BusinessMagazin

Tag: cresteri

  • Oana Pellea: „Cresterile salariale promise mi se par deja amuzante. Ma intreb de unde are acest Guvern banii necesari?

    Măririle salariale promise de Guvernul PSD devin pe zi ce trece tot mai tragi-comice. 3 sindicate cer demisia ministrului muncii Olguţa Vasilescu pentru faptul că nu au fost consultate, nu se ştie exact ce vrea să facă guvernul. Dar azi a apărut informaţia că nu doar că se măresc salariile dar se şi taie impozitul pe salarii.
     
    Marea întrebare este dacă Guvernul va avea bani pentru toate aceste măriri.

    Pe Facebook, actriţa Oana Pellea a scris: „Cresterile salariale promise mi se par deja amuzante. Ca sa dai bani trebuie sa-i ai. Ma intreb de unde are acest Guvern banii necesari acordarii acestor majorari? Iertata sa mi fie intrebarea si nestiinta.Intreb doar…nu dau cu parul…in rest…felicitari tuturor, celor ce majoreaza si celor ce li se majoreaza…si doresc tuturor la final de luna cand vor face balanta cheltuieli-incasari sa iasa pe plus..”

  • Oana Pellea: „Cresterile salariale promise mi se par deja amuzante. Ma intreb de unde are acest Guvern banii necesari?

    Măririle salariale promise de Guvernul PSD devin pe zi ce trece tot mai tragi-comice. 3 sindicate cer demisia ministrului muncii Olguţa Vasilescu pentru faptul că nu au fost consultate, nu se ştie exact ce vrea să facă guvernul. Dar azi a apărut informaţia că nu doar că se măresc salariile dar se şi taie impozitul pe salarii.
     
    Marea întrebare este dacă Guvernul va avea bani pentru toate aceste măriri.

    Pe Facebook, actriţa Oana Pellea a scris: „Cresterile salariale promise mi se par deja amuzante. Ca sa dai bani trebuie sa-i ai. Ma intreb de unde are acest Guvern banii necesari acordarii acestor majorari? Iertata sa mi fie intrebarea si nestiinta.Intreb doar…nu dau cu parul…in rest…felicitari tuturor, celor ce majoreaza si celor ce li se majoreaza…si doresc tuturor la final de luna cand vor face balanta cheltuieli-incasari sa iasa pe plus..”

  • Ce conţine proiectul salarizării şi cum se ajunge la majorări de 267%

    Majorările graduale, în următorii patru ani, vor fi diferite pentru salariaţii Ministerului Afacerilor Interne (MAI) şi Ministerului Apărării Naţionale (MApN), astfel încât, la finalul anului 2021, cele două categorii să aibă salariile egale.

    Un exemplu, şeful statului major general, secretar de stat- şef al Departamentului Ordine şi Siguranţă Publică, prim-adjunctul directorului Serviciului Român de Informaţii, prim adjunctul Serviciului de Informaţii Externe, directorul Serviciului de Telecomunicaţii Speciale şi directorul Serviciului de Pază şi Protecţie ar urma să aibă un venit de 10.265 lei (la finalul lui 2021), majorările urmând să fie de: 14% în anul 2018 şi 19% în anul 2021, în cazul funcţiilor MAI, respectiv de 84%, în anul 2018 şi 92% în anul 2021, în cazul funcţiilor MApN.

    Diferenţele mari dintre procentele cu care vor creşte salariile sunt date tocmai de veniturile diferenţiate din acest moment pe acelaşi grad.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Anul paradoxurilor şi al creşterilor forţate de furia consumului

    Potenţialul de creştere economică a României a fost de 4%, dar avansul real al Produsului Intern Brut (PIB) a fost de 4,8% în 2016, pentru că majoritatea domeniilor în care se manifestă consumul populaţiei – comerţ, turism, servicii – au consemnat plusuri cu două cifre, depăşind net producţia locală. Această furie a consumului a fost alimentată de creşterile salariale care au adus câştigul mediu net la peste 2.300 de lei (+11,4% faţă de cel de la sfârşitul anului 2015) şi de ieftinirea cu 1,5% în medie a mărfurilor şi serviciilor. Confruntaţi cu acest val de cumpărători ce păreau hotărâţi să le golească rafturile magazinelor, comercianţii n-au avut altă soluţie decât să se aprovizioneze din import.

    Câteva exemple, extrase din datele Institutului Naţional de Statistică (INS): comerţul cu amănuntul – indicator care reflectă consumul populaţiei – a crescut în medie cu 13,5%, vânzările de alimente au avansat cu 13,7%, cele de mărfuri nealimentare – cu 15,2%, iar livrările şi înmatriculările auto au urcat cu 19%. Dar producţia industrială (autohtonă) a avansat, anul trecut, doar cu 1,7%, restul de cerere fiind acoperit din importuri, care au crescut cu 7%. Cel mai bine s-a văzut acest deficit în domeniul alimentar, unde importurile au atins recordul istoric de 4,8 miliarde de euro într-un an agricol considerat cel mai bun din ultimii 10, pentru că producţia industriei alimentare autohtone a crescut cu doar 2,7%, în timp ce vânzările de produse alimentare au crescut de cinci ori mai mult, respectiv cu peste 13%. Numai în cazul laptelui, importurile au crescut cu aproximativ 25%, achiziţiile de peste graniţă ajungând la o pondere maximă istorică de 45% din consumul naţional.

    Avem, astfel, un prim paradox: pe de-o parte, potenţialul de creştere economică este de doar 4% din cauză că infrastructura şi capacităţile locale de producţie sunt în stare precară, dacă nu chiar depăşite tehnologic, dar de cealaltă parte cererea internă a fost atât de intensă încât a forţat creşterea economică la 4,8%.

    Al doilea paradox al anului trecut se vede în execuţia bugetară: cu toate că principalele forme de comerţ care generează TVA au crescut cu 13% spre 19%, încasările fiscale din TVA au scăzut cu 9,6%.

    Semnele bune ale anului 2016 vin din sectorul serviciilor, a cărui pondere în PIB este în continuă creştere. Ca medie generală, afacerile din sectorul serviciilor au crescut cu 8,4%, apoi turismul (hoteluri-restaurante) a avansat cu 15%, iar comunicaţiile – cu 4,9%. Transporturile – alt paradox – au crescut cu 13,1%, chiar dacă în 2016 nu au crescut cu niciun kilometru nici reţeaua de drumuri şi autostrăzi, nici cea de căi ferate. Alte veşti bune se arată în statisticile Băncii Naţionale privind investiţiile străine, care au crescut cu 18%, până la 4 miliarde de euro (un record după anul de „boom” 2008), şi în raportările Ministerului Finanţelor, potrivit cărora investiţiile publice – cheltuielile bugetare de capital – au crescut cu 5,4%.

    Singura veste proastă vine din sectorul construcţiilor, care n-a reuşit să se redreseze nici în 2016. Volumul lucrărilor a scăzut cu 4,8%, chiar dacă prognozele oficiale lansate anterior estimau o creştere de 4,2% în 2016.

    Pentru 2017, Comisia Naţională de Prognoză estimează un potenţial al PIB de doar 4,6% şi o creştere economică de 5,2%, ceea ce ar însemna că şi acest an va fi, ca şi 2016, anul paradoxurilor şi al creşterilor forţate de furia consumului.

  • CCR va discuta legea celor 102 taxe după alegeri, cea privind majorările în data de 7 decembrie

    Judecătorii Curţii Constituţionale vor dezbate sesizarea preşedintelui Klaus Iohannis privind legea PSD de eliminare a 102 taxe după alegeri, în data de 14 decembrie, în vreme ce legea privind creşterile salariale pentru unele categorii de bugetari va fi discutată cu o săptămână mai devreme.

    CCR va avea pe ordinea de zi de miercuri, 7 decembrie, legea prin care se majorarează salariile personalului din Educaţie şi Sănătătate, contestată atât de PNL, cât şi de Guvern, au declarat pentru MEDIAFAX surse din CCR.

    O săptămână mai târziu, după alegeri, judecătorii vor lua în discuţie sesizarea şefului statului privind legea PSD de eliminare a 102 taxe.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • În luna mai 2016, cifra de afaceri din comerţul cu amănuntul a crescut faţă de luna mai 2015 cu 15,8%

    Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie brută, în luna mai 2016, comparativ cu luna mai 2015 a înregistrat o creştere cu 15,8% ca urmare a creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+20,0%), vânzările de produse nealimentare (+14,5%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+12,1%), arată datele Institutului Naţional de Statistică.

    Volumul cifrei de afaceri pentru comerţul cu amănuntul (cu excepţia comerţului cu autovehicule şi motociclete), serie ajustată în funcţie de numărul de zile lucrătoare şi de sezonalitate, în luna mai 2016, comparativ cu luna mai 2015 a înregistrat o creştere cu 15,2% ca urmare a creşterilor înregistrate la vânzările de produse alimentare, băuturi şi tutun (+24,3%), vânzările de produse nealimentare (+12,4%) şi la comerţul cu amănuntul al carburanţilor pentru autovehicule în magazine specializate (+8,9%).

  • Antreprenorul care aduce nota de plată în 2.000 de baruri şi restaurante din România

    Iulian Popescu are 32 de ani şi o firmă pe care a înfiinţat-o în urmă cu zece ani, pe vremea când era şi student, şi angajat. Anul trecut cifra de afaceri a crescut de aproape trei ori faţă de 2012, iar anul acesta ar putea ajunge la pragul de 5 milioane de lei. Creşterile se bazează pe activităţile de nişă pe care mizează tânărul antreprenor.

    Freya este un un soft, o soluţie destinată în principal spaţiilor din domeniul horeca, fie ele restaurante, baruri, pizzerii sau cluburi. Lansată în urmă cu aproape opt ani, soluţia a fost cumpărată până acum de mai mult de 2.000 de clienţi şi reprezintă circa 40% din cifra de afaceri a Soft Tehnica, fimă pe care antreprenorul a înfiinţat-o în 2004. 20% din cifra de afaceri revine soluţiilor pentru administraţia publică, iar restul (20%) reprezintă soluţii pentru afaceri, din diverse domenii. În ansamblu marja de profitabilitate a afacerii este de 20%, iar antreprenorul spune că, „exceptând câteva cheltuieli pe care le-am făcut în interes personal, absolut toţi banii au fost reinvestiţi“.

    Anul trecut firma a ajuns la o cifră de afaceri de 3,5 milioane de lei, iar antreprenorul spune că n-a crescut spectaculos, dacă se raportează la durata de viaţă a firmei. „În general am mers pe o creştere extrem de naturală, nu am apăsat pedala vânzărilor fără a fi foarte siguri că tehnic suntem foarte bine puşi la punct şi că suportul tehnic are în spate departamentul de dezvoltare care să poată face faţă cerinţelor noi.“ Cea mai spectaculoasă creştere a cifrei de afaceri este cea din 2014, când firma a ajuns la 3,5 milioane de lei, de aproape trei ori mai mult decât în 2012 (1,2 milioane de lei). Unul dintre motoarele de creştere au fost finanţările pe fonduri europene primite deopotrivă de clienţi dar şi de Soft Tehnica. „Noi am primit în 2014 banii pe un proiect scris în 2010. În plus, clienţii au insistat pentru închiderea anumitor proiecte şi puterea noastră de asimilare a fost mai mare“, arată antreprenorul.

    Iulian Popescu spune că firma este împlinirea unui vis mai vechi, din vremea liceului. La acea vreme nici măcar nu era pasionat de calculatoare. A intrat din întâmplare în contact cu informatica, lucrând în vremea liceului pe un calculator 286, vechi şi pentru acea vreme, „dar mi-a plăcut partea de inginerie software, să iei un produs şi să-l dezvolţi până la capăt. Am cochetat cu domeniul şi am făcut programe de la cap la coadă, produse pe care le-am publicat şi în reviste“, îşi aminteşte Iulian Popescu. A fost mai mult atras de ingineria tehnică decât de algoritm, adică de programele care rezolvă o problemă matematică: „Mă interesa mai mult să rezolv o problemă reală, cum să prezint, să fie uşor de utilizat pentru client, să aibă grafică, logo, manual de utilizare“. Acum nu mai are vreme pentru astfel de lucruri, dar spune că i-ar plăcea; în plus, i se pare esenţial să le explice angajaţilor şi colaboratorilor toate detaliile legate de produse: „de ce este aşa, cum trebuie să fie, îmi place ca oamenii de lângă mine să înţeleagă, ca să aibă mai multă independenţă, chiar dacă pierd mai mult timp învăţându-i“.

    Aventura antreprenorială a început încă din vremea studenţiei, după o perioadă în care a fost angajat, la recomandarea unui prieten, la Siveco; a absolvit Facultatea de Calculatoare din cadrul Politehnicii, în 2007, la trei ani după ce fondase Soft Tehnica. Despre înfiinţarea firmei spune că a fost cel mai greu moment din cariera sa, pentru că „lucram, şi nu puţin, la Siveco – până la 8-9 seara, apoi acasă lucram până la 12-1 noaptea, apoi mă apucam de învăţat până la 3 pentru că aveam examen a doua zi; mă culcam, mă trezeam la 6 să mai citesc o oră, mă duceam la facultate, dădeam examenul, plecam imediat ca să recuperez întârzierea la Siveco şi aşa zi după zi.“

    A renunţat la postura de angajat când a considerat că se poate descurca cu firma sa. „Aveam ceva economii şi am considerat că trebuie să-mi asum acest risc. Am înţeles că dacă n-o fac atunci, mai târziu s-ar fi instalat în mine confortul specific angajaţilor în corporaţii. Şi era evident că nu puteam ca în continuare să dorm numai trei ore pe noapte.“ Acum, spune râzând, doarme un pic mai mult, 4-5 ore, dar programul e în continuare aglomerat. „Mulţi IT-işti care lucrează în corporaţii îmi spuneau, când mă vedeau foarte stresat, chinuit că nu am timp să beau o bere cu ei: «Da’ ce te chinui aşa?» Dar o fac din suflet, pentru că asta îmi place. Ce nu mi-a lipsit, în toţi aceşti zece ani, a fost determinarea.“

    Povesteşte că a pornit la drum având trei asociaţi: fratele său, de formaţie finanţist, şi doi colegi de facultate; cei doi colegi au ieşit însă la scurt timp din firmă, pentru că, povesteşte Iulian Popescu, „puneau mai mult suflet în proiectele pentru facultate decât în cele ale firmei“. În momentul în care cei doi asociaţi au ieşit din firmă, Iulian Popescu a preluat şi participaţia lor, având acum 80% din acţiuni, iar fratele său diferenţa. Spune însă că a tras învăţăminte din această experienţă, pentru că a ales asociaţii după nevoia de dezvoltare a afacerii; profesional erau bine pregătiţi, dar „s-au dovedit un eşec din punct de vedere al businessului. Nu aveau acel ceva de a-şi asuma singuri destinul“.

  • 2Parale: Valentine’s Day a adus vânzări online cu 40-50% mai mari

     Cumpărătorii online au acordat mai multă atenţie tipurilor de produse comandate, în topul creşterilor aflându-se bijuteriile, cosmeticele şi produsele electronice&îngrijire personală, comparativ cu anii trecuţi când se achiziţionau multe produse generale din categoria Cadouri. Însă, spre deosebire de 2013, românii au cheltuit sume mai mici în multe cazuri. 

    Potrivit datelor analizate de 2Parale,  cea mai mare reţea de afiliere din România, au existat mai multe căutări pentru “cadouri bărbaţi” versus “cadouri femei” (sursa Google AdWords Keyword Planner), comportament corelat şi cu obiceiurile de cumpărare ale femeilor, care se decid mai greu înainte de a achiziţiona un produs.

    Vârful cumpărăturilor a fost în perioada 11-12 februarie, cu doar câteva zile înainte de Valentine’s Day. Românii au continuat însă să plaseze comenzi în număr mare inclusiv pe 14 februarie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Dieta Dukan, soluţie împotriva pieţei negre a băuturilor alcoolice

     

    CONTEXTUL: Importatorul de vinuri şi băuturi spirtoase Lerida estima pentru anul trecut o cifră de afaceri de circa 6 milioane de euro, în creştere faţă de rezultatele din 2011 (4,6 milioane de euro). Piaţa băuturilor însă se află de ani buni în scădere.

    DECIZIA: Reprezentanţii companiei au hotărât anul acesta să diversifice afacerile. Varianta aleasă a fost completarea portofoliului de băuturi cu alimente din cadrul dietei Dukan. „Ideea ne-a venit anul trecut, prin prisma faptului că din ce în ce mai mulţi oameni sunt interesaţi să aibă o viaţă sănătoasă şi o educaţie alimentară corectă„, declară Bogdan Ciocoveanu, business director al Lerida International.

    EFECTELE: Estimările Lerida International pentru segmentul de produse alimentare, în care sunt cuprinse 25 de produse din dieta Dukan, se referă la vânzări de 200.000 de euro în acest an şi 300.000 de euro în 2014.

    DECIZIA INTRĂRII PE SEGMENTUL ALIMENTAR ESTE UNA DINTRE CELE MAI IMPORTANTE DECIZII DE BUSINESS LUATE ÎN ACEST AN„, declară Bogdan Ciocoveanu, business director al Lerida International. El spune că „ideea ne-a venit anul trecut„, pentru că din ce în ce mai mulţi oameni sunt interesaţi să aibă o viaţă sănătoasă şi o educaţie alimentară corectă. „Pe piaţă există o abundenţă de produse care conduc la îngrăşarea populaţiei şi am decis să venim cu alternativa sănătoasă, care să aibă la bază o dietă. Am hotărât să importăm produse dietetice Dukan.„

    Inventată de medicul francez Pierre Dukan, dieta se bazează în principal pe consumul de proteine şi a câştigat notorietate mai cu seamă în ultima perioadă. Prin urmare, au fost inventate şi produse care respectă acest regim. „De la stadiul de idee până la punerea ideii în aplicare au trecut circa cinci luni„, spune Ciocoveanu.

    În acest moment, se regăsesc în portofoliul Lerida 25 de produse alimentare cu preţuri începând de la 10 lei care „se vând deja în mai multe magazine online„, cu precădere pe site-ul magazinelor de desfacere (Wine & Company) şi în reţelele moderne de comerţ, ca Metro şi Carrefour. Între cele 25 de produse din cadrul dietei Dukan se regăsesc de pildă Gustare cu fructe de pădure şi tărâţe (27 de lei), Clătite organice (25 de lei), Baton de tărâţe de ovăz (20 de lei) sau Biscuiţi din tărâţe de ovăz cu cocos (23 de lei).

    Portofoliul companiei, care are acoperire naţională şi lucrează cu 36 de distribuitori la nivel naţional, cuprinde circa 400 de produse, dintre care circa trei sferturi sunt vinuri, care se adresează clienţilor educaţi, cu venituri peste medie. Cea mai ieftină sticlă de vin este 15 lei, iar cea mai scumpă este 6.000 de lei – Petrus, nume recunoscut la nivel mondial.

    AFACERILE LERIDA INTERNATIONAL „SE AFLĂ ÎN TRENDUL BUGETAT PENTRU ANUL ÎN CURS„, afirmă Ciocoveanu, care nu dă şi alte detalii. El punctează însă că piaţa alcoolului este în scădere, înre-gistrând un minus de 20%, potrivit ultimelor statistici din domeniu. „Lerida a reuşit să menţină valoarea vânzărilor la un nivel similar cu cel înregistrat în intervalul corespondent din anul trecut, iar profitabilitatea s-a încadrat în bugetul estimat pentru primele şase luni.„ Ciocoveanu estima pentru anul trecut afaceri de 6 mili-oane de euro, în creştere faţă de rezultatele din 2011 (4,6 milioane de euro).

    De fapt, managerul s-a obişnuit să crească afacerile firmei cu procente de două cifre anual, de la preluarea conducerii. Firma, fondată în 1993 de familia Ion Matei, a cunoscut o perioadă critică, în urmă cu trei ani, când din portofoliul importatorului s-a „evaporat„ cel mai important furnizor (Bacardi-Martini). Vânzările Bacardi-Martini reprezentau aproape trei sferturi (70%) din cifra de afaceri a companiei. În doi ani de plină criză însă, Lerida a recuperat aproape integral cifra de afaceri, având în ofertă vinuri precum JP Chenney, Chablis Bovier, Bordeaux Monsieur Louis, Chateau Laroque, Brunello di Montalcino (Castello Banfi) sau Mateus (Sogrape).

  • Înmatriculările Dacia în Europa au urcat cu 28%. Piaţa auto UE a revenit pe creştere

     Înmatriculările de autoturisme noi din UE au crescut cu 1,7% în aprilie faţă de aceeaşi lună a anului trecut, la 1,038 milioane de unităţi, potrivit datelor prezentate vineri de Asociaţia Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA).

    În primele patru luni ale anului, piaţa auto UE a scăzut cu 7,1%, de la 4,3 la 4 milioane de înregistrări, se arată în comunicat.

    Dintre pieţele mari, Marea Britanie a înregitrat cea mai solidă creştere, cu 14,8% în aprilie, la peste 163.000 de unităţi, respectiv cu 8,9% în primele patru lnui ale anului, la aproximativ 768.500 înmatriculări.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro