Tag: costume

  • Cătălin Rădulescu, deputat PSD, cere indemnizaţii mărite pentru aleşi: Ne-ar trebui salarii mai decente. Nu putem veni în blugi şi mizerabili

    “Atâta timp cât eu trebuie să îmi cumpăr trei costume, nu am bani nici de pantofi. Cred că ar trebui măcar, atâta timp cât toţi ne dorim ca salariile să fie mari şi pentru jurnalişti şi pentru profesori şi pentru orice fel de om din România, eu cred că şi parlamentarul trebuie să aibă un salariu civilizat, care să îi permită să poată să se îmbrace, pentru că suntem obligaţi dacă vrem să fim cu bun simţ să venim cu costum şi cravată, nu ca alţii care vin cu blugi în Parlamentul României. Eu la Roma, în Parlamentul de acolo, şi jurnaliştii sunt îmbrăcaţi la costum”, a declarat, marţi, Cătălin Rădulescu.

    Parlamentarul spune că e nevoie de salarii mai decente pentru aleşi. “5.000 de lei, atât ne dă. Cred că ne-ar trebui salarii mult mai decente ca să putem să arătăm într-un fel în Parlament că dacă vrem să venim în blugi şi mizerabili, lumea ne va trata ca atare”.

    Rădulescu susţine că foloseşte banii din firma sa pentru a achita transportul în interes de serviciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cătălin Rădulescu, deputat PSD, cere indemnizaţii mărite pentru aleşi: Ne-ar trebui salarii mai decente. Nu putem veni în blugi şi mizerabili

    “Atâta timp cât eu trebuie să îmi cumpăr trei costume, nu am bani nici de pantofi. Cred că ar trebui măcar, atâta timp cât toţi ne dorim ca salariile să fie mari şi pentru jurnalişti şi pentru profesori şi pentru orice fel de om din România, eu cred că şi parlamentarul trebuie să aibă un salariu civilizat, care să îi permită să poată să se îmbrace, pentru că suntem obligaţi dacă vrem să fim cu bun simţ să venim cu costum şi cravată, nu ca alţii care vin cu blugi în Parlamentul României. Eu la Roma, în Parlamentul de acolo, şi jurnaliştii sunt îmbrăcaţi la costum”, a declarat, marţi, Cătălin Rădulescu.

    Parlamentarul spune că e nevoie de salarii mai decente pentru aleşi. “5.000 de lei, atât ne dă. Cred că ne-ar trebui salarii mult mai decente ca să putem să arătăm într-un fel în Parlament că dacă vrem să venim în blugi şi mizerabili, lumea ne va trata ca atare”.

    Rădulescu susţine că foloseşte banii din firma sa pentru a achita transportul în interes de serviciu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Plaja poate fi o sursă de inspiraţie pentru antreprenori. Afaceri de milioane construite de costume de baie

    Multi antreprenori se lupta pentru a-si pune in practica ideile de afaceri. In 2016, multi dintre ei au mizat pe idei legate de alimentatie sanatoasa sau bijuterii hand made. Dar cele mai spectaculoase evolutiii ale afacerilor sunt legate de designul de costume de baie, relateaza Daily Mail. Dovada ca un numar impresionant de femei din Australia au dezvoltat afaceri in domeniul costumelor de baie, o industrie care la nivel mondial are o valoare estimata de 23 de miliarde de dolari, cu un ritm de crestere anual care se invarte, conform previziunilor, in jurul a 5%.
     
    La 26 de ani, australianca Karina Irby are un stil de viata care poate starni invidia multora. Dupa ce a petrecut cateva zeci de ore pe YouTube pentru a afla cat mai multe despre designul de costume de baie, ea s-a lansat in afaceri, avand drept motto: “Nu este doar un bikini, ci este un stil de viata”. Iar acum, tanara australianca are cumparatori din Australia, America, Europa sau Rusia. Clientii ei sunt interesati de costumele de baie colorate si cu un design plin de imaginatie, pe care le pot gasi pe site-ul pe care antreprenoarea australianca l-a devoltat pentru a-si vinde produsele. “Intotdeauna mi-au placut produsele mai vesele, care sunt vandute, de pilda, in locuri precum Hawaii, dar nu le intalnesti si in alte locuri din lume, de pilda in Australia.
     
    Cand aveam 19 ani, am fost intr-o calatorie in Hawaii si am fost inspirata de produsele care se vindeau acolo.” La scurt timp, a inceput sa vanda in tara natala produsele pe care le importa din Hawaii. La scurt timp, a ales sa-si dezvolte propria marca de costume de baie – Moana Bikini – iar aceasta afacere este acum evaluata la milioane de dolari. Brandul are nu mai putin de 400.000 de follower-i pe Instagram. In luna decembrie a acestui an, volumul de vanzari a ajuns la 1.000 de produse in numai 45 de minute.
     
    Karina Irby nu este insa singura care si-a dezvoltat o afacere pe aceasta nisa, a costumelor de baie, care se dovedeste a fi profitabila. Summer Addiction Swimwear este o alta firma, infiintata de doua australience care au 22 de ani si deja fac valva in acest domeniu. Chantal Umpelby si Jasmine Young au constatat, inca de pe vremea cand erau la scoala, ca gaseau cu dificultate costume de baie de lux, astfel ca recent au ales sa mizeze pe cartea antreprenoriatului, atacand exact aceasta nisa. In numai o luna de la lansare, au reusit sa vanda o treime din volumele produse pentru colectia lor de debut, white Label. “Ne inspiram din colectiile creatorilor de fashion europeni,” spunea recent, pentru Daily Mail Jasmine Young. “Tintim un aspect unic, sofisticat, si credem cu tarie ca exista cerere pentru costume de baie de lux. Intrucat am crescut intr-o zona plasata la malul marii, au fost mereu interesate de bikini si costume de baie sic”.
     
    Si Kendall Layt si-a construit o afacere in segmentul costumelor de baie, Inca de pe vremea adolescentei, ea I-a spus mamei sale ca isi doreste sa dezvolte o cariera in domeniu, sa devina designer de costume de baie. Acum, la mai bine de un deceniu de acel moment, ea conduce adacerea numita Kokoh Bikini, pe care a initiat-o in vremea cand lucra ca insotitoare de bord, calatorind pretudindeni in lume. “Am inceput sa fac suft la 15 ani si mereu am fost interesata de bikini”, povesteste ea.
  • Descoperirea uimitoare de pe costumele astronauţilor care au zburat pe Lună în timpul celei mai controversate misiuni din istorie. ”Am râs atât de tare încât oamenii ne-au acuzat că am fi fost beţi”

    În noiembrie 1969, Peter Conrad şi Alan Bean au manevrat o sondă de aterizare lunară de-a lungul Oceanului Furtunilor de pe Lună, în timp ce sonda Dick Gordon orbita deasupra acestuia

    Conrad şi Beam au fost al treilea şi al patrulea om care au păşit pe Lună. Misiunea lor a avut loc la patru luni după misiunea lui Neil şi a lui Buzz cu Apollo 11. Probabil unul dintre cele mai faimoase evenimente care s-au petrecut în timpul misiunii Apollo 12 a venit la câteva minute după lansare.

    Vezi aici descoperirea uimitoare de pe costumele astronauţilor care au zburat pe Lună în timpul celei mai controversate misiuni din istorie. ”Am râs atât de tare încât oamenii ne-au acuzat că am fi fost beţi”

  • Slow food propune: votaţi cu furculiţa!

    Adriana Sohodoleanu (călător pasionat, doctorand sociologie, fondator cofetarie artizanală online www.biscuit.ro)


    Terra Madre Salone del Gusto, evenimentul cu cea mai mare amploare a mişcării slow food, a avut loc anul acesta la sfârşit de septembrie la Torino, în Italia.

    141 de ţări membre au fost acolo cu reprezentanţi în costume naţionale, standuri cu produse agro-alimentare tradiţionale şi feluri de mâncare reprezentative. În paralel, ateliere de gătit şi educaţie, workshop‑uri, conferinţe şi forumuri ce abordează mâncarea din punct de vedere economic, politic, ecologic şi cultural. Parcul Valentino a fost principalul teatru de operaţiuni, locul unde standurile naţionale au ocupat sistematic şi apetisant aleile. Atmosfera aducea aminte de Moşii la Ion Luca Caragiale…

    Biscuiţi cantucci din Italia. Sandalwood cu aceto balsamico şi sare, la standul australian (au gust de nucă şi textură de unt rece). Fasole albă, pestriţă, pitică. Torta di pistacchio din Bronte. Pasta de fistic, pesto de fistic. Fistic crud, prăjit, măcinat. Fistic. Sicilia. Canoli. Cassata. Cozi imense zi de zi la standuri. Susianelle viterbese, adică cârnaţi de porc cu portocală şi fenel, după o veche reţetă etruscă. Porc sub formă de salam, salsiccia, şunci, jamboane şi alte cele.

    Parmezan şi mii de feluri de brânză. „Non lo diamo a nessuno“, aud în spate. „Nu dăm nimănui din ea“.

    Bere de castane de la Piccolo Berrificio Clandestino. Beri artizanale multe şi cu denumiri sugestive. Usturoi copt vândut de un neamţ înalt care îmbrăţişează oamenii smotocindu-i în barba de Moş Crăciun. Mosto cotto – must fiert, redus până la consistenţa unei mieri.

    Degustări de vin la Universitatea din Polenzo. Capră garganică – roşcată şi mândră. Caş afumat. Ricotta dulce. „Aaaaa!“ Oamenii suspină când trec pe lângă alte şi alte calupuri de brânză.

    Un voluntar italian care îmi explică cum să ajung la paradă lucrează la UniCredit şi merge de ani de zile cu treabă la Iaşi. Ceaiuri, ierburi, plante. Aceto balsamico di Modena de la case ce fac oţet din 1800. Alune de pădure de Piemont, cel mai delicios snack posibil, 3 euro corneţelul. Panificaţie italiană. Murături şi conserve. Greci care cântă vesel din acordeon. Melci vii. Fursecuri. Şofran cultivat în Italia, Spania şi Afganistan. Cumpărat bulbi? Bifat! Vă ţin la curent cu evoluţia noii culturi.

    Fructe uscate, confiate, proaspete. Peşte la fel. Botarga. Un mistreţ împăiat şi cu ochelari de soare. Dulceaţă de ceapă blondă, de ardei iute şi de citrice. Portocale, bergamote – dulceaţă, gem, suc, sirop. Panforte. Cremă de slănină – unsoare, adică. Trufe şi hribi italieneşti pe patru categorii de calitate, respectiv preţ (multe aduse din România, fără doar şi poate). Migdale. Năut. Într-un muzeu, o expoziţie de instalaţii fantasmagorice realizate din oase de vacă sculptate de un pacient al unei case de nebuni pe la sfârşit de 1800.

    „Dove cazzo devo andare? Dov’e Piemonte?“ Oamenii iau în serios incursiunea printre standuri.

    Spaghetti, tortelloni, picioare de porc maturate luni întregi, parmezan DOCG, scamorza. Primarul din Bazna, Sibiu, a terminat repede de vândut slănina de porc şi ne povesteşte despre lichiu săsesc şi despre o carte de bucate săseşti scrisă de o doamnă din sat.

    Uleiuri de măsline virgine şi extravirgine, cu cel din Toscana vândut, pe nedrept, mai bine decât cel pugliez; degustări de 3-4 feluri la fiecare stand în linie dreaptă de kilometri. Ceapă, cartofi mov şi ciocolată. Măsline – taggiasca sunt de departe cele mai bune – uitaţi de kalamata.

    Miere. O serie de întâlniri şi workshopuri despre albine şi rolul lor în ecosistem. O piramidă de borcănele de miere lângă o barcă purtată de personaje cu chip rămas necunoscut. Frustrant. Workshop de confiere a fructelor şi legumelor – dacă găsiţi, luaţi cu încredere roşii cherry confiate. Minunate! Zona de street food pe malul fluviului Po, cu arancini, arrosticini, bombetta, măsline pane şi bere. Multă bere.
    Oameni în costume naţionale. Frumoşi. Coloraţi. Veseli. Un turn Babel de limbi, mâncare şi culoare.

    În piaţa San Carlo cumpăr o verticală de brânză maturată timp de 5 ani, 8 ani, respectiv 10 ani, cu gust din ce în ce mai puternic şi mai uscat. O bunicuţă înşiră roşii cherry pe o sfoară, realizând ciorchini ochioşi. Linişte. Soare blând. Brânză cu caracter. Cumpărători gălăgioşi.

    Pe Via del Po, organizatorii au concentrat zona de gelato artizanal – poţi degusta în paralel câte două soiuri ale aceluiaşi ingredient: fistic de Bronte şi fistic sicilian non-brontez, două tipuri de ciocolată, cafea şi mere, lămâie amalfitană vs siciliană. Pe lângă fistic, am gustat şi farina bona (mălai) din Elveţia în combinaţie cu o îngheţată de brânză de capră piemonteză. Delicios.

    Mai departe. Afumătoare pe roţi şi cârnaţi sfârâind mai peste tot la standurile din Europa Centrală. Nu se lasă nici ‘nduja, cârnatul sicilian care aduce lacrimi în ochi şi pişcături pe limbă, başca îţi desfundă nasul. Făcut din carne de porc şi chili, mai mult chili decât carne, căci este de fapt un by-product.

    Africani cu tobe şi poftă de dans. Parada popoarelor prin centrul oraşului cu steaguri, costume naţionale şi sloganuri în favoarea mâncării curate, diversificate, proaspete şi bune. 

    Calabria, Mauritania, Spania, Afganistan, Iordania, Lazio, Franţa, Cehia, Finlanda, Australia – zeci de regiuni şi ţări aranjate pe zone, vizitate sistematic, degustate pendelete, asimilate haotic.

  • Stewardesele în bikini au transformat-o în prima miliardară din Vietnam – GALERIE FOTO

    Nguyen Thi Phuong Thao a făcut primul milion la vârsta de 21 de ani din comerţul cu faxuri şi latex. La distanţă de aproape un sfert de secol, ea este gata să devină prima femeie miliardar din Asia de Sud-Est, iar unul dintre factorii care au contribuit este faptul că stewardesele din avioanele sale poartă costume inedite şi de multe ori sunt îmbrăcate doar în bikini, scrie Bloomberg.

    Odată cu listarea la bursă a companiei, Thao va avea o avere estimată la 1 miliard de dolari, potrivit indexului Bloomberg. Astfel ea va fi prima femeie din Vietnam care va atinge acestă performanţă. Majoritatea averi sale provine din acţiunile de la compania aeriană, VietJet şi din acţiunile de la Dragon City, un proiect de dezvoltare imobiliară de 65 de hectare din Ho Chi Minh City. 

    “Nu mi-am calculat niciodată averea. Eu mă concentrez pe găsirea ideilor care să ducă la creşterea companiei, cum să câştig o cotă de piaţă mai mare şi cum să măresc salariile angajaţilor”, a declarat femeia de afaceri.

    VietJet este cunoscută pentru stewardesele sale tinere şi frumoase ce poartă bikini la zborurile inaugurale către destinaţii exotice, cu plaje şi soare. Femeile chiar apar şi într-un calendar al companiei. “Nu ne deranjează asocierea cu bikini. Dacă asta face oamenii fericiţi, atunci şi noi suntem fericiţi”, a spus ea.

    “Trebuie să conduci şi să iei riscuri calculate. Ca o femeie de afaceri, eu am o responsabilitate de a contribui la dezvoltarea economiei şi să provoc schimbări pozitive în ţară şi în societate”, a spus Thao.

    VietJet Air efectuează zboruri către 47 de oraşe din ţară şi din restul Asiei. 

     

  • Cum arată actorii din serialul Game of Thrones în realitate – GALERIE FOTO

    Pentru a aduce la viaţă personajele din cartea lui George R. R. Martin, producţia HBO nu precupeţeşte niciun efort de a crea costume elaborate sau aripi complexe. Rezultatul este că o parte însemnată a actorilor care joacă în serial sunt aproape de nerecunoscut; poţi să treci pe lângă ei pe stradă fără a avea nici cea mai vagă idee că de fapt dau viaţă celebrelor personaje, relatează Tech Insider.

    VEZI AICI GALERIIA FOTO

    Ceea ce, de multe ori, este un veritabil avantaj pentru actorii care au milioane de fani; unii dintre actori povestesc că li se întâmplă des ca oamenii să-i privească de parcă i-ar cunoaşte de undeva, dar fără să ştie precis de unde. Şi asta pentru că diferă nu numai felul în care este aranjar părul, dar şi culoare şi lungimea acestuia, culoarea ochilor, iar machiajul are un rol cel puţin la fel de important.

    Pregătirea actorilor pentru a da viaţă personajelor este o muncă meticuloasă şi elaborată, iar industria filmului a ridicat de-a lungul deceniilor această activitate la niveluri foarte înalte, aşa cum s-a dezvoltat, de altfel, şi industria efectelor speciale.

    Actriţa britanică Emilia Clarke, care joacă rolul lui Daenerys, este de fapt brunetă.

    Actorul şi interpretul britanic Jacob Anderson nu poartă, de regulă, părul la fel de scurt ca personajul său, Grey Worm.

  • Cronică de film: The Nice Guys

    În calitate de regizor, Shane Black surprinde destul de bine starea de spirit a anilor ‘70, oferind o mulţime de detalii spectatorilor. Atmosfera retro iese în evidenţă chiar din primele secunde, prin fontul titlurilor de deschidere şi coloana sonoră specifică vremii. De-a lungul filmului, epoca este evocată prin repere muzicale, detalii de design de producţie şi de costume sau aluzii la alte filme.

    Prima scenă e chiar foarte reuşită: un copil se furişează în dormitorul părinţilor în mijlocul nopţii şi fură o revistă pentru adulţi de sub pat, admirând fata de pe copertă. Imaginea rămâne pe el câteva secunde, sugerând parcă modul în care el se vede întâlnind-o, peste ani, în viaţa reală.

    Combinaţia dintre actorii principali e potrivită din mai multe puncte de vedere: interpretarea lui Russell Crowe, diferită de cele cu care eram obişnuiţi, o completează perfect pe cea a lui Gosling. Cei doi sunt amuzanţi şi dau o notă de lejeritate filmului, pe alocuri lăsând chiar impresia că improvizează o parte din replici. Partea cea mai bună a filmului este dată însă de dialoguri: aici se vede mâna lui Shane, care livrează replici spumoase de la început până la final.

    Altfel, vorbim de un film poliţist care se aseamănă într-o oarecare măsură cu The Man from UNCLE; diferenţa majoră este că nu mai vorbim de spioni, ci de poliţişti. Nici măcar de poliţişti, ca să fiu mai exact, ci de oameni cu arme. Personajul lui Gosling, Holland March, este un detectiv particular din Los Angeles, iar Jackson Healy (Crowe) este un fel de recuperator. Cei doi îşi unesc forţele în momentul în care Misty Mountains, o vedetă a industriei pentru adulţi, dispare fără urmă. Chiar dacă cei doi aşa-zişi eroi ajung la un moment dat implicaţi în tot felul de conspiraţii la nivel înalt, scenariul păstrează totuşi o doză destul de mare de umor; este, până la urmă, o comedie.

    The Nice Guys oferă publicului posibilitatea de a urmări un film care nu este populat cu supereroi şi care are principalul obiectiv de a oferi 120 de minute de distracţie; în mare măsură reuşeşte acest lucru, drept pentru care îl recomand tuturor celor care vor să mai şi râdă în sala de cinema.

  • Cum arată actorii din serialul Game of Thrones în realitate – GALERIE FOTO

    Pentru a aduce la viaţă personajele din cartea lui George R. R. Martin, producţia HBO nu precupeţeşte niciun efort de a crea costume elaborate sau aripi complexe. Rezultatul este că o parte însemnată a actorilor care joacă în serial sunt aproape de nerecunoscut; poţi să treci pe lângă ei pe stradă fără a avea nici cea mai vagă idee că de fapt dau viaţă celebrelor personaje, relatează Tech Insider.

    VEZI AICI GALERIIA FOTO

    Ceea ce, de multe ori, este un veritabil avantaj pentru actorii care au milioane de fani; unii dintre actori povestesc că li se întâmplă des ca oamenii să-i privească de parcă i-ar cunoaşte de undeva, dar fără să ştie precis de unde. Şi asta pentru că diferă nu numai felul în care este aranjar părul, dar şi culoare şi lungimea acestuia, culoarea ochilor, iar machiajul are un rol cel puţin la fel de important.

    Pregătirea actorilor pentru a da viaţă personajelor este o muncă meticuloasă şi elaborată, iar industria filmului a ridicat de-a lungul deceniilor această activitate la niveluri foarte înalte, aşa cum s-a dezvoltat, de altfel, şi industria efectelor speciale.

    Actriţa britanică Emilia Clarke, care joacă rolul lui Daenerys, este de fapt brunetă.

    Actorul şi interpretul britanic Jacob Anderson nu poartă, de regulă, părul la fel de scurt ca personajul său, Grey Worm.

  • Cum arată actorii din serialul Game of Thrones în realitate – GALERIE FOTO

    Pentru a aduce la viaţă personajele din cartea lui George R. R. Martin, producţia HBO nu precupeţeşte niciun efort de a crea costume elaborate sau aripi complexe. Rezultatul este că o parte însemnată a actorilor care joacă în serial sunt aproape de nerecunoscut; poţi să treci pe lângă ei pe stradă fără a avea nici cea mai vagă idee că de fapt dau viaţă celebrelor personaje, relatează Tech Insider.

    VEZI AICI GALERIIA FOTO

    Ceea ce, de multe ori, este un veritabil avantaj pentru actorii care au milioane de fani; unii dintre actori povestesc că li se întâmplă des ca oamenii să-i privească de parcă i-ar cunoaşte de undeva, dar fără să ştie precis de unde. Şi asta pentru că diferă nu numai felul în care este aranjar părul, dar şi culoare şi lungimea acestuia, culoarea ochilor, iar machiajul are un rol cel puţin la fel de important.

    Pregătirea actorilor pentru a da viaţă personajelor este o muncă meticuloasă şi elaborată, iar industria filmului a ridicat de-a lungul deceniilor această activitate la niveluri foarte înalte, aşa cum s-a dezvoltat, de altfel, şi industria efectelor speciale.

    Actriţa britanică Emilia Clarke, care joacă rolul lui Daenerys, este de fapt brunetă.

    Actorul şi interpretul britanic Jacob Anderson nu poartă, de regulă, părul la fel de scurt ca personajul său, Grey Worm.