„Pe piaţa imobiliară din România ne confruntăm cu o lipsă a reglementărilor, acest lucru determinând dezvoltatorii de clădiri de birouri să se ghideze după standardele internaţionale recomandatede BOMA (Building Owners and Managers Association) – Asociaţia Internaţională a Proprietarilor şi Administratorilor de Clădiri pentru a clasifica în mod corect clădirea. Aceste clase reprezintă un sistem subiectiv de catalogare, ce exprimă potenţialul competitiv al fiecărei clădiri de a atrage clienţi de categorii similare”, a explicat Alina Berghian, Sales Associate RE/MAX Grup de Lux.
Astfel, conform specialiştilor de la BOMA, clădirile de birouri se ȋmpart în trei clase: A, B şi C, dar pot fi catalogate şi drept clădiri verzi, unele dintre cele mai căutate în ultimii ani.
„Am observat ȋn ultima perioadă că ȋn rȃndul companiilor există o tendinţă de căutare a spaţiilor pentru birouri ȋn clădiri dedicate, tot mai mulţi antreprenori alegȃnd să ȋşi mute activitatea din apartamente de bloc, vile etc. Deşi costurile sunt mai mari, schimbarea se datorează, ȋn mare parte, facilităţilor oferite de aceste clădiri, indiferent de clasa din care fac parte”, a declarat Maarten Deboo, CEO Wizmo.ro.
Cui se adresează o clădire de clasă A şi cum se diferenţiază
„O clădire de clasă A se diferenţiază în principal prin locaţie, care trebuie să fie una de excepţie, într-o zonă centrală sau ultracentrală, cu vizibilitate şi acces facil. Două dintre condiţiile principale ce fac o clădire să fie de clasă A sunt cele legate de suprafaţă – astfel, cea totală ar trebui să depăşească 10.000 mp, iar cea pe nivel să fie de cel puţin 1.000 mp”, a mai spus Alina Berghian. Aceasta a subliniat, de asemenea, că suprafaţa utilă trebuie să reprezinte cel mult 80 – 85% din cea construită. Arhitectura, plafoanele suspendate, lifturile sau sistemul de climatizare şi ventilaţie, sunt alte aspecte care contribuie la încadrarea unei clădiri în clasa A.
Imobilele de birouri încadrate în această clasă se adresează în special companiilor care doresc să îşi creeze un renume pe piaţă şi pentru care imaginea dobandită sau dorită îi obligă să se alinieze la standardele internaţionale.
Clasa B – adresabilitate vastă
„Clădirile de birouri de clasă B au o locaţie semicentrală sau periferică, o suprafaţă construită de 1.000-3.000 mp cu 400-500 mp pe nivel, sisteme de telecomunicaţii bune, finisaje de o calitate medie, sistem de climatizare şi locuri de parcare incluse”, a mai afirmat Alina Berghian. Imobilele clasă B se adresează unei game variate de companii. Unele sunt cele internaţionale care utilizează spaţiile pentru activităţi conexe, care nu necesită relaţie face-to-face cu clienţii, companii pentru care locaţia este mai puţin importantă. La acestea se adaugă companii mari, care închiriază clădirea pentru sediu propriu şi companii mici şi mijlocii, care închiriază de obicei suprafeţe începând de la 200 mp, pe un termen de minim 2 ani.
Clasa C – cel mai mare grad de ocupare
„Comparativ cu clădirile de clasă A şi B, clădirile din clasa C sunt de două tipuri: clădiri noi situate în zone semicentrale şi foste clădiri ale unor întreprinderi de stat, situate în cartiere sau la periferii. Pentru a putea fi aduse la standarde corespunzătoare, acestea din urmă necesită reamenajări şi crearea unei infrastructuri de comunicaţii, investiţii mai mici în finisaje, însă obligatoriu parcări generoase”, a explicat Alina Berghian.
Clădirile de clasă C, având avantajul chiriilor mai scăzute, precum şi multitudinea locurilor de parcare, reprezintă o alegere a companiilor mici şi mijlocii, care au nevoie de spaţii în care să îşi desfăşoare activităţile administrative. Aceste clădiri au un grad destul de mare de ocupare, indiferent că sunt noi sau mai vechi de 15 ani.
Clădirile verzi, ideale pentru companiile mari
O altă categorie de birouri, tot mai căutată în ultimii ani, este cea a clădirilor verzi. De cele mai multe ori, acestea se încadrează în clasa A, fiind sustenabile din punct de vedere ecologic şi respectând anumite standarde ȋn timpul proiectării, al construirii şi al exploatării ulterioare.
“Certificările pentru clădirile verzi sunt date de instituţii independente, locale sau internaţionale. Certificările internaţionale de acest gen sunt: BREEAM (BRE Environmental Assessment Method), LEED (Leadership in Energy and Environmental Design), DGNB (Deutsche Gesellschaftfür Nachhaltiges Bauen) şi HQE (Haute Qualité Environnementale), însă cele mai des întâlnite pe piaţa din România sunt primele două”, a încheiat Alina Berghian.