BusinessMagazin

Tag: credite

  • Cum calculează băncile din România dobânzile la credite şi depozite şi cum justifică marjele ridicate. Răspunsul Raiffeisen Bank

    Însă, bancherii au susţinut că taxa bancară ar putea să ducă la creşterea şi mai mult a marjelor pentru ca băncile să acopere costurile suplimentare determinate de noua taxă.

    Diferenţialul între dobânda la creditele şi depozitele populaţiei era în septembrie 2018 de 6,88 puncte procentuale în România, în comparaţie cu o medie de 2,15 puncte procentuale în zona euro şi peste marjele practicate de băncile din regiune. De exemplu, în Cehia marja era de 3,39 puncte procentuale, iar în Polonia diferenţa era de 4,3 puncte procentuale, potrivit datelor din Raportul asupra stabilităţii financiare al BNR.
     
    Dar cum justifică bancherii din România marjele mari de câştig de pe piaţa locală.
     

  • Bancherii răsuflă uşuraţi: Curtea Constituţională a respins toate cele trei iniţiative legislative ale senatorului Daniel Zamfir, adoptate de Parlament, legate de plafonarea dobânzilor la credite sau de vânzarea creanţelor

    Obiecţia de neconstituţionalitate a fost formulată de 83 de deputaţi din PNL şi USR.
     
    Astfel, legile care prevedeau plafonarea dobânzilor la credite, eliminarea caracterului de titlu executoriu al contractelor de împrumut şi plafonarea sumelor ce pot fi cerute de recuperatorii de creanţe au fost respinse.
     
    „Obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru completarea Ordonanţei Guvernului nr.13/2011 privind dobânda legală remuneratorie şi penalizatoare pentru obligaţii băneşti, precum şi pentru reglementarea unor măsuri financiar-fiscale în domeniul bancar, obiecţie formulată de un număr de 83 de deputaţi aparţinând Grupului parlamentar al Partidului Naţional Liberal şi Grupului parlamentar al Uniunii Salvaţi România”, se arată în decizia CCR din 13 martie 2019.
     

  • Mai mulţi români s-au trezit cu credite uriaşe după ce au aplicat pentru un job

    Bărbaţii sunt anchetaţi pentru o metodă ingenioasă de a face rost de bani, profitând de naivitatea a zeci de oameni.
     
    Escrocii postau pe internet anunţuri fictive de angajare, apoi le cereau candidaţilor să le trimită o serie de documente personale. Cu toate actele, reuşeau apoi să obţină credite online de la diferite instituţii financiare nebancare.
     
    Anchetatorii au făcut astăzi 12 percheziţii şi au confiscat mai multe carduri bancare şi sisteme informatice, 14 suspecţi sunt la audieri, scrie stirileprotv.ro

  • Dăianu: Firmele nu vor avea costuri mai mici cu creditele după intrarea în zona euro/ Românii nu descoperă Luna

    „Firmele mari ai spune că o duc bine. Şi-acum ele se finanţează în străinătate. Problemele le au, nu puţine, firmele autohtone, care au acces dificil la finanţare şi vor avea accesul la fel, chiar dacă se intră în zona euro. Să nu ne imaginăm că accesul devine, dintr-odată, uşor, dacă se intră în zona euro. Cel cu care aţi dialogat, chiar vorbea de riscul de creditare. (…) Deci, importă foarte – foarte mult în ce condiţii intrăm, în sensul cât de pregătiţi suntem”, a declarat Daniel Dăianu, sâmbătă, într-o emisiune la Antena 3.

    În ceea ce priveşte condiţiile în care intrăm, reprezentantul BNR a mai menţionat printre problemele economiei României care trebuie soluţionate, în perspectiva adoptării euro: deficitul de cont curent şi faptul că finanţarea provine prea mult din îndatorare.

    „Dacă nu vom reuşi să avem o economie care să treacă de un prag de competitivitate, nu va fi simplu pentru nu puţine companii, în zona euro. Aceasta este bătălia cea mare pentru economia românească: cum să facem să avem robustesteţe, să avem competitivitate şi nu prin salarii mici, ci prin salarii decente. Altminteri, ne pleacă oamenii. (…) O ţară, pe de o parte, trebuie să facă în aşa fel încât să poată să diminueze înclinaţia cetăţenilor ei de a pleca, iar, pe de altă parte, trebuie să se gândească la deficitele externe, întrucât nu mai beneficiezi, în zona euro, de mecanismul tradiţional de corecţie”, a mai spus Dăianu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Guvernul PSD vrea să SCHIMBE total modul în care se calculează dobânzile Robor. Ce înseamnă asta pentru românii care au credite

    Potrivit ordonanţei de urgenţă 114 adoptată la finele anului trecut, taxa pe activele băncilor este legată de evoluţia trimestrială a ROBOR şi creşte pe măsurăce aceastămedie seîndepărteazăde pragul de referinţăstabilit de Executiv la 2%, fiind cuprinsăîntre 0,1%şi 0,4%.Luând în calcul media trimestrială a ROBOR din T4 2018 nivelul taxei ajunge la 0,3%. Taxa se aplică trimestrial potrivit clarificărilor făcute de Darius Vâlcov, ceea ce înseamnă că rata anuală a taxei ajunge la 1,2%. Iniţial, bancherii credeau că taxa doar se plăteşte trimestrial. Ei aşteaptă ca modalitatea de taxare să fie clarificată în norme, dar odonanţa nu precizează că vor aparea astfel de norme de aplicare.
     
     La acest ni­vel al ta­xei, mai mult de ju­mă­ta­te din băn­ci­le lo­cale nu vor fi ca­pa­bile să fa­că profit, iar băn­ci­le care operează ex­clu­siv pe piaţa din Ro­mâ­nia vor avea cel mai mult de suferit.
     
    Taxa bancară şi în spe­cial legarea sa de ni­ve­lul dobânzilor pe pia­ţa interban­ca­ră au fost pu­ternic criticate de gu­ver­na­to­rul BNR, Mugur Isărescu, acesta ca­ta­logând-o drept „o trăsnaie“. Şi ac­ţio­narii străini ai băncilor locale au cri­ti­cat taxa impusă de autorităţile de la Bu­cu­reşti, în timp ce şefii băncilor din Ro­mâ­nia au spus că aceasta nu face altceva decât „să cheme criza economică“.
     

  • RĂSTURNARE uriaşă de situaţie: Ce spun datele BNR. Ce dobânzi cer băncile din România faţă de băncile din Cehia, Polonia sau Zona Euro

    Iar aplicarea taxei pe activele băncilor poate determina unele instituţii de credit să menţină marjele la aceste niveluri sau chiar să le majoreze pentru a reuşi să acopere costurile suplimentare, după cum au susţinut unii bancheri.

    Dacă în primăvara şi în vara anului trecut marja de câştig a oscilat preponderent în jurul nivelului de 7 puncte procentuale, finalul anului 2018 a adus o scădere a marjei spre 6,3 puncte. Pe măsură ce BNR a majorat dobânda-cheie în 2018, până la 2,5%, banii s-au scumpit pe piaţa monetară. Iar bancherii s-au grăbit să scumpească creditarea, dar au întârziat să plătească mai mult pentru depozitele atrase, încercând astfel să-şi consolideze marjele de profit.
     
     În timp ce la depozite majoritatea dobânzilor sunt în continuare la un nivel modest, dobânzile la credite sunt pe un trend ascendent. Marjele mari dintre dobânzile percepute de bănci la credite şi cele plătite clienţilor pen­tru depozite sunt în continuare o caracteristică a modelului de funcţionare a sectorului bancar românesc, după cum a arătat şi BNR. 
     

  • De ce a ajuns Microsoft să dea credite „Prima casă”

    Creditele nu sunt acordate angajaţilor Microsoft, ţinta fiind profesorii care îi învaţă carte pe angajaţii companiei sau cei care lucrează în spitale şi au grijă de angajaţii Microsoft.
    Preţurile apartamentelor în Seattle, unde este sediul Microsoft şi Amazon, au explodat, ceea ce a făcut ca anumite categorii profesionale să nu mai aibă acces la locuinţe aflate în centrul oraşului.
    Brad Smith spunea că prin acest proiect categoriile profesionale vizate de Microsoft nu vor pierde zilnic patru ore pentru a veni la muncă şi a se întoarce acasă. La salariile lor, aceste categorii profesionale nu-şi pot permite să stea în centru.
    În oraşele unde îşi au sediul marile companii de IT şi unde angajaţii sunt plătiţi cu mult peste salariul mediu, asta dacă nu au ajuns chiar milionari, piaţa de real estate a crescut foarte mult, fiind aproape imposibil pentru alte categorii profesionale să se apropie de locuinţe în centrul oraşului.
    Microsoft a realizat că una dintre problemele cu care se confruntă ţine de faptul că profesorii care îi învaţă pe angajaţii lor în şcolile primare şi preuniversitare nu au nicio şansă pe piaţa de real estate, ceea ce îi va determina să nu-şi mai dea silinţa cu elevii.
    Foarte puţine companii, odată ce au ajuns în top, se gândesc la forţa de muncă. De obicei toată lumea critică sistemul de educaţie, aşteptând ca statul să le livreze oameni, exact ca un produs de care ei au nevoie.
    La rândul lor, aceşti oameni trebuie să fie pregătiţi de cineva. Iar dacă aceşti cineva nu au venituri suficiente, nu vor fi profesori buni pentru viitorii lor angajaţi. Iar toată lumea pierde. Confruntate cu o lipsă acută de forţă de muncă, companiile din România au început să investească în proiecte rezidenţiale ca să convingă oameni să lucreze pentru ele. Dacă eşti din altă parte, primul lucru la care te gândeşti când vii într-un oraş nou este unde vei sta. Şi dacă salariile din piaţă sunt suficiente, astfel încât să poţi să plăteşti o chirie. Şi, de ce nu, chiar să iei un credit şi să plăteşti rate.
    Companiile vor fi nevoite să se uite şi dincolo de propriii angajaţi, către piaţa de învăţământ şi către piaţa de sănătate. Ca să ai salariaţi care să fie şi buni, ai nevoie de profesori. Şi în primul rând nu profesori de facultate, ci profesori de şcoală primară şi liceu.
    În România, aici este marea problemă. Profesorii de la şcolile primare şi de la licee nu câştigă suficient astfel încât să stea la masă cu un elev. Sunt foarte multe cazuri în care salariile de intrare într-o companie sunt mai mari decât salariile profesorilor. Iar acest lucru a născut mari frustrări. Plus că o companie are pretenţia ca viitorul angajat să fie bine pregătit.
    Acest lucru se va schimba, iar Microsoft doar a deschis piaţa. Vom vedea din ce în ce mai multe companii mari care îşi vor crea propriul program Prima casă, în încercarea de a avea angajaţi bine pregătiţi, bine hrăniţi şi sănătoşi.
    Dacă n-are cine să ofere aceste lucruri, companiile vor avea mari probleme. De fapt, le au deja.
    Toată Europa Occidentală ţipă după forţă de muncă şi constată că generaţiile sunt tot mai slab pregătite. Când un programator are 100.000 de dolari pe an, un profesor 30.000 de dolari pe an, iar profesorul face naveta ca să ajungă la şcoală, sistemul începe să crape.
    În România, un programator are 1.500 de euro pe lună, iar un profesor de şcoală generală sau de liceu nu cred că este plătit cu mai mult de 500 de euro. Profesorii de la facultate pot obţine aceste venituri.
    Proiectul Prima casă din România a oprit scăderea preţurilor pe piaţa imobiliară şi a dat posibilitatea foarte multor tineri să acceseze un credit la un cost pe care şi-l puteau permite. Programul a funcţionat.
    Când statul va stopa acest program Prima casă, marile companii vor ajunge să-şi creeze propriul program fie pentru a-şi susţine salariaţii, fie pentru a susţine profesorii. 

  • Coşmarul revine pentru mii de români cu credite: Roborul începe din nou să urce agresiv

    Unul dintre motivele acestei creşteri poate fi scăderea lichidităţii, ca urmare a plăţilor de taxe şi impozite care se face pe finalul lunii ianuarie a fiecărui an.

    Indicele ROBOR la 3 luni, în funcţie de care se calculează costul creditelor de consum în lei cu dobândă variabilă, a crescut vineri la 3,11% pe an, de la 3,03% pe an miercuri.

    Indicele ROBOR la 6 luni, utilizat la calculul dobânzilor la creditele ipotecare lei cu dobândă variabilă, a urcat vineri la 3,34% pe an, de la 3,31% pe an miercuri.

    În plus, indicele ROBOR la 9 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de nouă luni, a ajuns vineri la 3,43% pe an, de la 3,41% pe an miercuri.

    Indicele ROBOR la 12 luni, care reprezintă rata dobânzii plătită la creditele în lei atrase de către băncile comerciale de la alte bănci comerciale pentru o perioadă de 12 luni, a crescut la 3,51% pe an, de la 3,50% pe an miercuri.

    ROBOR reprezintă rata medie a dobânzii la care băncile româneşti se împrumută între ele în lei. Indicele se stabileşte zilnic ca medie aritmetică a cotaţiilor practicate de 10 bănci selectate de BNR.

  • „A venit sfârşitul unei ere“? Banca Mondială anunţă o încetinire generală a economiilor lumii şi „acutizarea“ pericolelor.

    Pentru cele mai multe economii de pe glob, acest final de eră ar însemna sfârşitul unei perioade prelungite de creştere accelerată. Europa de Est, unde ţări precum România au bătut recorduri de creştere, nu face excepţie. Campionii regionali de acum un an au obosit. Însă în regiune o cursă interesantă, impresionantă chiar şi pentru Banca Mondială, o are Polonia.

    „Chiar şi când decidenţii politici şi ajutoarele lor caută să menţină şi să accelereze ritmul de creştere într-o perioadă în care energia se epuizează, ei nu pot lua ca pe un dat ceva ce a jucat un rol important în stimularea activităţii în ultimii ani: o lungă perioadă cu inflaţie redusă şi stabilă“, se arată în cea mai recentă analiză a Băncii Mondiale asupra economiei mondiale, intitulată „Cerul se întunecă“. Instituţia financiară cu sediul la Washington a remarcat că  războiul comercial dintre marile economii ale lumii şi creşterea tarifelor de import au început deja să facă victime în lumea emergentă, unde revenirea economică stagnează în contextul contracţiei comerţului şi al înăspririi condiţiilor de finanţare. BM avertizează şi asupra creşterii datoriilor economiilor în curs de dezvoltare.
     

  • „A venit sfârşitul unei ere“? Banca Mondială anunţă o încetinire generală a economiilor lumii şi „acutizarea“ pericolelor.

    Pentru cele mai multe economii de pe glob, acest final de eră ar însemna sfârşitul unei perioade prelungite de creştere accelerată. Europa de Est, unde ţări precum România au bătut recorduri de creştere, nu face excepţie. Campionii regionali de acum un an au obosit. Însă în regiune o cursă interesantă, impresionantă chiar şi pentru Banca Mondială, o are Polonia.

    „Chiar şi când decidenţii politici şi ajutoarele lor caută să menţină şi să accelereze ritmul de creştere într-o perioadă în care energia se epuizează, ei nu pot lua ca pe un dat ceva ce a jucat un rol important în stimularea activităţii în ultimii ani: o lungă perioadă cu inflaţie redusă şi stabilă“, se arată în cea mai recentă analiză a Băncii Mondiale asupra economiei mondiale, intitulată „Cerul se întunecă“. Instituţia financiară cu sediul la Washington a remarcat că  războiul comercial dintre marile economii ale lumii şi creşterea tarifelor de import au început deja să facă victime în lumea emergentă, unde revenirea economică stagnează în contextul contracţiei comerţului şi al înăspririi condiţiilor de finanţare. BM avertizează şi asupra creşterii datoriilor economiilor în curs de dezvoltare.