Şedinţa apare în programul oficial al premierului Dacian Cioloş.
La solicitarea MEDIAFAX, Administraţia Prezidenţială a precizat că va face publică ordinea de zi luni şi că este vorba despre o şedinţă ordinară.
Ultima şedinţă CSAT a avut loc la finalul lunii iulie.
Şedinţa Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT), condusă de preşedintele Klaus Iohannis, va avea loc începând cu ora 11.00.
Administraţia Prezidenţială a informat, miercuri seară, că pe ordinea de zi a şedinţei CSAT sunt incluse subiecte referitoare la planul de implementare a Strategiei Naţionale de Apărare a Ţării pentru perioada 2015 – 2019, intensificarea fenomenului imigraţionist la frontiera României şi măsuri privind gestionarea situaţiei, Carta Albă a Apărării şi Strategia Naţională de Ordine şi Siguranţă Publică 2015 – 2020.
Conform sursei citate, în şedinţa CSAT vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională, iar la finalul acesteia şeful statului va susţine o declaraţie de presă.
Preşedintele Klaus Iohannis a anunţat public încă de zilele trecute, dar şi în discursul susţinut miercuri în Parlament, o parte a temelor care vor fi discutate în CSAT, principalul subiect fiind răspunsul României la criza refugiaţilor.
“În cursul zilei de mâine (joi – n.r.), în cadrul CSAT vom conveni asupra paşilor pe care România trebuie să-i facă în acest proces, iar de câte ori evoluţia situaţiei o va impune voi comunica atât cu dumneavoastră, cu Parlamentul, cât şi cu reprezentanţii celorlalte instituţii ale statului”, a spus Klaus Iohannis în plenul reunit al celor două Camere ale Parlamentului.
Principala problemă cu care se confruntă România acum este dezbaterea privind introducerea cotelor obligatorii, aşa cum a propus Comisia Europeană. Potrivit proiectului, aflat încă în dezbatere, României i-ar reveni 6.351 de refugiaţi, însă atât preşedintele, cât şi premierul Victor Ponta, au declarat în repetate rânduri că România poate prelua doar 1.785 de persoane, dintre care 1.705 solicitanţi de azil din Italia şi Grecia, precum şi încă 80 de persoane din afara Uniunii Europene.
“Există alte forme prin care ţările care refuză cotele obligatorii îşi pot arăta solidaritatea. Noi ne-am exprimat de fiecare dată pornind de la solidaritate. România e solidară cu ceilalţi membri din Uniunea Europeană într-o măsură care se va arăta pe parcurs şi cu imigranţii. Noi am făcut o ofertă foarte generoasă pentru relocarea celor 40.000 de imigranţi. (…) România nu este o ţară xenofobă, nici autistă, nici separatistă”, a declarat luni, într-o conferinţă de presă, preşedintele Klaus Iohannis.
De altfel, aceasta a fost şi poziţia României, exprimată prin ministrul de Interne Gabriel Oprea, la reuniunea Consiliului JAI care a avut loc luni. “România s-a angajat să preia 1.758, după care lucrurile s-au mai complicat, am fost de acord cu toate punctele, mai puţin cu faptul ca România să fie de acord cu cotele obligatorii pentru cei 120.000 de imigranţi. Au fost patru ţări care au susţinut acest lucru: Slovacia, Cehia, România, Letonia. Deci nu a fost un consens în acest punct de vedere”, spunea ministrul de Interne.
Discuţii pe această temă au avut loc şi între preşedintele Klaus Iohannis şi preşedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker. Potrivit Administraţiei Prezidenţiale, cei doi au avut o convorbire telefonică în cursul zilei de duminică. În cadrul convorbirii, Klaus Iohannis a reluat poziţia României, de respingere a cotelor obligatorii, însă a subliniat că România este solidară cu Uniunea Europeană şi se caută alte modalităţi prin care ţara noastră poate ajuta în criza migraţiei.
“Eu cred că, încet, încet, tematica cotelor obligatorii va dispărea, fiindcă nu mi se pare normal ca o ţară din UE să fie obligată la ceva ce nu poate să facă. Ori, să se ia o decizie, nu contează acum în care formă, în UE, care deschide falia între Est şi Vest, mi s-ar părea un lucru fundamental greşit. Există alte forme prin care ţările care refuză aceste cote obligatorii îşi pot arăta solidaritatea”, a spus Iohannis în conferinţa de presă de luni.
Preşedintele a explicat şi motivul pentru care România nu poate prelua mai mulţi imigranţi: “Noi când primim imigranţi, nu-i primim în regim de hotel, ci ni-i asumăm. Noi dacă primim imigranţi, trebuie să-i şcolarizăm, să înveţe limba română, trebuie integraţi în societate. Societatea nu e undeva sus şi aşteaptă, societatea suntem noi, trebuie să meargă într-o localitate, să fie acceptaţi, să-şi găsească locuinţe pe banii lor, nu pe banii statului, iar acolo să-şi găsească locuri de muncă, pentru că nu vrem să creăm noi şi noi cazuri sociale, asta înseamnă imigranţi”.
Între timp, au început să fie vehiculate şi propuneri de sancţionare a statelor membre care nu acceptă cotele obligatorii.
Cancelarul Austriei, Werner Faymann, a criticat vehement ţările est-europene care se opun cotelor privind distribuirea imigranţilor propuse de Comisia Europeană, cerând penalizarea acestora prin reducerea accesului la fonduri structurale europene.
La rândul său, ministrul german de Interne, Thomas de Maiziere, spunea că Germania este favorabilă sancţionării prin reducerea fondurilor structurale a ţărilor care se opun cotelor obligatorii privind primirea refugiaţilor, afirmând că susţine o propunere în acest sens a preşedintelui CE, Jean-Claude Juncker. “Sunt ţări care se opun cotelor şi nu li se întâmplă nimic. Cred că trebuie să ne gândim la mijloace de presiune”, declara Thomas de Maiziere.
În schimb, Comisia Europeană a transmis, marţi, că Jean-Claude Juncker nu a făcut nicio propunere privind sancţionarea financiară a statelor care se opun cotelor obligatorii pentru imigranţi.
O reacţie din partea Administraţiei Prezidenţiale a venit prin consilierul prezidenţial Lazăr Comănescu.
“Asemenea idei sunt surprinzătoare, pentru că vin de la politicieni de înalt nivel şi care cunosc foarte bine cum funcţionează Uniunea Europeană. Statele membre participă la activităţile Uniunii Europene în conformitate cu reglementările comunitare, în conformitate cu prevederile tratelelor europene şi eu nu cred că recurgerea la presiuni sau la sancţiuni, atunci când ne aflăm într-un proces efectiv de negociere pentru a ajunge la o soluţie care să fie agreabilă tuturor membrilor UE, poate să dea rezultatele scontate”, a declarat, marţi, pentru MEDIAFAX, Lazăr Comănescu, şeful Departamentului de Politică Externă de la Palatul Cotroceni.
Pe de altă parte, deşi neanunţată oficial, o altă temă care ar putea intra în atenţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării este planul Ungariei de construire a unui gard metalic pe un segment al frontierei cu România, în contextul în care imigranţii s-ar putea infiltra pe la capătul barierei construite la graniţa ungaro-sârbă. De altfel, soldaţi, poliţişti şi ingineri ungari au început miercuri dimineaţă să marcheze locul pe unde va trece gardul care va fi construit de Ungaria pe un segment al frontierei cu România, în continuarea celui de la graniţa cu Serbia, pentru a opri fluxul de imigranţi, relatează Reuters în pagina electronică.
Decizia de instalare a gardului la graniţa cu România, anunţată de ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a stârnit reacţii dure din partea autorităţilor române, generând şi acuzaţii reciproce între şeful diplomaţiei ungare şi premierul Victor Ponta.
Victor Ponta a reacţionat pe Facebook, marţi seara, la schimburile diplomatice intense pe tema planurilor Ungariei de a extinde gardul de la frontiera cu Serbia şi la graniţa cu România, “pentru o distanţă rezonabilă”, apreciind că această măsură aminteşte de Europa anilor 1930-1940 şi că, dat fiind comportamentul unor oficiali de la Budapesta, aceştia sunt o ruşine pentru valorile UE.
“Sârmă ghimpată, legi agresive, închisori şi brutalitate cu siguranţă nu vor rezolva problema – doar vor arăta că în Ungaria, în inima Europei, sunt decidenţi politici cu nimic mai buni decât cei din Siria, Libia sau alte ţări din care fug respectivii refugiaţi!”, a spus Ponta.
Ministrul ungar de Externe, Peter Szijjarto, a “condamnat ferm” miercuri afirmaţiile premierului Victor Ponta, potrivit cărora unii decidenţi politici ungari nu sunt “cu nimic mai buni decât cei din Siria sau Libia”, susţinând că acesta şi-a pierdut autocontrolul şi prin declaraţiile sale iraţionale a jignit întreaga Ungarie.
De asemenea, ministrul ungar de Externe a susţinut că politicieni români au intrat într-o “spirală a minciunilor”, vorbind de soluţii comune cu Ungaria şi, în acelaşi timp, făcând afirmaţii ostile, el afirmând că, în actuala situaţie, cooperarea bilaterală riscă să fie imposibilă.
Tot miercuri, MAE român l-a convocat pe Zákonyi Botond, ambasadorul Ungariei în România, pentru a transmite poziţia părţii române referitoare la o serie de evoluţii din ultimele zile, precum anunţul părţii ungare privind proiectul construirii unui gard la graniţa cu România.
Nu în ultimul rând, în şedinţa de joi a CSAT va fi discutat şi dosarul Schengen al României.
Preşedintele Klaus Iohannis a declarat recent că, “în mod paradoxal”, faptul că România nu este membră a spaţiului Schengen a fost un avantaj, deoarece imigranţii nu au putut intra în România fără a putea fi supravegheaţi, şi exclude posibilitatea unui “val” de imigranţi, ca în ţările vecine.
“La noi numărul de refugiaţi nu poate să crească decât dacă noi vrem să primim mai mulţi. România nu este membră Schengen, aşa că nimeni nu poate intra doar pentru că aşa doreşte. (…) La noi nu se va întâmpla ceea ce s-a întâmplat la unii vecini, să ne trezim cu oameni în ţară, asta pot să exclud”, spunea Iohannis.
Preşedintele a vorbit şi despre necesitatea abordării acestui subiect în şedinţa CSAT, având în vedere că spaţiul Schengen este, în acest moment, “nefuncţional”. “Cred că putem cu toţii să constatăm că (spaţiul Schengen – n.r.) nu funcţionează de facto. Spaţiul Schengen este nefuncţional în momentul de faţă şi este o preocupare a noastră şi această chestiune va face obiectul unei discuţii în CSAT. Am inclus această chestiune pe ordinea de zi a CSAT”, declara, luni, Klaus Iohannis.
El aminteşte, într-un comunicat, că Grecia este al 6-lea investitor în România, cu investiţii de aproape 13,5 miliarde de euro, ceea ce reprezintă 4,5% din totalul capitalului străin adus în economia locală, şi apreciază că intrarea Greciei în incapacitate de plată va afecta perspectivele de dezvoltare economică a României, afectând moneda naţională şi sistemul bancar.
“Preşedintele României, care reprezintă ţara noastră în Consiliu European, trebuie să prezinte public situaţia românilor, rezultatele negocierilor de la Bruxelles şi să convoace CSAT pentru a analiza efectul crizei din Grecia asupra României”, spune europarlamentarul.
El apreciază că există un risc de expunere sau chiar de faliment a celor patru mari bănci elene aflate în România.
Grecia mai are de primit 7,2 miliarde de euro din programul de susţinere de 240 de miliarde de euro, iar în lipsa fondurilor riscă să intre în incapacitate de plată.
Zona euro se pregăteşte pentru intrarea Greciei în incapacitate de plată, săptămâna viitoare, după ce a refuzat să prelungească finanţarea ţării, în urma anunţului surprinzător al premierului Alexis Tsipras referitor la organizarea unui referendum pe tema propunerilor de reformă ale creditorilor, pe 5 iulie.
Autorităţile de la Atena au solicitat o prelungire cu o lună a programului de susţinere financiară care expiră pe 30 iulie, în aceeaşi zi în care Grecia trebuie să plătească FMI 1,6 miliarde de euro.
Oficialii celorlalte state ale zonei euro au respins însă solicitarea în unanimitate.
Directorul general al FMI, Christine Lagarde, a avertizat într-un interviu la BBC că instituţia nu va mai finanţa Grecia dacă autorităţile de la Atena nu vor plăti datoria de 1,6 miliarde de euro scadentă pe 30 iunie.
Parlamentul grec a aprobat duminică dimineaţă planurile premierului Alexis Tsipras de a organiza referendumul pe 5 iulie.
DECLARAŢIILE PREŞEDINTELUI:
DESPRE CSAT
– Mă voi referi prima dată la CSAT, acolo unde primul punct pe ordinea de zi a fost Strategia de Apărare
– Viziunea mea este una a României puternice în Europa şi în înteriorul ei
– Membrii CSAT au transmis Strategia de Apărare Parlamentului pentru aprobare
– Problema defrişărilor este o prioritate naţională. S-a transmis ca Guvernul să creeze o legislaţie care să nu mai permită ceea ce se întâmplă
DESPRE CAZUL PONTA
– Astăzi este o zi tristă pentru democraţia din România, o zi tristă pentru milioanele de cetăţeni care cred în valorile democratice, care îşi doresc o politică făcută cu responsabilitate, cu integritate şi cu onoare. Să distrugi instituţii şi principii pentru a salva cariera unei persoane e inaccceptabil într-o democraţie
– Am văzut că premierul spune că este nevinovat. Nici eu, nici dumneavoastră nu putem să stabilim în ce măsură are el dreptate sau procurorii. Acest lucru trebuie stabilit de justiţie, dar pentru asta dosarul trebuie să ajungă în instanţă
– Victor Ponta a avut trei variante. Cea mai onorabilă ar fi fost să demisioneze. A doua: ar fi putut să îşi îndemne colegii să voteze cererea justiţiei. Nici măcar nu l-aş fi suspendat. A ales-o pe cea mai proastă: s-a folosit de calitatea de prim-ministru pentru ca cererea să nu fie încuviinţată
– Victor Ponta a sacrificat interesul României în interes personal
– Ce să înţeleagă cetăţenii, că există două Românii? Una a lor şi una a lui Victor Ponta?
“Impactul legii nu poate fi prevăzut. Unele centre de producţie ar putea fi închise”, a declarat vineri un purtător de cuvânt al companiei.
Holzindustrie Schweighofer are în prezent 2.670 de angajaţi în România, iar numărul acesta ar fi urmat să ajungă în acest an la peste 3.000.
În toamna anului 2014, compania a trimis o scrisoare premierului Victor Ponta în care ameninţa că ar putea avea loc concedieri în masă.
Purtătorul de cuvânt al Schweighofer a subliniat că scrisoarea a fost făcută publică din cauza naturii competitive a Codului Silvic.
Un articol din proiectul de lege prevede că o companie poate procesa doar 30% dintr-un tip de lemn. Schweighofer prelucrează în prezent 27%, dar intenţionează să deschidă un nou centru de producţie.
Potrivit Schweighofer, discuţiile din România sunt exagerate, fiind declanşate de un film realizat pe ascuns, care ar trebui să dovedească faptul că ar fi cumpărat lemn tăiat ilegal. Holzindustrie Schweighofer respinge acuzaţiile.
În data de 10 mai, directorul companiei, Gerald Schweighofer, a trimis o scrisoare deschisă CSAT-ului în care avertizează că “o implementare a acestui articol ne-ar putea obliga să concediem angajaţi”. În scrisoarea către premierul Ponta, grupul austriac avertiza că ar putea concedia toţi angajaţii.
Într-un comunicat de presă de joi, Holzindustrie Schweighofer a susţinut că nu a ameninţat niciodată Guvernul României cu iniţierea de litigii internaţionale şi a salutat decizia preşedintelui Klaus Iohannis de a discuta în CSAT problema exploatărilor de lemn, precizând că va pune la dispoziţia acestuia informaţiile necesare.
Compania austriacă afirmă că susţine orice măsură eficientă împotriva tăierilor ilegale de lemn şi care asigură un sistem de exploatare sustenabilă a resursei forestiere în România.
Totodată, compania susţine că, în scopul derulării unei dialog transparent, Holzindustrie Schweighofer a trimis o scrisoare deschisă adresată fiecăruia dintre membrii CSAT, pentru a le aduce la cunoştinţă obiecţiile firmei privind proiectul de lege de modificare a Codului Silvic.
“În forma sa iniţială, aprobată de Parlamentul României, proiectul de lege de modificare a Codului Silvic ar putea duce la încălcarea mai multor acorduri comerciale şi de investiţii internaţionale, precum şi a legislaţiei europene în domeniul concurenţei, se mai arată în comunicat.
Totodată, se precizează că în scrisoarea deschisă se explică faptul că o abordare a problemei tăierilor ilegale care nu include toate părţile implicate, o limitare unilaterală a pieţei forestiere susţinută de un grup de interese, ar putea avea ca efect dispariţia a mii de locuri de muncă din România şi ar putea pune în pericol investiţii viitoare ale Holzindustrie Schweighofer, dar şi ale altor investitori potenţiali şi că, mai mult, o legislaţie care încalcă legi şi acorduri internaţionale ar putea decredibiliza România ca mediu competitiv pentru investitori din lumea întreagă.
“Holzindustrie Schweighofer nu a ameninţat niciodată Guvernul României cu iniţierea de litigii internaţionale. În acelaşi timp însă, compania Holzindustrie Schweighofer este gata să-şi apere dreptul său de participant la viaţa economică a ţării şi pe acela al partenerilor, angajaţilor săi şi al familiilor acestora”, mai susţine compania.
În cazul în care Guvernul României şi, în special, Consiliul Suprem de Apărare al Ţării nu vor considera oportun să convingă sau nu vor convinge Parlamentul de necesitatea excluderii din noua legislaţie a prevederilor care încalcă tratate internaţionale şi legea europeană în domeniul concurenţei, orice investitor străin din domeniul forestier nu va avea altă soluţie decât aceea de a se adresa justiţiei, precizează Holzindustrie Schweighofer.
“Dacă este solicitată, compania Holzindustrie Schweighofer este gata să pună la dispoziţia Consiliului Suprem de Apărare a Ţării informaţii suplimentare în scopul sprijinirii acestuia în procesul de luare a unor decizii, se mai arată în finalul comunicatului.
La sfârşitul săptămânii trecute, în mai multe localităţi au fost organizate proteste pe tema defrişărilor, iar preşedintele Klaus Iohannis a decis ca subiectul să fie discutat în următoarea şedinţă a CSAT.
Proiectul de modificare a Codului silvic, iniţiat în vara anului de 125 de parlamentari PSD şi trimis înapoi la Parlament pentru reexaminare de Iohannis, a intrat marţi în dezbatere la comisiile Camerei Deputaţilor, forul decizional, după ce Senatul l-a readoptat în aceeaşi formă.
Deputaţii din comisiile juridică, de agricultură şi mediu au respins însă cererea de reexaminare a proiectului de modificare a Codului silvic.
Joi dimineaţă, Klaus Iohannis a cerut directorului SRI să verifice de ce informaţii beneficia Victor Ponta despre o posibilă întâlnire a unor oameni din anturajul său cu procesatori de lemn, după ce premierul a spus, într-o emisiune televizată, că “lideri din PNL au avut întâlniri private şi pe baza funcţiei publice ocupate anterior cu reprezentanţi ai companiei austriace Holzindustrie Schweighofer pe tema proiectului Codului Silvic, dezinformându-l ulterior pe preşedintele Klaus Iohannis”.
Premierul a mai afirmat că “are informaţii concrete legate de aceste întâlniri, dar nu a dorit să prezinte numele acelor liberali, spunând doar că este convins că instituţiile statului monitorizează situaţia şi vor informa CSAT în reuniunea care va analiza şi problema Codului Silvic şi care a fost programată pentru luna iunie.
Referitor la scrisoarea primită din partea acestei companii, în care, conform presei, este solicitată scoaterea pragului de 30% din Codul Silvic şi este invocată posibilitatea acţionării în instanţă a statului român, premierul Victor Ponta a spus că ameninţări din partea firmelor a mai primit în mandatul de prim-ministru, dar nu l-au impresionat.
El a susţinut totodată că reprezentanţii companiei austriece i-au cerut o întrevedere, dar nu a acceptat.
La remarca moderatorilor că Preşedinţia a prezentat opinia Consiliului Concurenţei, din care rezultă că această instituţie a propus eliminarea pragului de 30% la comercializarea masei lemnoase, Ponta a răspuns: “Nu aţi văzut că oameni din conducerea Consiliului acum lucrează la Schweighofer?”.
El a adăugat însă imediat că a lucrat foarte bine cu membrii Consiliului Concurenţei, care este o instituţie certificată de Uniunea Europeană, şi că nu vrea să lanseze acuzaţii fără probe concrete, precizând însă că în cazul liderilor liberali care au avut întâlniri cu firma austriacă se bazează pe lucruri concrete.
Şeful statului a arătat că declaraţiile sunt foarte grave şi că, dacă se dovedesc a nu fi adevărate, Victor Ponta trebuie să răspundă.
Joi, înaintea plecării la Milano, preşedintele Klaus Iohannis a anunţat că nu a vorbit cu premierul, dar că dimineaţă a avut o discuţie cu directorul SRI, şi l-a rugat foarte oficial să analizeze cu maximă eficienţă şi seriozitate aceste afirmaţii ale premierului.
Miercuri seară, Preşedinţia a postat pe site opinia primită, în luna martie, din partea Consiliului Concurenţei referitor la proiectul Codului Silvic, în care instituţia apreciază că limitarea achiziţiei/procesării de masă lemnoasă la 30% este o barieră pe piaţa comercializării şi propune eliminarea acestui plafon.
Preşedinţia a prezentat opinia Consiliului Concurenţei după ce, vineri, ministrul Mediului, Graţiela Gavrilescu, a declarat că asupra preşedintelui Klaus Iohannis “planează o suspiciune” că nu ar fi de partea românilor pentru că nu a fost de acord cu Codul Silvic votat de Parlament şi a cerut reexaminarea legii.
Tot vineri, purtătorul de cuvânt al PSD a afirmat că vrea să creadă că respingerea Codului Silvic nu a fost rezultatul lobby-ului unei firme din industria lemnului.
Marţi, Consiliul Concurenţei a anunţat că a cerut opinia Comisiei Europene privind introducerea pragului maxim de 30% din volumul de masă lemnoasă din fiecare specie care poate fi achiziţionat de o companie.
Administraţia Prezidenţială a transmis, miercuri, prin intermediul unui comunicat de presă, că preşedintele României a trimis Parlamentului Raportul de activitate al CSAT pentru anul 2014, în temeiul prevederilor Art. 65, alin. (2), lit. g) din Constituţia României şi ale Art. 2 din Legea nr. 415/2002 privind organizarea şi funcţionarea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării.
Raportul a fost transmis Preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Călin Popescu-Tăriceanu, Preşedintele Senatului, respectiv Valeriu Zgonea, Preşedintele Camerei Deputaţilor.
”Dinamica evenimentelor din mediul internaţional de securitate, desfăşurate în anul 2014 la graniţa estică a Alianţei Nord-Atlantice şi a Uniunii Europene, precum şi evoluţia situaţiei din Orientul Mijlociu şi Nordul Africii, au avut implicaţii politice şi politico-militare deosebite la nivelul NATO şi al Uniunii Europene şi, deopotrivă, pentru România, influenţând în mod semnificativ atitudinea şi măsurile întreprinse de către statele membre ale celor două organizaţii pentru gestionarea situaţiilor de criză apărute”, se precizează în comunicatul Preşedinţiei.
Potrivit sursei citate, în anul 2014 Consiliul Suprem de Apărare a Ţării, în exercitarea prerogativelor conferite de către Constituţia României şi legislaţia în vigoare, prin tematicile analizate şi hotărârile adoptate, a acţionat ca instituţie integratoare a politicilor de securitate.
În acest sens, s-a urmărit coordonarea unitară a activităţilor care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, respectarea angajamentelor României în cadrul NATO, precum şi creşterea siguranţei cetăţenilor.
Administraţia Prezidenţială arată că documentul a fost analizat şi aprobat de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în şedinţa de marţi.
Potrivit comunicatului de presă remis de Administraţia Prezidenţială la finalul şedinţei CSAT, o temă de pe agenda şedinţei a reprezentat-o informarea cu privire la stadiul îndeplinirii Programului multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României pentru perioada 2013-2016 şi în perspectivă până în anul 2022.
”Membrii Consiliului au concluzionat că, în anul 2014, România a continuat respectarea angajamentelor asumate în cadrul organismelor internaţionale de securitate, simultan cu reducerea contribuţiei cu forţe în teatrele de operaţii”, se precizează în comunicat.
În plus, membrii CSAT au remarcat că ”decizia de creştere a bugetului alocat apărării la nivelul de 2% din PIB până în anul 2017, urmare a consensului obţinut din partea tuturor partidelor parlamentare, va asigura revigorarea programelor majore privind transformarea, dezvoltarea şi înzestrarea Armatei României şi va reprezenta şi o oportunitate certă pentru industria de apărare”.
O altă temă de pe agenda şedinţei CSAT a constituit-o avizarea proiectului de lege privind planificarea apărării.
”Membrii Consiliului au apreciat că această lege urmăreşte eficienţa procesului de planificare a apărării, concentrat asupra dotării militare, în scopul integrării tuturor disciplinelor de planificare a apărării şi asigurării coerenţei acestora cu planificarea din celelalte state NATO şi UE”, se arată în comunicat, care mai menţionează că, referitor la exerciţiile şi antrenamentele de mobilizare desfăşurate în anul 2014, membrii Consiliului au fost informaţi despre concluziile raportului prezentat şi propunerile Guvernului de îmbunătăţire a activităţii instituţiilor implicate.
Potrivit comunicatului de presă remis după şedinţa CSAT, o primă temă dezbătută de către Consiliu a reprezentat-o analiza stării de securitate din Ucraina şi implicaţiile pentru România.
”Membrii Consiliului au apreciat că sprijinul consecvent al României pentru Ucraina, de la declanşarea crizei, a marcat o deschidere fără precedent a autorităţilor de la Kiev faţă de cooperarea bilaterală cu România”, se precizează în comunicatul de presă.
Administraţia Prezidenţială a precizat că la şedinţa CSAT au participat prim-ministrul Victor-Viorel Ponta, viceprim-ministrul şi ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, ministrul Afacerilor Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Justiţiei, Robert-Marius Cazanciuc, ministrul Economiei, Comerţului şi Turismului, Mihai Tudose, ministrul Finanţelor Publice, Darius-Bogdan Vâlcov, Directorul Serviciului Român de Informaţii, Eduard Hellvig, prim-adjunctul Directorului Serviciului Român de Informaţii, general-locotenent Florian Coldea; prim-adjunctul Directorului Serviciului de Informaţii Externe, general Silviu Predoiu; Şeful Statului Major General, general-locotenent Nicolae Ciucă, consilierul prezidenţial pentru Securitate Naţională, Adrian-George Scutaru şi secretarul CSAT, general Ion Oprişor.
La şedinţa CSAT au mai participat, ca invitaţi, ministrul pentru Societatea Informaţională, Sorin Mihai Grindeanu şi Directorul Serviciului de Protecţie şi Pază, general Lucian-Silvian Pahonţu.
Şedinţa CSAT a început la ora 15.00, fiind condusă de preşedintele Klaus Iohannis.
La şedinţa CSAT participă toti membrii Consiliului: Primul-ministrul Victor Ponta, viceprim-ministrul şi ministrul Afacerilor Interne, Gabriel Oprea, ministrul Finanţelor Publice, Darius Vâlcov, ministrul de Externe, Bogdan Aurescu, ministrul Apărării Naţionale, Mircea Duşa, ministrul Economiei, Mihai Tudose, ministrul Justiţiei, Robert Cazanciuc, şeful SRI, Eduard Hellvig, şeful Statului Major General, general Nicolae Ciucă, consilierul prezidenţial pentru Securitate Naţională, George Scutaru, secretarul CSAT, general Ion Oprişor şi prim-adjunctul directorului Serviciului de Informaţii Externe, general Silviu Predoiu.
La şedinţă mai este prezent şi adjunctul directorului SRI, Florian Coldea.
Pe ordinea de zi a şedinţei Consiliului sunt incluse tematici referitoare la starea de securitate din Ucraina. Implicaţii pentru România, stadiul proceselor de asociere politică şi economică cu Uniunea Europeană şi de integrare euroatlantică a statelor din Balcanii de Vest, stadiul îndeplinirii Programului multianual de restabilire a capacităţii de luptă a Armatei României, proiectul de lege privind planificarea apărării, concluziile rezultate în urma desfăşurării exerciţiilor şi antrenamentelor de mobilizare, în anul 2014, pentru verificarea stadiului pregătirii populaţiei, economiei şi a teritoriului pentru apărare.
Alte subiecte din şedinţa CSAT de marţi vizează activitatea Consiliului Operativ al Securităţii Cibernetice, în anul 2014, şi evoluţiile înregistrate în spaţiul cibernetic, activitatea Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO, în anul 2014, Regulamentul de organizare şi funcţionare al Centrului Naţional de Răspuns la Incidente de Securitate Cibernetică – CERT-RO precum şi provocările actuale generate de migraţie în contextul securitar din zone cu potenţial terorist.
În şedinţa CSAT se va mai discuta despre Activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării în anul 2014 şi despre stadiul îndeplinirii hotărârilor adoptate de către Consiliul Suprem de Apărare a Ţării în anul 2014.
Pe timpul şedinţei vor fi abordate şi alte subiecte de interes pentru securitatea naţională, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.
Preşedintele PSD, premierul Victor Ponta, a declarat, luni, că s-a consultat cu preşedintele Klaus Iohannis în legătură cu agenda şedinţei CSAT de marţi, el arătând că situaţia din Ucraina este “foarte proastă” şi că e necesar un grad ridicat de atenţie din partea României.
“Am fost consultat (în legătură cu şedinţa CSAT, n.r.). Ca vicepreşedinte, coform legii, trebuie să fiu consultat. Ne-am consultat (cu preşedintele Klaus Iohannis, n.r.), agenda este făcută şi e normal să avem CSAT”, a spus Ponta, întrebat despre decizia lui Iohannis de a convoca CSAT.
Întrebat dacă există în acest moment îngrijorări suplimentare legate de situaţia din Ucraina, Ponta a precizat că situaţia din Ucraina şi din regiune este foarte proastă şi e necesar un grad ridicat de atenţie.”Categoric, trebuie să fim foarte atenţi pentru că situaţia este proastă, e rea, ceea ce se întâmplă în Ucraina, ceea ce se întâmplă în restul regiunii, dar România este o ţară foarte stabilă”, a spus Ponta.
”În această dimineaţă, a avut loc, la Palatul Cotroceni, o întâlnire a Preşedintelui României, Klaus Iohannis, cu Prim-ministrul Victor Ponta. Principala temă de discuţie a fost ordinea de zi a viitoarei şedinţe a CSAT, care va avea loc, conform procedurilor legale, în această primăvară”, se precizează în comunicatul Administraţiei Prezidenţiale, remis MEDIAFAX.