BusinessMagazin

Tag: crestere

  • Se conturează un nou mall în România. Unde se va afla proiectul care se va întinde pe 200.000 de metri pătraţi

    Casa de avocatură Eversheds Sutherland Romania a asistat fondul de investiţii NEPI Rockcastle în achiziţia unui teren de aproximativ 200.000 de metri pătraţi, în Craiova, pentru construcţia unui nou shopping mall, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii Eversheds. Mall Promenada Craiova va fi printre cele mai mari proiecte de acest tip din zona de retail dezvoltate în Oltenia, iar investiţia se ridică la suma de aproximativ 110 milioane de euro.

    Mallul Promenada Craiova va avea o suprafaţă de 70.000 mp închiriabili, cu o capacitate de peste 150 de magazine. Noul proiect vizează printre ancorele principale un hipermarket, o sală de cinema şi un magazin de bricolaj. Termenul de finalizare a lucrărilor pentru mallul Promenada Craiova este estimat la trimestrul 4 din 2021.

    „Dezvoltarea de proiecte noi, în oraşele secundare, marchează tendinţa optimistă în zona de comerţ retail. În plus, pare că din ce în ce mai mult, concentrarea investitorilor se îndreaptă către oraşele mai mici, acesta fiind un semn că piaţa din România se maturizează şi devine tot mai ofertantă pentru marii jucători. Ne bucurăm că echipa noastră de avocaţi a asistat NEPI în această investiţie strategică, pe termen lung, pentru dezvoltarea regiunii”, declară Cristian Guia, Partener şi Head of Real Estate Eversheds Sutherland Romania.

    NEPI Rockcastle, cel mai mare dezvoltator şi operator de proprietăţi comerciale din Europe Centrală şi de Est, cu un portofoliu de peste 2 miliarde de euro, în România, a fost asistat de o echipă de avocaţi din cadrul Eversheds Sutherland Romania, condusă de Cristian Guia (Partener şi Head of Real Estate) şi Cristian Lina (Partener şi Head of Corporate), alături de Carolina Pletniuc, avocat senior specializat în consultanţă comercială, Cristina Roşca şi Mihaela Spiridon, specializate în tranzacţii imobiliare, care au asigurat negocierea şi finalizarea acestui proiect. Tranzacţia a inclus o etapă de due dilligence şi a continuat cu redactarea şi negocierea documentelor tranzacţiei.

     

     

  • Cine va câştiga şi cine va pierde din războiul comercial dintre Statele Unite şi China

    Următoarele fabrici ale lumii nu vor fi în Asia de Sud, în contextul în care regiunea pierde în cursa de atragere a investiţiilor noi în producţie, scrie un editorialist al Bloomberg.

    Irene Yuan Sun consideră că Vietnamul va fi câştigătorul războiului comercial, pe măsură ce chinezii şi alţii producători se mută spre această ţară din Asia de Sud-Est.  Dacă există un pierzător, cel puţin în termeni de oportunităţi ratate, putem vorbi desspre ţările din Asia de Sud.

    În faţa costurilor în creştere, producătorii chinezi trebuie să decidă dacă să investească în tehnologii de automatizare sau să se relocheze.  Cea de-a doua variantă oferă oportunităţi imense pentru ţările mai puţin dezvoltate, în timp ce companiile chineze pot ajuta la reînvierea industrializării şi la transformarea economică de care au nevoie în noile lor case.

    S-ar putea să nu existe o astfel de şansă în această generaţie. Singura cale posibilă pentru o prosperitate de durată a fost construcţia unui sector de producţie care să fie conectat la lanţurile globale de valoare, care să crească nivelurile productivităţii şi care să creeze job-uri în toată economia.

    Dovezile arată că ţările din sudul Asiei au rămas în urmă în ceea ce priveşte atragerea de investiţii în producţie. Nu doar Vietnamul are un avantaj: ţările din Africa, de asemenea, consideră producţia o prioritate. Doar Etiopia a deschis peste 10 parcuri industriale în perioada recentă şi au pus bazele unei agenţii guvernamentale pentru a atrage investiţiile străine. Potrivit unui raport al World Bank, regiunea africană sub-sahariană este pe primul loc din punctul de vedere al reformelor încă din 2012.

    Chiar dacă PIB-ul total al Asiei de Sud este cu 70% mai mare decât al Africii, continentul a primit de trei ori mai mult şi jumătate din nivelul investuiţiilor din China spre Asia de Sud în 2012, cel mai recent an pentru care Naţiunile Unite au publicat statistici referitoare la investiţiile străine directe. În ultimii cinci ani, Institututul Întreprinderilor Americane care urmăreşte investiţiile globale din China a înregistrat 13 dealuri de investiţii în Africa şi doar nouă în Asia de Sud.

    Bangladesh oferă o perspectivă asupra problemei. Ţara trebuie să creeze 2 milioane de job-uri în fiecare an doar pentru a ţine pasul cu populaţia în creştere. Totuşi, în pofida unui sector al producţiei în creştere, nu poate să reducă birocraţia şi să realizeze reformele de care este nevoie pentru a atrage investiţii şi a diversifica producţia de haine. În ultimii câţiva ani, Bangladesh a scăzut pe locul 176 din 190 de ţări într-un clasament al gradului de dificultate în ceea ce priveşte modul în care se fac afacerile (Ease of Doing Business). Compania cu origini în Bangladesh DBL Group investeşte într-o nouă facilitate de producţie de îmbrăcăminte care va genera 4.000 de locuri de muncă – în Etiopia.

    „Fantezia, mai întâlnită mai ales în India, că o ţară poate cumva să facă un salt mare de la o economie preponderent rurală, care se bazează pe agricultură, înspre una ce se bazează pe servicii, este doar atât: o fantezie. Africa de Sud nu îşi poate permite să piardă şansa de a creşte sectorul producţiei”, concluzionează editorialistul de la Bloomberg.

  • Valoarea activelor din sistemul privat de pensii a crescut în S1 la 57,43 mld. lei

    Ponderea pensiilor private în Produsul Intern Brut a fost, la sfârşitul lunii iunie 2019, de 5,80% comparativ cu 5,22% în decembrie 2018.

    “Activele fondurilor de pensii private au depăşit nivelul de 12 miliarde de euro la finalul semestrului I al anului curent şi au ajuns la o pondere de 5,8% în PIB. Fondurile de pensii private sunt investitori instituţionali importanţi în economie, iar investiţiile realizate prin BVB au contribuit, alături de alţi investitori instituţionali, la promovarea Bursei de la Bucureşti la statutul de piaţă emergentă de către agenţia FTSE Russell”, a declarat vicepreşedintele ASF Dan Armeanu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Piaţa cafelei a crescut în valoare cu 20% în ultimii cinci ani, dar consumul este mai mic decât în 2014

    Vânzările de cafea în retail au ajuns anul trecut la 403 milioane de euro, în creş­te­re cu aproape 7% faţă de anul prece­dent, arată datele European Coffee Federation, care citează compania de cercetare de piaţă Euromonitor. În volum, vânzările din super­marketuri, hipermar­keturi şi chioşcuri au fost şi ele pe o pantă ascendentă, dar cu un procent mai mic.

    Astfel, în retail s-au vândut în 2018 peste 35.500 de tone de cafea, mai mult cu 3,8% faţă de anul anterior. Pe de altă parte, faţă de acum cinci ani, consumul s-a redus. În 2014, datele Euromonitor arătau că ro­mânii cumpărau din magazine peste 39.000 de tone de cafea, adică în jur de 2 kilograme per capita.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Care sunt băncile în care este cel mai bine să vă ţineţi banii. Vom ajunge în curând să plătim doar ca să ne ţinem banii în bancă?

    Dobânzile la depozitele la termen în lei pentru popu­laţie pe perioade de 6 sau 12 luni oferite la ghişeu de cele mai mari 10 bănci din România în octombrie 2019 variază între 0,35% şi 3,6%, potrivit datelor agregate de ZF în baza informaţiilor de pe site-urile instituţiilor de credit.

    Dacă în cazul scadenţei de 6 luni cea mai mică dobândă remunerată de băncile mari la depozitele în lei este de 0,35%, iar cea mai mare ajunge la 3,2%, pentru scadenţa de 12 luni dobânda oferită la depozitele în lei de băncile mari în octombrie este cuprinsă între 0,5% şi 3,6%.

    Top 10 dobânzi la depozite practicate de cele mai mari bănci din România

    1. În urma analizei ZF din octombrie 2019 cu privire la dobân­zile oferite la depozitele la ter­men în lei, la ghişeu, cu plata la scadenţă, pentru 6 luni şi 12 luni, reiese că Banca Transilvania, cea mai mare bancă din România după active, oferă 1,75% la depozitele pe 6 luni şi 3,5% la depozitele pe 12 luni.
    2. BCR, a doua cea mai mare bancă din România, practică unele dintre cele mai mici dobânzi pe formatul analizat, cu doar 0,75% la depozitele pe 6 luni şi 1,05% pe 12 luni.
    3. În acelaşi timp, potrivit informa­ţi­ilor actualizate de pe site-ul BRD-SocGen, a treia bancă după active prac­tică cele mai mici dobânzi la depozitele în lei la 6 şi la 12 luni, respectiv de 0,35% şi 0,5%. „Nu au niciun interes băncile să crească mai mult dobânda la depozite cât timp ele nu au nevoie de bani“, a explicat Cabat.
    4. Subsidiara locală a italienilor de la UniCredit Bank vine cu dobânzi de 0,7% pe 6 luni şi 0,85% pe 12 luni. 
    5. Raiffeisen Bank oferă dobânzi de 1,5% pe 6 luni şi 2,25% pe 12 luni.
    6. Sucursala din România a olande­zi­lor de la ING nu publică pe site-ul lor ofer­ta pentru depozitele la 6 luni, însă pentru cele la 12 luni oferă o do­bândă de 1,7%.
    7. Singura bancă a statului român din top zece, CEC Bank, oferă 2,5% pentru depo­zite­le în lei pe 6 luni şi 3,5% pentru 12 luni.
    8. Alpha Bank practică o dobândă de 1,3% pentru depozitele în lei la 6 luni, la ghişeu, pentru populaţie, şi de 2,8% pen­tru cele la 12 luni.
    9. OTP Bank îşi remunerează deponenţi cu 1,5% pentru economiile păstrate timp de 6 luni şi 2% pentru depozitele la 12 luni.
    10. Cele mai mari dobânzi la depozite din piaţă sunt oferite la ghişeu de Garanti Bank, unde dobânda la depozi­te­le în lei pe 6 luni cu plata la sca­den­ţă este de 3,2%, iar la 12 luni de 3,6%.

    „Băncile nu au nevoie de bani şi vor oferi în continuare dobânzi mai mici decât inflaţia pentru că sunt prea multe lichidităţi în piaţa din România. Sunt mai mulţi bani disponibili decât ce pot cre­dita băncile. În aceste condiţii, ecartul va rămâne unul destul de semnificativ. În acelaşi timp, dobânzile la credite sunt mai mari decât inflaţia pentru că nu ar avea sens pentru bănci să împrumute altfel“, a explicat pentru ZF Dragoş Cabat, analist CFA şi managing partner al platformei RisCo Business Intelligence.

    Citiţi mai mult pe zf.ro.

     

  • Cum vor evolua preţurile locuinţelor în următoarea perioadă: doar 10% dintre dezvoltatori cred că vor înregistra scăderi

    60% dintre dezvoltatorii imobiliari se aşteaptă la creşteri de până în 10% a preţului pe mp în următorul an, arată un studiu realizat pentru târgul Imobiliarium. Pe de altă parte, circa 30% dintre aceştia consideră că preţurile vor stagna în acelaşi interval, iar 10% sunt de părere că vor scădea.

    Potrivit dezvoltatorilor, cele mai mari impedimente întâlnite de la lansarea în România au fost, de-a lungul timpului, birocraţia şi lipsa forţei de muncă, urmate îndeaproape de evoluţia imprevizibilă a factorilor externi, precum programul Prima Casă, finanţarea, accesibilitatea mijloacelor de transport.

    Peste 75% dintre dezvoltatorii prezenţi la Imobliarium Băneasa activează pe piaţa locală de peste 3 ani, iar restul de 25% se încadrează în perioada 1 – 3 ani. Circa 65% construiesc blocuri, 25% au în portofoliu doar proiecte imobiliare de tip case, iar aproximativ 10% se axează pe ambele tipuri de locuinţe. În plus, peste 60% dintre ansamblurile dezvoltate de aceştia se încadrează în segmentele premium şi middle price.

    Târgul Imobiliarium se desfăşoară în perioada 11-13 octombrie.

    Sursa: mediafax.ro

  • Sindromul Anastasiu – Borza sau când suntem dispuşi să vorbim cinstit despre economie

    Săptămâna care se încheie a fost marcată de vâlva stârnită de declaraţiile pro şi contra legate de economie, de situaţia bugetarilor şi a bugetului, dar şi de eventualele schimbări în politica de taxe care ar putea apărea de anul viitor, pentru a creşte încasările.

    Totul a pornit de la declaraţiile omului de afaceri Dragoş Anastasiu, , preşedintele Camerei de Comerţ Româno-Germane AHK, care a apreciat într-o declaraţie publică că bugetul anului viitor nu se va închide dacă nu cresc taxele şi nu se reduc bugetarii

    „Sunt prea mulţi oameni în ministere, sunt prea mulţi parlamentari, prea multe primării, prea multe deconcentrate. Dacă vrem să plătim toţi aceşti plimbători de hârtii, să-i plătim, dar de unde? Daca nu ai bani de cheltuieli, trebuie să faci ceva cu veniturile. Să atunci care sunt variantele de a face ceva cu veniturile? Ori faci o cotă unică, pentru că nu mai este cotă unică în România de ani de zile, avem şi 10% şi 16% şi 0% la IT şi impozit specific şi TVA de 19%, deci unde-i cota unică? Cota unică a dispărut din România. Ori faci o chestie unitară, o cotă unică la un nivel mai înalt, ori faci impozit progresiv. Dacă ne uităm la doctrina socialistă, spune clar şi s-a dovedit în ultimii trei ani, să luăm de la cei ce au mai mulţi abani şi să dăm la cei ce au mai puţini bani. Este o deducţie logică. Aş vrea să stiu de la politicieni, faţă în faţă cu macroeconomişti, cum vor închide bugetul. Singura variantă, în contextul recesiunii europene şi mondiale, să mărim impozitele sau să dăm afară oameni. Este o ecuaţie cu un final cunoscut, minus 3% deficit bugetar, pentru că nu putem mai mult”, a explicat Anastasiu.

    Reacţiile nu au întârziat. De exemplu Alianţa Sindicatelor Bugetarilor SED LEX, care a luat din declaraţiile lui Anastasiu doar părţile care îi convin şi au comunicat rapid că afirmaţiile omului de afaceri ar putea slăbi autoritatea statului şi ar putea crea ideea că România este un partener necredibil în ochii partenerilor europeni. ”Dintr-o lipsă acută de cunoaştere (prostie chiar) majoritatea celor care fac referire la sistemul bugetar se gândesc la administraţia publică. Sistemul bugetar este compus din sistemul de ordine publică şi siguranţă naţională, sistemul de învăţământ, sistemul sănătăţii, sistemul administraţiei publice. Administraţia publică reprezintă un număr de 125.000 de posturi ocupate, din care 76.000 în administraţia locală, iar diferenţa până la 125.000 în administraţia publică centrală”, comunica SED LEX.

    Suntem siguri că Anastasiu nu s-a referit musai la ordine publică, sănătate sau învăţământ, tot aşa cum avocatul Remus Borza, fost consilier guvernnamental pentru ceva mai puţin de o săptămână, nu a făcut-o, când a vorbit, în vara acestui an, de necesitatea eficientizării sectorului bugetar şi ce reconfigurarea economiei. „Îi putem plăti pe toţi, dar trebuie să îi punem să livreze, este nevoie de creşterea calităţii muncii în aparatul bugetar”, a spus Borza, care a evidenţiat faptul că Guvernul Năstase a lucrat cu 800.000 de bugetari, iar în prezent sunt 1,4 milioane. „Statul plăteşte mult şi cere puţin, avem nevoie de criterii de competenţă. Indiferent de guvernare, aparatul bugetar a crescut, caracterizat de clientelism politic şi de mediocritate”, a spus Borza.

    Fostul consilier a enumerat şi cîteva dintre problemele actuale ale economiei României, printre care nevoia de creştere a gradului de colectare a taxelor şi impozitelor. România are cel mai scăzut grad de colectare, deşi s-a înregistrat o majorare a sumei cu 46 de miliarde de lei, la 341 de miliarde de lei, iar nivelul evaziunii este „apocaliptic”, de 16 miliarde de euro. Cheltuielie cu asistenţa socială şi de personal au crescut cu 73 de miliarde de lei, iar ANAF nu a putut ţine pasul cu toate aceste creşteri.

    În contextul discuţiilor din spaţiul public legate de finanţarea salariilor din sistemul public şi a pensiilor, Remus Borza a avansat fie sacrificarea investiţiilor, fie încheierea unui moratoriu care să prevadă o îngheţare a salariilor până cînd situaţia economică va permite reluarea creşterii acestora.

    Premierul Viorica Dăncilă l-a demis pe Remus Borza din funcţia de consilier onorific pe probleme economice.

    Premierul nu a aplicat această măsură în cazul ministrului Finanţelor Eugen Teodorovici, care declara în luna august că o reducere cu cel puţin 20% a personalului din administraţie ar eficientiza sistemul public. Ministrul spune că pentru o astfel de măsură ar trebui un pact politic, cu elemente clar stabilite, care să prevadă că România nu poate depăşi un anume număr de personal administrativ, sau alocarea unui anumit procent din PIB, indiferent de partidul sau partidele care se află la guvernare.

    La fel în februarie, cînd Teodorivici, întrebat dacă există posibilitatea să fie reduceri de personal în administraţie, a declarat că se poate pune problema de orice poate duce la un sistem public eficient.

    Calculele spun că un funcţionar public câştiga, conform celor mai recente date, în medie, cu 58% mai mult decât angajaţii din restul economiei. Cei peste 211.000 de angajaţi din sectorul ”administraţie publică şi apărare” au ajuns la un salariu mediu net de 4.961 de lei net în luna iunie a acestui an, în creştere cu 18% faţă de perioada similară din 2018, arată datele Institutului Naţional de Statistică. Spre comparaţie, salariul mediu net la nivel naţional a fost 3.142 de lei net în iunie 2019 (+15% faţă de perioada similară din 2018), ceea ce înseamnă că un funcţionar public câştigă, în medie, cu 58% mai mult decât angajaţii din restul economiei.

    Problema nu este că salariile funcţionarilor publici sunt prea mari, ci că sunt prea mari comparativ cu ceea ce fac şi ceea ce oferă ca servicii.

    Citiţi mai mult pe mediafax.ro.

  • Cinci riscuri uriaşe pentru fragila economie mondială

    10 ani de la criza creidetelor ipotecare din SUA, care a declanşat o undă de şoc uriaşă în întreaga lume, economia mondială se confruntă cu o situaţie nu tocmai favorabilă, iar cinci riscuri majore enumnerate de CNBC pot accentua stresul economic şi financiar.

    Perspectiva unei alte recesiuni globale este reală, în Statele Unite şi în cele mai mari economii din Europa şi Asia.

    Primul risc este cel al unei încetiniri a economiei SUA. „Când America strănută, lumea se îmbolnăveşte de gripă”, se spune. Şi, pe măsură ce efectele relaxării impozitelor, în valoare de 1,5 trilioane de dolari, impuse de preşedintele Donald Trump încep să se reducă, economia Statelor Unite arată că este pe cale să strănute. Din aprilie până în iunie, investiţiile în afaceri au scăzut cu 1% faţă de acelaşi trimestru din 2018. În plus, încrederea consumatorilor a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele nouă luni în septembrie. De asemenea, aşteptările consumatorilor cu privire la perspectivele pe termen scurt au scăzut brusc în aceeaşi lună. Producţia industrială a scăzut la cel mai scăzut nivel din 128 de luni, ceea ce a dus la o scăderea cu 800 de puncte a indicelui Dow Jones în doar două zile. Şi profiturile corporaţiilor au scăzut. S&P 500 înregistrând o scădere a veniturilor atât în ​​primul trimestru cât şi în cel de-al doilea trimestru ale anului 2019. Fed se aşteaptă acum la o creştere economică de 2,2% în acest an, sub ţinta de 3% a administraţiei Trump. Pilula este îndulcită de creşterile din retail, care continuă să depăşească previziunile, precum şi scăderea şomajului şi majorarea veniturilor.

    Datoriile Chinei sunt al doilea factor de risc. China şi-a alimentat economia din datorii, iar numerele au devenit uimitor de mari. Institute of International Finance (IIF) din Washington a estimat că, în primul trimestru al anului 2019, valoarea totală a datoriilor companiilor, populaţiei şi guvernamentală din China a atins 303% din PIB. China spune că poate gestiona situaţia, însă pârghiile de politică sunt împiedicate de riscul de a accelera încetinirea creşterii economice, care se resimte deja. Agenţia de rating Moody’s a confirmat ratingul datoriei A1 din China în iulie a acestui an, dar a avertizat: „Episoadele de stres financiar pentru unele bănci locale sau companii de stat vor continua să testeze capacitatea guvernelor centrale şi regionale de a preveni contagiunea“. În ultimul deceniu, China a reprezentat aproximativ o treime din creşterea economică globală în fiecare an. Orice aterizare dură pentru economie ar afecta imediat alte părţi ale lumii, iar investitorii s-ar grăbi să îşi protejeze activele. Analiştii spun că principala problemă a Chinei este datoria corporativă, care a crescut constant de la criza financiară globală din 2008.

    Protestele din Hong Kong sunt al treilea risc. Tulburările publice din Hong Kong au avut loc de mai bine de patru luni. Au început ca o opoziţie la influenţa puterii Chinei continentale, dar acum au apărut şi solicitări de reformă a proprietăţii. Dar Hong Kong este un hub esenţial pentru activităţi financiare şi pentru comerţ. Bank for International Settlements a calculat că oraşul a efectuat tranzacţii valutare în valoare de 437 miliarde de dolari în 2016. De asemenea, este o sursă uriaşă de export – livrând mărfuri în întreaga lume. Centrul financiar acţionează ca o poartă de intrare şi de ieşire pentru economia chineză, prin intermediul băncilor care se astabilesc aici. Prin urmare, tulburările civile continue ar putea afecta economiile din întreaga lume, deoarece comerţul şi investiţiile sunt perturbate. În cazul în care China va vrea să îşi consolideze influenţa şi mai mut, atunci ar putea fi pus sub semnul întrebării viitorul aranjamentului „o singură ţară, două sisteme”, consemnau în 1997.

    Situaţia din Argentina. La începutul anului 2019, renumitul investitor Mark Mobius a anunţat că firma sa nu va mai investi în Argentina. „Calitatea vieţii a scăzut; nivelul învăţământului a scăzut şi nu suntem mulţumiţi de situaţia macroeconomică”, a spus investitorul, care a spus că îşi va schimba poziţia doar dacă preşedintele Mauricio Macri va obţine un mandat la alegeri. Votul a venit în august, Macri a pierdut, iar piaţa l-a urmat pe Mobius. Bursa din Argentina a scăzut cu peste 30% în zilele următoare votului. cea mai mare cădere de acest fel pe plan mondial, din 1950. În orele imediate de după vot, peso a pierdut 15% din valoare faţă de dolarul american. Acest lucru va face împrumuturile în dolari mai scumpe. Ţara are datorii scadente în valoare de 80 de miliarde de dolari în 2019 şi 2020, iar perspectivei ca ţara să îşi dorească rostogolirea datoriilor, pentru a treia oară în mai puţin de 20 de ani, este din ce în ce mai puternică. Andrea Iannelli, directorul investiţiilor la Fidelity International, a declarat, în august, pentru CNBC, că se aştepta ca situaţia să afecteze şi alte state.

    Căderea „dictatorului preferat” al lui Trump este al cincilea risc. Luna trecută, mijloacele de informare din întreaga lume au raportat manifestaţii împotriva guvernului egiptean în mai multe oraşe, inclusiv Alexandria şi capitala Cairo. Manifestările din Egipt sunt ilegale fără aprobarea guvernului din 2013, când preşedintele Abdel Fattah el-Sisi a condus o lovitură de stat împotriva lui Mohamed Morsi. Morsi a murit în timpul procesului din iunie. Protestele au avut un efect direct asupra bursei egiptene EGX 30, provocând o scădere de 11% care a eliminat toate câştigurile acumulate în 2019. Analistul Farouk Soussa de la Goldman Sachs a declarat într-o notă din septembrie că impactul negativ asupra activelor din Egipt ar putea fi mai susţinut dacă instabilitatea politică continuă. Cifrele Departamentului de Stat arată că investiţiile directe ale SUA în Egipt au fost de 21,8 miliarde de dolari şi relaţiile dintre cele două ţări s-au îmbunătăţit recent. Se spune că preşedintele Donald Trump a întrebat „Unde este dictatorul meu preferat?” când aşteaptă să se întâlnească cu Sisi la summitul G-7 din august. Sisi a consolidat legăturile cu Arabia Saudită vecină. Orice încercare de a-l înlătura ar duce probabil la creşterea tensiunilor, cel puţin pe termen scurt, între Riyadh şi Cairo.

  • Probleme din ce în ce mai mari pentru Germania. Cea mai mare economie a Europei se clatină tot mai tare după ce un nou sector se prăbuşeşte

    Instabilitatea economică din Germania este tot mai accentuată, cu o încetinire acută a serviciilor, care sugerează că durerea cauzată de criza industrială se extinde, scriu cei de la Bloomberg. Deşi cea mai gravă situaţie este încă în mare măsură centrată pe producţie, şi serviciile au intrat pe „lista neagră” a domeniilor aflate în declin în mai mare economie din Europa.

    Prăbuşirea sectorului serviciilor este îngrijorătoare pentru zona euro, unde tensiunile comerciale şi o creştere globală mai slabă au deja consecinţe devastatoare. Banca Centrală Europeană a implementat un nou stimul monetar luna trecută pentru a sprijini creşterea.

    Cei mai recenţi indici economici ai companiei Markit au arătat  la începutul acestei săptămâni că producţia diminuată arată că regiunea euro este aproape de stagnare. Chris Williamson, economist la IHS Markit, estimează că creşterea a fost în cel mai bun caz de 0,1% în trimestrul al treilea, iar „riscul recesiunii este acum foarte real.” Comerţul a rămas o sursă cheie de îngrijorare pentru companii, iar o scădere a comenzilor de export a accelerat în septembrie.

    Comerţul a rămas o sursă cheie de îngrijorare pentru companii. Comenzile generale de export au înregistrat cea mai puternică scădere de când IHS Markit a început să analizeze aceste date în urmă cu aproximativ cinci ani. „Companiile caută tot mai mult să reducă cheltuielile generale în faţa cererii în scădere şi a perspectivei incerte”, a mai spus Williamson.

  • Cel mai mare competitor al McDonald’s sparge în doar 7 zile recordurile de vânzare din Europa Centrală şi de Est. Ce vânzări a bifat compania

    Noul restaurant Burger King în România, operat de către AmRest, una dintre cele mai mari platforme europene de restaurante şi servicii alimentare, a servit în primele şapte zile în România peste 15.000 de clienţi, inclusiv în zilele de weekend, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Toate acestea au condus la înregistrarea unui record de vânzări în regiunea Europei Centrale şi de Est, unde Burger King are restaurante operate de către AmRest în Polonia, Cehia, Slovacia, Bulgaria şi, începând de anul acesta, România.

    „Am început în forţă deschiderea primului restaurant Burger King în România. Suntem bucuroşi să anunţăm că am înregistrat vânzări record în regiunea Europei Centrale şi de Est, iar cei 45 de colegi din restaurant au servit peste 15.000 de clienţi. Este o mare realizare pentru noi şi un început extraordinar. De asemenea, ne dorim să mergem mai departe cu planurile noastre de expansiune, marcând alte două noi deschideri de restaurante până la sfârşitul acestui an, unul dintre acestea în zona de restaurante a unui mall, iar cel de al doilea într-o zonă centrală din Bucureşti”, a declarat Alan Laughlin, Preşedinte Burger King AmRest.

    În 7 zile, Burger King a servit 15.000 de clienţi, a vândut peste 1.600 kg de cartofi prăjiţi şi peste 18.000 de burgeri, iar grătarul a funcţionat peste 100 de ore în cele şapte zile, de la 09:00 la 23:00.

    AmRest şi Burger King continuă campania de recrutare în Bucureşti, cu o ofertă salarială ce porneşte de la 1.750 lei net (2.950 lei brut) pentru lucrătorii din restaurante (Crew Members), iar pentru manageri un salariu ce variază între 2.500-3.800 lei net (4.250 – 6.500 lei brut). Toţi angajaţii Burger King vor primi numeroase beneficii, printre care tichete de masă, servicii medicale şi bonusuri.

    AmRest Holdings, SE este cel mai mare operator de restaurante multi-brand tip franciză din Europa, cu un portofoliu ce cuprinde 10 branduri în 25 de ţări. AmRest operează francize pentru branduri precum KFC, Pizza Hut, Starbucks şi Burger King, pentru mărcile proprii Sushi Shop, La Tagliatella, Bacoa, Blue Frog şi KABB, precum şi pentru brandul online Pokai. AmRest operează 40 de restaurante Burger King în Polonia, 19 în Cehia, două în Slovacia, unul în Bulgaria şi acum unul în România, unde compania operează şi lanţul de cafenele Starbucks.