BusinessMagazin

Tag: Covasna

  • Care este legătura dintre staţiunile luxoase din Tirol şi un oraş de 14.000 de locuitori din Harghita?

    „Iniţial ne-am gândit că în denumirea brandului să existe cuvântul «berg» (munte)“, descrie Dan Cotfas modul în care s-a născut ideea denumirii mărcii profesionale de echipamente sportive Strindberg, lansată de Danico, afacerea pe care o conduce împreună cu fratele său în Topliţa, judeţul Harghita. Despre oraşul cu 14.000 de locuitori, cei mai mulţi oameni au auzit pentru temperaturile scăzute din timpul iernii ori pentru afacerile cu lemn ce se desfăşoară în zonă şi mai puţin cu privire la articolele antreprenorului, din care 80% iau drumul exportului.

    În prezent, 40.000 de produse pleacă anual de pe poartea unităţii de producţie a firmei. 65% dintre acestea sunt reprezentate de produsele marcă proprie, iar restul este reprezentat de cele realizate în lohn pentru firme precum Moncler, Colmar, Emporio Armani, Hogan, Fay, Zegna, Woolrich.

    Firma înfiinţată în urmă cu mai bine de două decenii a ajuns astfel anul trecut la afaceri de 4,8 milioane de lei, un profit net de circa 140.000 de lei şi un număr mediu de 93 de angajaţi.


    Fraţii Dan şi Nicolae Cotfas au pus bazele afacerii Danico în februarie 1992, sub forma unui atelier de confecţii de îmbrăcăminte, în continuarea unei tradiţii de familie începute încă în 1953 de tatăl lor. „Nu aveam bani pentru închirierea unui spaţiu, astfel că am deschis atelierul în casa bunicilor. În acest fel am beneficiat şi de avantajul că atelierul se afla lângă părinţii noştri, care la început ne-au ajutat mult lucrând şi ei în atelier“, descrie Dan Cotfas începuturile afacerii. Cei doi fraţi au lansat atelierul folosindu‑se de câteva maşini de cusut vechi recondiţionate şi au lucrat în acest atelier până în 1995, axându-se pe comercializarea produselor proprii de îmbrăcăminte în zonă.

    În 1995, au hotărât să treacă la pasul următor: s-au mutat într-o locaţie mai potrivită şi au cumpărat în leasing utilaje pentru o linie de producţie. În acelaşi an, au început să lucreze în sistem lohn pentru piaţa din Italia. „În perioada următoare ne-am propus să învăţăm să facem toată gama de producţie, de la cele fashion la cele mai tehnice“, descrie Dan Cotfas modul în care şi-au propus să dezvolte afacerea, axându‑se pe hainele premium. De-a lungul timpului, au sesizat un potenţial de piaţă pe nişa echipamentelor profesionale pentru schi şi outdoor. Participările la târguri internaţionale le-au confirmat aşteptările iniţiale şi le-au crescut prezenţa în afara graniţelor, în Italia, Germania ori ţările nordice. Un factor de creştere l-au reprezentat comenzile pentru cluburile şi monitorii de schi din Italia, Austria, Finlanda, Germania, care, potrivit fondatorilor firmei, au crescut anual. Astfel, în prezent peste 50% din producţia totală este destinată cluburilor sportive.

    În ce priveşte producţia destinată retailului, peste 40% din aceasta se realizează prin intermediul partenerilor. Pe piaţa locală, Danico îşi comercializează produsele în magazinele partener de la Predeal, Sinaia, Cluj, Braşov, Bucureşti, Baia Mare, Deva, Alba Iulia, Petroşani, Reşiţa, Bistriţa, printr-un magazin propriu din Topliţa, dar şi printr-un magazin online.
    Din toamna anului trecut, compania este prezentă cu un magazin propriu şi în Vadoies, Bolzano, Trentino – Alto Adige, din Italia,  denumită şi Tirolul de Sud şi care este recunoscută pentru staţiunile de schi din zonă. „Am ales această zonă deoarece este o zonă foarte cunoscută şi distribuitorul nostru pentru Italia este din această zonă“, explică Dan Cotfas.

    Planurile pentru compania harghiteană nu se opresc însă aici şi constau în mărirea exportului pentru Uniunea Europeană şi în comercializarea produselor Strindberg şi pe piaţa din SUA şi Canada. Cele mai recente investiţii au fost direcţionate spre cumpărarea maşinilor de cusut de ultimă generaţie, a sistemului de proiectare şi croire asistată pe calculator (CAD) şi a unei maşini de croit cu laser, care să asigure capacitatea de producţie necesară.

    Lipsa forţei de muncă calificată şi fiscalitatea ridicată, cât şi taxele şi impozitele mari pentru sectorul productiv reprezintă însă principalele obstacole în dezvoltarea afacerii, potrivit managerului. O altă problemă pentru producătorii de textile din zonă este şi faptul că şcolile profesionale au dispărut.

    Fraţii Cotfas nu sunt singurii care fac haine premium în zona Harghita-Covasna: mâna de lucru ieftină şi apartenenţa la Uniunea Europeană au atras de-a lungul timpului o serie de branduri de renume să producă în sistem lohn la fabricile din România, în toate zonele ţării. Potrivit unor informaţii anterioare deţinute de Business Magazin, producătorii de textile au ajuns în topul celor mai mari trei angajatori locali în 11 judeţe din România. În Harghita şi Covasna, numărul de angajaţi în producţia de textile ocupă locul I, cu 3.970 în cazul primului judeţ şi 4.735 în cazul celui de al doilea. Industria este dominantă însă în sud-estul ţării – pe locul I din punct de vedere al numărului de angajaţi se află Prahova (8.835 de angajaţi), Vrancea (7.718 de angajaţi), Olt (5.117 angajaţi).

    În judeţul Covasna, de pildă, compania germană Dr. Dietrich Bock und Partner GmbH deţine patru fabrici din judeţul Covasna deţinute de germani pe piaţa locală: RHM Pants din Estelnic, destinată producţiei de pantaloni clasici, fabrica producătoare de blugi Platanus, Transilvanian Trousers, care produce pantaloni sport, şi unitatea de spălare RGT România (Ready Garment Technology), unde se vopsesc şi se spală diversele produse din textile. Compania germană a ajuns în 2014, cel mai recent an pentru care există informaţii publice disponibile, la afaceri de 150,6 milioane de lei (circa 34 de milioane de euro), 1.300 de angajaţi şi profit net de 12 milioane de lei (2,7 mil. euro), majoritatea realizate pe baza produselor realizate în lohn pentru firme precum Armani, MarcCain, Hugo Boss.

    Peste 40 de firme de confecţii activează în această zonă, din care în jur de 15 se ocupă cu  producţia sau spălarea şi vopsirea de pantaloni. Majoritatea funcţionează cu capital străin şi în sistem lohn, iar argumentul pentru dezvoltarea industriei textile din zonă se bazează mai ales pe existenţa forţei de muncă ieftine şi calificate. Concentrarea mare a fabricilor de acest tip l-a determinat pe ambasadorul SUA James Rosapepe, la o vizită în municipiul Sfântu Gheorghe în anul 2000, să numească zona „un Silicon Valley al pantalonilor“, de unde şi denumirea ulterioară dată de localnici de „Valea Pantalonilor“.

    În Covasna şi Harghita, judeţe cu cifre de afaceri totale de circa 5 miliarde de lei şi respectiv 8 miliarde de lei în 2014, ponderea capitalului privat românesc este însă dominantă şi se plasa la 70%, potrivit celor mai recente informaţii publice disponibile.
     

  • Locul din Romania unde oamenii stiu cu 4 zile inainte cum va fi vremea

    Lacul Sfanta Ana s-a format in craterul stins al celui mai tanar vulcan din Romania, acum aproximativ 42.000 de ani. Pentru ca se alimenteaza doar din apa de ploaie, este si foarte curat. Singurul lac vulcanic din Romania ar avea chiar proprietati miraculoase, spun localnicii. Se spune ca oricine atinge apa e spalat de pacate de Dumnezeu.

    Cert este ca pe timp de vara apele lacului se incalzesc destul de tare incat locul sa se transforme intr-un strand. Pe margine sunt zone destule pentru plaja dar gratarele pot fi aprinse doar in locuri special amenajate. Va puteti reculege apoi la Capela Sfintei Ana.

    Legenda spune ca aici unde acum este construita micuta capela pe vremuri se rugau si paganii. Asta pentru ca in zona rocile vulcanice emana o energie speciala pe care o puteti simti daca venici aici. Tot eruptiile vulcanice au dus si la formarea Tinovului Mohos, o rezervatie naturala unica. Aici puteti intra doar cu un ghid autorizat pentru ca veti merge pe deasupra unui lac acoperit cu un strat gros de turba. Luciul apei se intrezareste ici-colo, iar pe maluri sunt specii de plante carnivore.

    Cititi mai multe pe www.stirileprotv.ro

  • Un preot din Covasna este cântăreţ rock şi blogger. Cum se împarte între biserică, chitară şi calculator VIDEO

    Rock şi biserică. La prima vedere, alăturarea acestor cuvinte pare nepotrivită, dar un preot din Covasna a reuşit să le îmbine perfect. Cântă la chitară, scrie poezii şi îl slujeşte pe Dumnezeu. Deşi e proaspăt uns părinte, duhovnicul şi-a făcut un obicei din a posta pe internet înregistrări cu el pe diferite teme. Astfel, a devenit şi un blogger de succes.

    Preotul rocker a devenit o celebritate pe Facebook, informează România TV. Vasile Antonie Tămaş are 26 de ani şi slujeşte la Vâlcele în Covasna din noiembrie anul trecut, dar deja întreg internetul, dar şi enoriaşii îl iubesc pentru deschiderea lui.

  • ATENTAT dejucat la Târgu Secuiesc: Beke Istvan trebuia să pună dispozitivul exploziv într-un coş de gunoi din centrul oraşului

    Procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism l-au prins pe Beke Istvan Attila, membru al formaţiunii extremiste “Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” din Ungaria (HVIM), în urma unor percheziţii care au avut loc în noaptea de luni spre marţi, acesta fiind pus sub acuzare pentru că ar fi intenţionat să confecţioneze un dispozitiv exploziv improvizat, pe care să-l detoneze în public, marţi, la manifestările de Ziua Naţională organizate la Târgu Secuiesc. Curtea de Apel Bucureşti a admis, marţi noapte, propunerea procurorilor şi a dispus arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Beke Istvan.

    Anchetatorii au arătat, în referatul prin care au propus arestarea preventivă a lui Beke Istvan, că în 10 octombrie, în judeţul Covasna, a avut loc o întâlnire a mai multor membri HVIM, la care s-a propus amplasarea şi detonarea unui dispozitiv exploziv improvizat pe timpul desfăşurării manifestaţiei prilejuite de sărbătorirea zilei de 1 Decembrie 2015 la Târgu Secuiesc, cel care a făcut propunerea spunând că are o cutie de petarde acasă ce poate fi folosită în acest sens.

    În timpul întâlnirii s-a convenit ca dispozitivul să fie realizat de Beke Istvan, care se pricepe la electronică, prin utilizarea unui fitil care “ar face să se aprindă cel puţin trei-patru petarde simultan” şi că mai trebuie “doar o baterie”.

    Beke Istvan ar fi afirmat la acea întâlnire că de pe telefonul mobil poate accesa camera video amplasată în exteriorul magazinului său situat în centrul localităţii Târgu Secuiesc şi că va putea urmări marşul de Ziua Naţională a României şi detona dispozitivul exploziv improvizat de la distanţă, “chiar dacă va fi plecat din localitate cu familia”, au scris procurorii în documentul citat.

    Astfel, pentru detonarea dispozitivului exploziv improvizat trebuia să se cumpere “o cartelă nou-nouţă şi un telefon la fel”, de la care să se facă apelulul, apoi să fie distruse. “La ce am avut noi, puteai să fixezi un cronometru la maxim 24 de ore”, ar fi spus Beke Istvan.

    Anchetatorii au găsit în locuinţa lui Beke Istvan un dispozitiv electronic de iniţiere şi temporizare a impulsurilor electrice de 12 V. De asemenea, procurorii DIICOT au stabilit că, după întâlnirea din 10 octombrie, Beke Istvan Attila a cumpărat un telefon mobil nou de pe site-ul “rezistent telefon.ro”.

    Persoana care a propus detonarea unui dispozitiv exploziv a indicat ca loc de amplasare perimetrul din zona în care se află statuia lui Gabor Aron, respectiv un coş de gunoi din centrul localităţii situat pe traseul de deplasare al paradei militare, afirmând că după acţiune “o să se spună că Târgu Secuiesc a fost atacat de terorişti”.

    “Trebuie să facem o încercare, nu mănânci pizza cu poftă, doar o guşti, vezi cum e”, au mai redat procurorii din discuţia purtată la întâlnirea din 10 octomhrie, precizând că termenul de “pizza” a fost folosit cu referire la dispozitivul exploziv improvizat. Tot atunci, H.I. ar fi afirmat: “Ar merita să facem, măcar să acumulăm experienţă”.

    Sesizarea la DIICOT despre acest caz a fost făcută în 23 octombrie de către Serviciul Român de Informaţii, care a arătat că membri ai organizaţiei autohtone din judeţul Covasna a grupării naţionalist-extremiste “Mişcarea de Tineret 64 de Comitate”, ai cărei lideri se află în contactul direct al coordonatorilor formaţiunilor ungare extremiste “Mişcarea pentru o Ungarie mai bună” (JOBBIK), HVIM, respectiv “Oastea Haiducilor” – recunoscută de către Oficiul pentru Protecţia Constituţiei din Ungaria drept structură cu profil terorist – desfăşoară, în scopul îngreunării sau împiedicării exercitării puterii de stat, acţiuni împotriva ordinii constituţionale de natură a pune în pericol securitatea naţională.

    “S-a reţinut faptul că, începând cu anul 2014, pe teritoriul României a fost semnalată preocuparea unor cetăţeni străini/cu dublă cetăţenie pentru alimentarea interesului membrilor extensiei în România a structurii extremiste ungare «Mişcarea de Tineret 64 de Comitate» – HVIM pentru dezvoltarea propriilor abilităţi fizice, în vederea iniţierii de acţiuni de natură violentă şi, implicit, acte teroriste care să conducă la materializarea obiectivelor autonomiste şi revizioniste (refacerea «Ungariei Mari»), au menţionat procurorii în referatul trimis instanţei care a judecat propunerea de arestare preventivă a lui Beke Istvan.

    Procurorii DIICOT au început urmărirea penală în acest caz în 30 octombrie, pentru infracţiunea de acţiuni împotriva ordinii constituţionale, prevăzută de articolul 397 alineatul 2 din Codul penal, faptă care se pedepseşte cu închisoarea de la 10 la 20 de ani şi interzicerea exercitării unor drepturi.

    “Mişcarea de Tineret 64 de Comitate” – HVIM este una din cele mai active organizaţii cu caracter revizionist şi iredentist, rasist, antisemit şi anti-românesc care acţionează la nivelul Bazinului Carpatic pentru educarea tineretului de etnice maghiară în spiritul apartenenţei la valorile identitar-naţionale ale statului ungar, au precizat anchetatorii.

    Obiectivul declarat al HVIM îl reprezintă refacerea Ungariei Mari, aşa cum aceasta exista înainte de încheierea Tratatului de la Trianon (4 iunie 1920), prin alipirea la Ungaria a teritoriilor pierdute după încheierea Primului Război Mondial. Însăşi denumirea entităţii are conotaţii revizioniste, întrucât “cele 64 de comitate” reprezintă teritoriile care au aparţinut “Sfintei Coroane a Ungariei” înainte de Tratatul de la Trianon (1920), între acestea figurând şi “regiuni” din România: Alba, Arad, Bihor, Bistriţa-Năsăud, Braşov, Caraş-Severin, Ciuc, Cluj, Covasna, Făgăraş, Hunedoara, Maramureş, Mureş, Odorhei, Satu Mare, Sălaj, Sibiu, Târnava Mică, Târnava Mare, Timiş, Turda.

    Membrii HVIM se remarcă prin atitudini extremiste, acţiuni violente pentru atingerea obiectivelor revizionist-separatiste, critici lansate la adresa Uniunii Europene pe motiv că nu permite exprimarea liberă a atributelor identitare naţionale maghiare în relaţia cu statele comunitare şi că impune condiţii inacceptabile pentru ţările membre, au mai arătat procurorii în referatul trimis instanţei.

    Pe teritoriul României activează HVIM Transilvania, entitate care, prin structura ideologică şi modelul acţional respectă tiparul mişcării ungare, preşedinte fiind din anul 2014 Szocs Zoltan. În prezent, HVIM activează în România pe raza judeţelor Cluj, Covasna, Harghita şi Mureş.

    Beke Istvan, acuzat de acţiuni împotriva ordinii constituţionale şi nerespectarea regimului materiilor explozive, este în arest preventiv, dar decizia Curţii de Apel Bucureşti nu este definitivă, contestaţia urmând să fie judecată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Anchetatorii au găsit la percheziţiile din Covasna, la imobilul folosit de Beke Istvan Attila, sute de materii explozive, dispozive electronice care permiteau acţionarea de la distanţă, două dispozitive militare de vedere pe timp de noapte, dar şi un poligon de tragere, potrivit unor surse judiciare.

    Beke Istvan Attila nu apucase să asambleze materiile explozive şi dispozitivele atunci când au avut loc percheziţiile. Dispozitivul, dacă ar fi fost asamblat, cu materiile explozive pe care le avea la dispoziţie şi cu acţionare de la distanţă, putea produce victime, au precizat surse din rândul anchetatorilor.

    Bărbatul amenajase şi un poligon de tragere, însă nu au fost găsite şi arme de foc sau dintre cele pentru care este necesară autorizarea. De asemenea, au fost găsite la percheziţii şi aproximativ 400 de articole pirotehnice.

  • Holzindustrie Schweighofer a început operaţiunile în fabrica de cherestea de la Reci, o investiţie de 150 de milioane de euro

    Holzindustrie Schweighofer a început operaţiunile în noua fabrică de cherestea de la Reci, judeţul Covasna. Acest proiect reprezinta o investitie de 150 milioane de euro si, potrivit informaţiilor transmise de companie, va genera 650 de locuri de munca direct in fabrica si alte peste 2.000 de locuri de munca in regiune.

    Noua fabrica, a carei constructie a inceput in luna decembrie  a anului 2013, are o suprafata de 70 de hectare si o capacitate de debitare anuala de 800.000 m3 lemn rotund, provenit exclusiv din paduri administrate durabil din Romania si din alte tari precum Polonia, Ungaria, Austria, Croatia, Slovenia etc. In prezent, fabrica are peste 300 de angajati, insa numarul acestora va ajunge la 650, la capacitate maxima. De asemenea, in baza experientelor anterioare, din celelalte fabrici, compania estimeaza ca alte peste 2.000 de locuri de munca vor fi generate in industrii conexe, datorita colaborarii cu alte firme. In acelasi timp, Holzindustrie Schweighofer va fi unul dintre principalii contribuabili din judetul Covasna, intrucat fabrica de la Reci va aduce la buget contributii anuale de peste 6,8 milioane de euro prin plata de taxe si impozite.

    Potrivit ZF, organizaţia non-guvernamentală US Environmental Investigation Agency (EIA), a acuzat recent într-un raport procesatorul austriac de lemn Holzindustrie Schweighofer că a încurajat defrişările ilegale din România, compania respingând însă concluziile documentului.

    Raportul prezentat miercuri furnizează noi dovezi privind practicile Holzindustrie Schweighofer în România, potrivit EIA, citată de portalul MarketWatch. Astfel, Schweighofer procesează cantităţi mari de lemn tăiat ilegal în România, produsele din lemn şi biomasa fiind vândute ulterior în ţări din Uniunea Europeană. De asemenea, organizaţia non-guvernamentală World Wide Fund for Nature (WWF) a depus o sesizare la Biroul Federal pentru Păduri din Viena, referitor la încălcarea reglementărilor UE privind procesarealemnului şi a cerut o investigaţie aprofundată care să vizeze Schweighofer.

    În replică, Holzindustrie Schweighofer susţine că raportul include informaţii „tendenţioase şi incorecte“ şi că firma încearcă să ajute la stoparea fenomenului tăierilor ilegale, prin oferirea de date privind trasabilitatea lemnului cumpărat, refuzarea livrărilor suspecte de lemn, respectarea legislaţiei şi impunerea respectării prevederilor legale furnizorilor.

     

  • Holzindustrie Schweighofer a început operaţiunile în fabrica de cherestea de la Reci, o investiţie de 150 de milioane de euro

    Holzindustrie Schweighofer a început operaţiunile în noua fabrică de cherestea de la Reci, judeţul Covasna. Acest proiect reprezinta o investitie de 150 milioane de euro si, potrivit informaţiilor transmise de companie, va genera 650 de locuri de munca direct in fabrica si alte peste 2.000 de locuri de munca in regiune.

    Noua fabrica, a carei constructie a inceput in luna decembrie  a anului 2013, are o suprafata de 70 de hectare si o capacitate de debitare anuala de 800.000 m3 lemn rotund, provenit exclusiv din paduri administrate durabil din Romania si din alte tari precum Polonia, Ungaria, Austria, Croatia, Slovenia etc. In prezent, fabrica are peste 300 de angajati, insa numarul acestora va ajunge la 650, la capacitate maxima. De asemenea, in baza experientelor anterioare, din celelalte fabrici, compania estimeaza ca alte peste 2.000 de locuri de munca vor fi generate in industrii conexe, datorita colaborarii cu alte firme. In acelasi timp, Holzindustrie Schweighofer va fi unul dintre principalii contribuabili din judetul Covasna, intrucat fabrica de la Reci va aduce la buget contributii anuale de peste 6,8 milioane de euro prin plata de taxe si impozite.

    Potrivit ZF, organizaţia non-guvernamentală US Environmental Investigation Agency (EIA), a acuzat recent într-un raport procesatorul austriac de lemn Holzindustrie Schweighofer că a încurajat defrişările ilegale din România, compania respingând însă concluziile documentului.

    Raportul prezentat miercuri furnizează noi dovezi privind practicile Holzindustrie Schweighofer în România, potrivit EIA, citată de portalul MarketWatch. Astfel, Schweighofer procesează cantităţi mari de lemn tăiat ilegal în România, produsele din lemn şi biomasa fiind vândute ulterior în ţări din Uniunea Europeană. De asemenea, organizaţia non-guvernamentală World Wide Fund for Nature (WWF) a depus o sesizare la Biroul Federal pentru Păduri din Viena, referitor la încălcarea reglementărilor UE privind procesarealemnului şi a cerut o investigaţie aprofundată care să vizeze Schweighofer.

    În replică, Holzindustrie Schweighofer susţine că raportul include informaţii „tendenţioase şi incorecte“ şi că firma încearcă să ajute la stoparea fenomenului tăierilor ilegale, prin oferirea de date privind trasabilitatea lemnului cumpărat, refuzarea livrărilor suspecte de lemn, respectarea legislaţiei şi impunerea respectării prevederilor legale furnizorilor.

     

  • Comoara ascunsă de Prinţul Charles în România: „Este foarte specială”. Imagini fascinante din interior

    Prinţul Charles s-a întâlnit, duminică, la Palatul Cotroceni, cu preşedintele Klaus Iohannis, iar după întrevedere, moştenitorul coroanei britanice a plecat spre satul Valea Zălanului, din judeţul Covasna. l a fost întâmpinat de mai mulţi localnici pe care i-a salutat şi cu care a schimbat câteva cuvinte.

    Un ambasador al Transilvaniei, prinţul Charles deţine în România o adevărată comoară, pe care vă invităm să o descoperiţi în continuare:

    Comoara ascunsă de Prinţul Charles în România. Imagini din interior

  • Reportaj: Două zile în Ţara Bârsei: pâine cu cartofi, 
fortificaţii şi mofetă

    ADRIANA SOHOLODEANU este călător pasionat, gastronom în training şi antreprenor, proprietar al boutique-ului online de deserturi şi cadouri www.biscuit.ro

    Ţara Bârsei. Repetă. Silabiseşte. Rostit şoptit, toponimul ascunde parcă o poveste – Ţara Bârsei ar putea fi tărâmul de basm, locul în care pasc oiŢe bârsane babane în bâzâit de bărzăuni bezmetici. Sau nu.

    Semnele de circulaţie, cu denumiri în două limbi, română scurtă familiară, maghiară lungă, plină de consoane, ajută şi ele, la fel şi peisajul, dacă nu ideea de poveste atunci măcar cea de vacanţă, ceea ce este, în definitiv, totuna.
    Dacă te găseşti pe drumul ce duce din Braşov spre Covasna la ceasul înserării, în iarnă, semnul care te anunţă că intri în Ţara Bârsei îţi deschide tăcut uşa către alt tărâm. Este pustiu cât vezi cu ochii şi doar târziu în noapte se aprind mici lumini la orizont. Case nu se văd şi o porţiune de drum nu e decât un gol alb vârstat în negru cu ecou purtat repetat de stâlpii de electricitate.

    Căprioare pasc absente pe câmpuri goale de cartofi în timp ce maşina pare că stă pe loc, într-un decor liniar şi repetitiv.

    După kilometri fără sfârşit peisajul se populează. Apar garduri, case se înşiră după ele, pun de un sat, apoi de altul, arhitectura e înca regăţeană, oamenii-s puţini, bisericile catolice.

    Şi apoi, bang! Fără nicio pregătire, intri pe nesimţite cu viteză în Santioanluca / Szentivlaborfalva, satul pe drumul căruia stau grătare de kurtoskalacs şi pâini cât roata carului. Una din cinci case învârte la stradă frigărui cu cozonac săsesc şi vinde la lumina chioară pâine cu cartof. Ireal şi delicios în egală măsură; reţete simple şi vechi care-şi păstrează gustul şi povestea şi o săptămână mai târziu, transplantate în oraşe pline de beton şi efemer.

    În Covasna, toponim românesc de origine slavă ce denumeşte valea ce curge prin locurile unde se prelucrează laptele, treci prin Ghid-falău şi Micfalău, Bicfalău şi Tufalău, sate româneşti cu nume maghiare sau invers.

    Nu trece mult şi ajungi în oraş. Covasna pe înserat, ca şi pe lumină de altfel, nu pare generoasă cu turistul de iarnă. Cel de vară însă ar putea ajunge la cetatea dacică, la platformă sau în Valea Zânelor, adică acasă la Ileana Cosânzeana şi loc de celebrat Nedeia mocănea-scă, sărbătoare tradiţională a oierilor din zonă.

    Pe de altă parte, cetatea ar fi după mulţi locul în care s-a retras să moară Decebal, construcţie care, după arheologi, ar fi una din cele mai mari din afara Orăştiei. Cel de-al treilea obiectiv turistic este planul înclinat dintre Covasna şi Comandău, folosit în 1890 pen-tru transportul buştenilor prin contrabalansarea a două vagoane, unul gol altul plin, aflate la capete opuse şi exploatând forţa gravita-ţională şi diferenţa de nivel de 300 de metri. Lucrarea genial-inginerească este printre puţinele din Europa de acest gen.

     

    Vizitatorul de iarnă se mulţumeşte cu Groapa Dracului, un puţ cu noroi leneş şi bolborositor, aflat chiar în parcul din centru. Erup-ţiile bulelor, în fapt degajări puternice de bioxid de carbon, au fost cândva spectaculoase; astăzi seamănă mai mult cu o supă clo-cotind la foc mic.

    Zona este cunoscută unui tip special de turist, cuprins în categoria balneo. La nici patruzeci de ani eşti încă suficient de tânăr pen-tru a te putea amuza ideea de mers la băi şi destul de bătrân pentru ca un concediu balneo să îţi amintească de epoca dinainte de ’89.

    O zi la baza de tratament din cadrul hotelului înseamnă înainte de toate un halat moale de baie. Vei locui în el mai toată ziua, între şedinţele de TENS, ultrasunete, băi carbogazoase şi masaje acvatice.

    Programul zilei este stabilit de medicul rezident, în baza unei discuţii-consultaţii, în urma căreia rezultă o fişă cu care asistenta asignată te însoţeşte şi îndrumă. Iarna sunt puţini amatori, dar vara se perindă prin bază până la 500 de oameni pe zi, pacienţi veniţi să trateze în principal boli ale aparatului cardiovascular.

    Punctul forte al mersului la băi este mofeta, un gaz (dioxid de carbon) care aici iese din pământ cu o puritate de 98%, comparabilă doar cu o zonă din Japonia. Baia de gaz se face după un program strict, cu pauze şi timpi respectaţi cu rigoare. Pacienţii stau pe trep-tele unui fel de amfiteatru din lemn în picioare, nemişcaţi. Urmăresc în paralel acele ceasului de pe perete şi furnicăturile de pe pi-cioare. Gazul, al cărui nivel variază şi este măsurat cu o brichetă, urcă până la genunchi-pulpe şi dilată vasele de sânge.

    Acelaşi gaz este pus la lucru şi în varianta acvatică, în care stai nemişcat 20 minute într-o cadă plină cu apă carbogazoasă. Nu te plictiseşti şi nu amorţeşti; este relaxare pură prin micro-masaj, căci milioanele de bule de gaz ţi se ataşează de piele şi când se ridică la suprafaţă lasă în urmă o gâdilătură uşoară. În timpul acesta numeri bule, urmăreşti trasee, compari cu viteza şpriţului de vară sau a şampaniei de seară, faci ceva pentru tine.

  • Cea mai scăzută temperatură din ţară, minus 27 de grade Celsius, la Întorsura Buzăului

    Minima naţională a zilei, de minus 27 de grade Celsius, a fost măsurată la staţia meteo din Întorsura Buzăului miercuri dimineaţă, în jurul orei 7.30.

    ”Temperatura măsurată la Întorsura Buzăului a fost minima zilei înregistrată miercuri dimineaţă în ţara noastră. Este o temperatură sub limita multianuală, dar nu este nimic nemaîntâlnit în februarie, când se înregistrează în mod obişnuit valori termice sub minus 20 de grade Celsius în depresiunile intramontane”, a declarat meteorologul Adrian Boariu de la Administraţia Naţională de Meteorologie.

    Meteorologii spun că la Întorsura Buzăului temperatura a scăzut brusc de la o zi la alta, cu aproximativ 18 grade Celsius, având în vedere că cea mai coborâtă valoare termică a dimineţii de marţi în localitate a fost de minus 8,8 grade Celsius.

    Valori termice extrem de scăzute s-au înregistrat şi în judeţul Harghita, unde minima dimineţii a fost de minus 24,4 grade Celsis la Joseni, în timp ce la Miercurea Ciuc au fost minus 23 de grade Celsius, la Topliţa minus 19 grade Celsius, iar la Odorheiu Secuiesc minus 15 grade Celsius.

    În Harghita, cea mai ridicată temperatură înregistrată miercuri dimineaţă a fost de minus 14 grade Celsius, la staţia meteo Bucin.

    Potrivit meteorologilor, şi în acest judeţ temperatura s-a răcit accentuat, diferenţa dintre valoarea termică minimă de marţi şi cea înregistrată miercuri dimineaţă fiind de 12 grade Celsius.

  • Cea mai scăzută temperatură din ţară: Minus 31 de grade Celsius la Întorsura Buzăului

    Minima naţională a acestei ierni, de minus 31 de grade Celsius, a fost măsurată la staţia meteo din Întorsura Buzăului miercuri dimineaţă, în jurul orei 7.30.

    “A fost preconizată de câteva zile o temperatură foate scăzută, de minus 25 de grade Celsius, dar în depresiuni întotdeauna scade mai mult. A fost foarte frig în această dimineaţă la noi, cel mai frig din ţară până acum”, a precizat meteorologul Ciprian Bularca de la staţia meteo din Întorsura Buzăului.

    Meteorologul Nicolae Rusan de la Centrul Meteorologic Regional Sibiu a spus, la rândul său, că temperaturi extrem de scăzute s-au înregistrat în toată Transilvania, minimele dimineţii variind între minus 26 de grade Celsis la Miercurea Ciuc şi minus 20 de grade la Odorheiu Secuiesc, în judeţul Harghita, în timp ce în judeţul Braşov cel mai frig, minus 24,7 grade Celsius, a fost în municipiul Braşov, iar cel mai cald, minus 23,8 grade, în localitatea Făgăraş.

    În judeţul Alba, temperaturile minime ale dimineţii de miercuri au fost cuprinse între 22,1 grade Celsius la Sebeş şi minus 18,5 la Alba Iulia, în judeţul Sibiu au fost la minus 23,6 grade Celsius la Dumbrăveni şi minus 17 grade la Boiţa, iar în judeţul Mureş cea mai scăzută temperatură, de minus 17,7 grade Celsius, s-a înregistrat la Târgu Mureş şi cea mai ridicată, minus 13,3 grade, la Batoş.

    Meteorologii avertizează că noaptea de Revelion şi dimineaţa de joi vor fi chiar mai reci.