BusinessMagazin

Tag: creare

  • Irina Bălan, Microsoft România: „Cred că în viitor nu mai contează unde lucrezi atât timp cât reuşeşti să creezi o reţea şi o infrastructură globală care pot fi orchestrate de oriunde” – VIDEO

    Irina Bălan conduce departamentul de asistenţă tehnică la nivel EMEA pentru Dynamics 365 şi este responsabilă de dezvoltarea strategiei de modernizare şi automatizare, având în subordine 200 de oameni.
    Ca EMEA business manager în  cadrul Microsoft, ea a condus transformarea la nivel global a serviciilor tehnice (900 de ingineri tehnici, din peste 40 de ţări), a dezvoltat programe de talent management (cu peste 250 de ingineri seniori certificaţi) şi Edu Alliance (parteneriat între Microsoft şi universităţile tehnice din România pentru a-i educa pe cei tineri în cele mai noi tehnologii). Anterior, ea a creat şi dezvoltat prima echipă de asistenţă tenhnică în cloud din EMEA pentru Office 365. „Anul 2018 a fost un an de creştere accelerată pentru Dynamics 365 din perspectiva dezvoltării produsului şi a extinderii pe piaţa ERP”, spune Irina Bălan, adăugând că cifra de afaceri globală a crescut cu 50% într-un an, în vreme ce baza de clienţi s-a extins în peste 20 de ţări în Europa. „Prin natura lui, jobul meu îmi permite să călătoresc şi să interacţionez cu oameni din toate colţurile lumii şi cred că acest lucru a fost un accelerator în dezvoltarea mea ca lider”, spune Irina Bălan. „Am înţeles la un nivel mai profund cum se dezvoltă relaţiile interumane, cum poţi crea un network global şi cum poţi extinde şi multiplica impactul. ”

    Profilul Irinei Bălan a apărut în ediţia de anul acesta a catalogului 100 TINERI MANAGERI DE TOP şi ea a fost premiat în cadrul galei de lansare a anuarului.

  • Cum ar fi ca toată lumea să te uite?

    Dacă vă place muzica celor de la Beatles (şi cui nu-i place?), atunci „Yesterday“ vă va trimite într-o călătorie nostalgică, amintindu-vă de ce britanicii au fost, cândva, regii posturilor de radio din întreaga lume.

    Totul începe cu o pană de curent care afectează tot globul; Jack (Himesh Patel), un muzician britanic care nu se bucură de prea mult succes, este implicat într-un accident cu un autobuz şi pare să fie singurul om de pe Pământ care îşi aduce aminte de Hey, Jude, Yellow Submarine sau Yesterday. Previzibil, cariera sa explodează, iar Jack se transformă într-un superstar.

    Şi dacă muzica nu e un argument destul de bun, numele regizorului va fi cu siguranţă: Danny Boyle, cel care a regizat multe filme excelente – Slumdog Millionaire, Trainspotting sau 127 de ore sunt doar câteva dintre ele.

    Sigur, filmul are şi multe probleme: în primul rând, se insistă mult prea mult pe relaţia dintre Jack şi Ellie (Lily James), una care nu stârneşte prea mult interes. Pe de altă parte, cred că scenariştii au ratat ocazia de a evidenţia una dintre întrebările esenţiale ale filmului: cum ar fi arătat lumea artistică dacă Beatles nu ar fi existat? Boyle şi echipa se mulţumesc doar cu expunerea acestei ipoteze, iar răspunsul e dat, practic, de întreaga desfăşurare a evenimentelor: chiar şi fără John Lennon, Paul McCartney, George Harrison şi Ringo Starr, acordurile ar fi ajuns, cumva, la urechile celor care iubesc muzica.

    Un segment interesant este cel în care succesul lui Jack atinge cote nemaiîntâlnite; aici, Boyle duce filmul spre comedie, ironizând tot ceea ce înseamnă industria muzicală de astăzi. Nu este însă foarte clar dacă lucrurile stăteau la fel şi pe vremea celor de la Beatles.

    În cele din urmă, Jack trebuie să aleagă între succes şi dragoste, iar asta diminuează din calitatea filmului. Sunt convins că s-ar fi putut găsi şi o altă încheierii o poveştii, fără a da spectatorului prea multe explicaţii; nici fenomenul „uitării“ nu e explicat în vreun fel, dar nu cred că o să vedeţi pe nimeni plângându-se de asta.

    Yesterday este un film uşor, dar care va rezona cu multă lume datorită coloanei sonore. Dacă ar fi fost vorba de altă formaţie şi nu de Beatles, aş fi fost probabil reticent să recomand acest film; însă o fac, şi sper să vă bucuraţi de călătoria muzicală aşa cum am făcut-o şi eu.

    Notă: 7,5/10

    Yesterday
    Regia: Danny Boyle
    Distribuţie: Himesh Patel, Lily James, Sophia Di Martino
    Durată: 1 oră 56 minute
    Buget: 26 milioane dolari

    Data lansării: 12 iulie

  • Povestea lui James Park, antreprenorul care a creat unele dintre cele mai populare brăţări de fitness

    James Park, de naţionalitate coreeană, a terminat un liceu prestigious, şi anume Şcoala Universitară din Cleveland, Ohio. A studiat informatica la Universitatea Harvard, dar a renunţat, dezvoltând ulterior abilităţi în administrarea afacerilor.

    În 2007, alături de Eric Friedman, James Park a pus bazele companiei Fitbit. Ideea i-a venit după ce a experimentat modul în care platforma de jocuri Nintendo Wii combina senzorii cu partea de software. Park, care se afla într-o formă fizică slabă, dorea să creeze un dispozitiv intuitiv care să se situeze, ca preţ, între pedometrele de 25 de dolari vândute la farmacii şi ceasurile sportive mai scumpe. Iniţial, el a strâns 400.000 de dolari de la familie şi prieteni, dar a suferit unele probleme timpurii, deoarece niciunul dintre fondatori nu a avut multă experienţă în ceea ce priveşte hardware-ul sau producţia. Încă de la început, Park a crezut că produsele cu capabilităţi de detectare a mişcării vor juca un rol semnificativ în viitorul tehnologiei de consum. Când Park şi Friedman s-au întâlnit pentru prima dată cu potenţiali investitori, tot ce aveau era o placă de circuit şi o cutie din lemn. Finanţarea şi producţia erau cele două principale obstacole cărora compania nou-înfiinţată trebuia să le facă faţă.

    În 2011, vânzările Fitbit au început să crească, deoarece tot mai mulţi utilizatori îşi înregistrau în mod curent activităţile fizice zilnice. Pentru a educa consumatorii despre această tehnologie nouă, compania a folosit tactici de marketing agresive pentru a-şi prezenta produsele; mai exact, Park şi Friedman au cheltuit 112 milioane de dolari pe activităţi de marketing. În prima zi de listare pe Bursa de Valori din New York (NYSE), acţiunile au crescut cu aproape 50%, ridicând oferta iniţială de la 20 de dolari la puţin sub 30 de dolari. Acest lucru a dus acţionarul principal al companiei, James Park, la o capitalizare în valoare de 600 de milioane de dolari.

    Ca dovadă a abordării sale inovatoare de a combina stilul, fitnessul şi tehnologia, Fitbit a colaborat recent cu marca de lux Tory Burch pentru a lansa o linie de brăţări, încercând astfel să atragă clienţi dintr-un nou segment demografic.

    Compania, care a devenit publică în iunie 2015, a vândut până acum peste 30 de milioane de brăţări colorate şi clipsuri. Astfel, valoarea netă estimată a lui James Park era de 87,6 milioane de dolari la data de 15 martie 2019. James Park deţine peste 33.000 de produse Fitbit, în valoare de aproximativ 700.000 de dolari, iar în ultimii patru ani a vândut unui fond de investiţii acţiuni în valoare de peste 83 milioane de dolari. În plus, el câştigă 3.624.300 de dolari pe an ca preşedinte al consiliului de administraţie şi director executiv la Fitbit.

  • Candelabrul de pânză

    De profesie artişti, aceştia au pornit la drum fabricând umbrele de soare pentru festivaluri şi hoteluri de lux, iar apoi, inspiraţi de modul de stratificare al materialelor care intră într-o placă de surf şi sunt acoperite cu răşină epoxidică, s-au gândit să aplice procedeul la fabricarea de corpuri de iluminat, ajungând astfel să creeze candelabre. Candelabrele lor sunt confecţionate la comandă, scrie The Telegraph, ca să se potrivească cu spaţiul în care sunt amplasate, din materiale textile noi sau vintage acoperite cu răşină. Atunci când sunt stinse, par nişte sculpturi suspendate, iar când sunt aprinse lumina pare să treacă prin vitralii, pictând pereţii în culori delicate. 

  • Candelabrul de pânză

    De profesie artişti, aceştia au pornit la drum fabricând umbrele de soare pentru festivaluri şi hoteluri de lux, iar apoi, inspiraţi de modul de stratificare al materialelor care intră într-o placă de surf şi sunt acoperite cu răşină epoxidică, s-au gândit să aplice procedeul la fabricarea de corpuri de iluminat, ajungând astfel să creeze candelabre. Candelabrele lor sunt confecţionate la comandă, scrie The Telegraph, ca să se potrivească cu spaţiul în care sunt amplasate, din materiale textile noi sau vintage acoperite cu răşină. Atunci când sunt stinse, par nişte sculpturi suspendate, iar când sunt aprinse lumina pare să treacă prin vitralii, pictând pereţii în culori delicate. 

  • Geometrie dulce

    Jonquils Cafe & Bakery are în meniu şi sanvişuri, dar principala atracţie o reprezintă deserturile cu forme geometrice preparate în tăvi de silicon tipărite la o imprimantă 3D de către Dinara Kasko şi colegii săi. Unele dintre deserturi seamănă a mere, cireşe sau boabe de cafea, în timp ce altele au un aspect ceva mai neobişnuit.

  • Ţara care caută 10.000 de IT-işti şi vrea să construiască un hub global

    Singapore a anunţat miercuri că vrea să mai creeze încă 10.000 de locuri de muncă în sectorul de tehnologie în următorii trei ani, într-o iniţiativă de a deveni un hub global pentru întreaga industrie, potrivit Reuters.

    Planul va fi aprobat de un nou birou guvernamental numit Digital Industry Singapore (DISG) – un corp al cărui scop este de a consolida eforturile depuse de mai multe instituţii şi entităţi publice pentru a încuraja investiţiile firmelor străine de tehnologie, pentru a susţine businessurile locale, şi pentru a lucra cu industria în vederea noilor reglementări.

    Naţiunea pregăteşte o serie de stimuli pentru a ademeni marile companii de tehnologie, iar în ultimii ani Guvernul s-a concentrat pe atragerea de investitori, talente şi firme de tehnologie, mizând pe sectorul IT pentru a da un impuls economiei locale.

    „DISG va încerca să asigure succesul misiunii noastre de a stabili Singapore drept un hub tehnologic semnificativ la nivelul Asiei şi la nivel global” spune Kiren Kumar, Chief Digital Industry Officer în cadrul DISG.

    Noul birou guvernamental îşi propune să creeze până la 10.000 de noi locuri de muncă în sectorul de tehnologie în următorii trei ani şi caută profesionişti în inginerie, dezvoltare software şi finanţe.

    DISG a anunţat că va oferi asistenţă companiilor în zone precum ride-hailing, comerţ online, fintech-uri, securitate cibernetică şi inteligenţă artficială.

     

     

     

     

  • Povestea „Directoarei desculţe”, femeia care te învaţă cum să începi o afacere în care poţi lucra de acasă

    Barefoot Executive este şi numele site-ului pe care îl deţine şi a cărţii bestseller pe care a creat-o cu scopul de a ajuta oamenii să lucreze de acasă într-un mod profesionist.

    „Carrie Wilkerson a pornit la drum cu oportunităţile unei fete obişnuite, dintr-un oraş mic, capabilă să gândească dincolo de limite”, începe secţiunea About me (Despre mine) a site-ului său, care s-a dezvoltat de la un simplu blog, la un imperiu cu zeci de mii de abonaţi. Astăzi, Wilkerson este autoare a bestseller-ului Barefoot Executive, speaker internaţional, câştigătoare a numeroase premii pentru activitatea sa de consultant şi influencer în social media şi un invitat solicitat al posturilor de radio. De asemenea, a apărut la CNN, Fox Business News şi a fost numită de Forbes în topul influencerilor la segmentul small business (afaceri mici). Conform site-ului său, este şi consultant de marketing şi trainer în vânzări, lucrând cu cu clienţi precum Google, John C. Maxwell, Zig Ziglar etc. În anul 2009 a fost numită „cel mai bun om de marketing al anului”.

    Carrie Wilkerson are în spate o experienţă vastă ca reprezentant de vânzări şi consultant în afaceri. În prezent, aceasta îşi câştigă existenţa oferind sfaturi a peste 100.000 de bărbaţi şi femei, din experienţa sa ca „Barefoot Executive”. „Te poate învăţa cum să îţi construieşti afacerea de care ai nevoie şi cum să conectezi punctele „DE CE” şi „CUM. De asemenea, te va ajuta să îţi faci un plan prin care poţi obţine ceea ce îţi doreşti, conform condiţiilor tale, din propria casă, chiar şi desculţ, dacă asta vrei ””, arată descrierea de pe site-ul acesteia.

    Deşi a pus bazele mai multor afaceri în ultimii 19 ani, Carrie Wilkerson a crescut şi patru copii, cel mai mic fiind la grădiniţă, iar cel mai mare la liceu. Porecla de „Barefoot Executive” a primit-o cu ani în urmă, când era gravidă şi, cu toate acestea, conducea de acasă operaţiunile unei firme. „Cred că oricine îşi poate crea viaţa pe care o doreşte, menţinându-şi priorităţile intacte”, este motto-ul acesteia. 

  • Comentariu Alex Ciutacu, redactor ZF: Ce trebuie să ştii despre Libra, moneda digitală pe care o lansează Facebook şi cum ar putea ajunge statele lumii să se împrumute de la compania lui Mark Zuckerberg

    Lumea financiară, comunitatea din Silicon Valley, guvernele lumii şi în special „piraţii” din lumea criptomonedelor au privit lung săptămâna trecută spre Mark Zuckerberg când a anunţat că va lansa o monedă digitală care ar putea ajunge la cei 2 miliarde de utilizatori ai reţelei sociale.

    Compania Facebook a anunţat deja de mult timp mai multe planuri care ar necesita o monedă de schimb în cadrul platformelor sale.

    Mai mult, Facebook vrea să capitalizeze pe cei 1,7 miliarde de oameni care nu sunt incluşi în sisteme financiare globale, adică 31% din populaţia planetei. Astfel, compania vinde ideea că este suficient un cont gratuit de Facebook pentru a fi inclus în sistemele financiare.

    În cadrul proiectului prezentat drept Libra, compania lui Mark Zuckerberg promite să rezolve problema transferurilor de bani scumpe încât în anumite cazuri, intermediarii tranzacţiilor percep chiar şi 10% ca taxe. Practic, proiectul ar trebui să aducă transferuri de bani fără comision, sau cu un comision mult mai redus, dar cu o viteză mult mai mare.

    Dar ce a împins Facebook să dea startul acestui proiect ambiţios?

    De la Marketplace-ul deja existent în Facebook, şi până la opţiunile de transfer de bani care au fost anunţate pentru Messenger sau WhatsApp, şi chiar până la marketplace-ul pe care vrea să îl creeze în Instagram, compania creată de Mark Zuckerberg are nevoie de o monedă de schimb.

    În cercurile mai slab informate, toată lumea a spart şampania visând că Facebook lansează următorul bitcoin şi sperând că vor ajunge să îşi ia astfel primul Lamborghini.

    Însă idea principală din spatele unei astfel de monede digitale este stabilitatea. Astfel, Facebook a anunţat că ceea ce lansează ei va fi un stablecoin.

    Faţă de restul monedelor digitale din piaţă, precum bitcoin, ethereum sau xrp, unde valoarea monedei este dată de tranzacţiile din piaţă şi de cantitatea de monede date spre tranzacţionare, monedele stabile (n.r: stablecoin), au valoarea strâns legată de ceva mai puţin volatil decât tranzacţionarea.

    Un exemplu de stablecoin care există deja de câţiva ani este USD-T. Astfel, moneda Tether are valoarea legată de valoarea dolarului american şi fluctuează doar în funcţiile de fluctuaţiile acestuia raportat la piaţa monetară. Valoarea în sine a monedei gravitează constant în jurul valorii de 1 dolar.

    Însă Tether are o capitalizare totală de 3,5 miliarde dolari pe când Facebook are scopuri mult mai ambiţioase. Prof. Dr. Philipp Sandner, şeful Frankfurt School Blockchain Center din cadrul Şcolii de Finanţe şi Management din Frankfurt, numit în top 30 economişti germani în 2018, scrie pe Medium că moneda Libra ar putea ajunge chiar şi la o capitalizare de 250 miliarde dolari, detronând astfel bitcoin în topul monedelor digitale după capitalizarea totală de piaţă.

    Nu se poate determina exact numărul de utilizatori ai monedei Libra în prezent. Totuşi, dacă luăm în considerare o bază potenţială de utilizatori cuprinsă între 100-500 milioane persoane, cu fiecare deţinând între 500 şi 2.500 în Libra, capitalizarea de piaţă ar putea varia între 50 miliarde dolari şi 1.250 miliarde dolari.

    Dacă ţinem cont de faptul că Facebook are 2,7 miliarde utilizatori pe platformele sale, o estimare că 250 milioane de utilizatori vor folosi Libra nu este nerealistă.

    În ceea ce priveşte strategia Facebook de a menţine valoarea monedei stabilă, compania are un plan care ar putea să transforme gigantul lui Mark Zuckerberg într-un jucător important pe scena datoriilor guvernamentale.

    Mai exact, Facebook vrea să menţine valoarea Libra printr-un sistem bazat pe depozite bancare şi obligaţiuni guvernamentale pe termen scurt. Astfel, compania alege instrumentele percepute ca având cel mai scăzut grad de risc din piaţă.

    Potrivit Bank for International Settlements (BIS), obligaţiunile guvernamentale reprezintă o piaţă de circa 25.000 miliarde dolari la nivel global. Dintre acestea, volumul obligaţiunilor pe termen scurt se ridică undeva la 10.000 miliarde dolari.  

    Însă proiectul Facebook ar putea lovi multe bariere în drumul spre succes – dacă va ajunge să aibă succes – în contextul în care Bruno Le Maire, ministrul francez de Finanţe deja a atras atenţia asupra proiectului şi a cerut garanţii că acest instrument nu va fi deturnat pentru finanţarea terorismului.

    “Capacitatea de a emite titluri, de a constitui rezerve şi de a fi creditor nu poate fi prevăzută. Moneda este un atribut al suveranităţii statelor, astfel că trebuie să rămână sub controlul statelor, nu al companiilor private, care au interese private”, a argumentat ministrul francez al Economiei într-un interviu acordat postului Europe 1.

    Preocupări privind proiectul Libra au fost exprimate şi de eurodeputatul german Markus Feber, precum şi de Mark Carney, guvernatorul Băncii Angliei. “Orice funcţionează în această lume devine sistemic imediat şi trebuie să intre sub incidenţa celor mai înalte standarde de reglementare”, a declarat Mark Carney, potrivit cotidianului The Independent, la reuniunea Băncii Centrale Europene (BCE) din Sintra (Portugalia).

    Markus Ferber a atras atenţia că autorităţile de reglementare financiară trebuie să adopte măsuri pentru a se asigura că Facebook nu se transformă într-o “bancă obscură”. De asemenea, eurodeputatul german a subliniat că nicio companie care emite monede virtuale nu trebuie să poată funcţiona într-un mediu lipsit de reglementări.

    Ce vrea Facebook

    În whitepaper (n.r: documentul care prezintă proiectul, specific lansărilor de monede digitale), Facebook susţine că incluziunea financiară reprezintă unul dintre principalele obiective.

    Proiectul îşi propune să pună la dispoziţia clienţilor un serviciu de plăţi bazat pe propriul blockchain, şi disponibil în principal prin intermediul telefoanelor mobile.

    Compania susţine că proiectul poate oferi costuri mai reduse de tranzacţionare, în special pentru tranzacţiile transfrontaliere.

    Cu toate acestea, există problema centralizării proiectului. Unul dintre avantajele blockchainului este descentralizarea, însă în cadrul proiectului Libra, puterea stă totuşi în mâinile unui număr mici de actori.

    Până acum, alături de Facebook s-au implicat companii precum Mastercard, Visa, Paypal, Uber, Spotify şi nu numai. Moneda digitală va fi gestionată prin intermediul Libra Association, un ONG fondat de Facebook alături de parteneri, care se va ocupa de dezvoltarea ecosistemului.

    Din altă perspectivă, proiectul Facebook-ului ar putea fi încă un atac la ceea ce înseamnă privacy. După scandalul Cambridge Analytica şi toate dezvăluirile care au urmat, este clar că Facebook ştie prea multe despre utilizatorii săi. Mult prea multe. O perspectivă clară şi asupra finanţelor utilizatorilor şi a puterii lor de cumpărare, ar putea oferi un tablou mult prea detaliat companiei.

     

     

     

     

     

  • Strategia 5G pentru România a fost adoptată de Guvern: Se pregătesc 250.000 de locuri de muncă noi

    Guvernul României a anunţat astăzi că a adoptat în şedinţa de guvern Strategia 5G pentru România, şi transmite că aceasta va crea peste 250.000 de locuri de muncă noi şi va aduce beneficii economice de 4,7 miliarde euro, potrivit unui anunţ oficial.

    „Guvernul îşi propune un program ambiţios de implementare a noii generaţii tehnologice în comunicaţiile mobile, prin adoptarea Strategiei 5G pentru România şi proiecţia următoarelor decenii de evoluţie în domeniul comunicaţiilor. Noua generaţie de tehnologie mobilă, 5G, va crea un mediu de conectivitate mult superior generaţiei 4G şi va contribui în mod semnificativ la incluziune şi creşterea productivităţii în economie”, a declarat Alexandru Petrescu, ministrul Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale.

    Astfel, tehnologia 5G ar trebui să aduc pentru utilizatorii de internet viteze de până la 20 de ori mai mari, adică viteze de până la 20 GB/s, faţă de standardul de 1 GB/s disponibil prin tehnologia 4G.

    „Prin implementarea acestei strategii, România va cataliza dezvoltările economice şi sociale induse de tehnologie, va dezvolta capitalul uman, estimandu-se crearea a  peste 250 mii locuri de muncă şi  a  unui efect de multiplicare  a integrarii noilor tehnologii in viata economica  de peste 4,7 miliarde euro, contribuind astfel la realizarea obiectivelor UE de a deveni lider global în tehnologia 5G”, transmit autorităţile.

    Adoptarea acestei strategii plasează România alături de 12 state dezvoltate care au lansat strategii 5G, printre care Austria, Danemarca, Franţa, Germania şi Italia.

    Guvernul notează că Strategia 5G pentru România „proiectează un plan de acţiune cu sarcini şi termene concrete pentru implementare, vizând lansarea serviciilor în 2020 şi acoperirea cu servicii 5G a tuturor centrelor urbane şi a principalelor rute de transport terestru până în 2025. Printre principalele repere ale planului de acţiune al Strategiei 5G se află: desfăşurarea licitaţiei pentru acordarea licenţelor de utilizare a frecvenţelor radio, transpunerea Codului European al Comunicaţiilor Electronice, adaptarea regimului de autorizare a lucrărilor de construcţii în sens favorabil dezvoltării reţelelor 5G”.

    Licitaţia pentru spectrul radio 5G ar urma să fie lansată în această toamnă, potrivit ministerului Comunicaţiilor, însă jucătorii din piaţă cer simplificarea cadrului de reglementare şi eliminarea taxelor din telecom prevăzute în celebra OUG 114.

    Chiar vicepreşedintele arbitrului telecom ANCOM, Eduard Lovin, spunea la începutul anului că licitaţia 5G nu poate avea loc dacă guvernul nu abrogă aceste prevederi din OUG 114.

    Ministerul Comunicaţiilor lucrează în acest moment la o nouă variantă a OUG 114, în care impactul asupra industriei de telecom va fi redus, iar noul document ar putea fi aprobat de Guvernul României a declarat Alexandru Petrescu, ministrul comunicaţiilor, într-un interviu pentru publicaţia americană Bloomberg. 

    Operatorii de telecom locali au criticat dur OUG 114 avertizând că ar putea să nu participe la licitaţia 5G organizată de stat în această toamnă.