BusinessMagazin

Tag: control

  • INS: În România activează 75.702 de grupuri de companii controlate din străinătate

    În anul 2017, au fost identificate 80.905 grupuri de întreprinderi, din care 4.910 de grupuri de întreprinderi rezidente şi 75.995 de grupuri de întreprinderi multinaţionale (293 controlate din interior, respectiv 75.702 controlate din străinătate). Din totalul grupurilor de întreprinderi identificate pe plan naṭional, 4.190 erau rezidente, peste 6% din total grupuri, dintre acestea peste 95% fiind constituite din două sau trei unităṭi legale.

    Cea mai mare parte a grupurilor de întreprinderi din România activează în comerţ.

    În anul 2017, repartizarea grupurilor de întreprinderi din România pe activităţi economice, la nivelul secţiunilor CAEN Rev.2, arată că majoritatea acestora îşi desfăşoară activitatea în: – secţiunea G – Comerţ cu ridicata şi cu amănuntul; Repararea autovehiculelor şi motocicletelor – 35% din totalul grupurilor de întreprinderi; – secţiunea F – Construcţii – 11% din totalul grupurilor de întreprinderi; – secţiunea C – Industria prelucrătoare – 11% din totalul grupurilor de întreprinderi; – secţiunea M – Activităţi profesionale, ştiinţifice şi tehnice – 9% din totalul grupurilor de întreprinderi; – secţiunea L – Tranzacţii imobiliare – 8% din totalul grupurilor de întreprinderi.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Capră antifoc

    Astfel, autorităţile din Nevada City, o localitate din statul american California, afectat periodic de astfel de incendii, s-au gândi să apeleze la capre care să mai „tundă” din vegetaţia care creşte între zonele de case şi chiar să cureţe complet fâşii de teren care să întârzie astfel propagarea incendiilor, scrie CNN. Cum obţinerea de bani de la guvern e dificilă, primăria localităţii a lansat o campanie de strângere de fonduri pe internet (crowdfunding) – Goat Fund Me — pentru a putea închiria capre de la o firmă specializată în astfel de servicii. 

  • Care sunt familiile care CONTROLEAZĂ o bună parte din piaţa mondială a băuturilor alcoolice. Acestea deţin acţiuni de peste 70 de MILIARDE de dolari în mai multe companii

    Şapte dintre cele mai bogate familii din industria băuturilor alcoolice deţin, cumulat, acţiuni de aproximativ 70 de miliarde de dolari în cadrul companiilor care dictează mersul pieţei.
     
    Istoriile familiilor care controlează branduri precum Bacardi, Suntory sau Campari încep cu sute de ani în urmă, scriu cei de la Bloomberg.
     
    Cele şapte familii sunt Saji şi Torii (compania Suntory, din Japonia, deţine brandurile Jim Beam şi Hibiki), Bacardi (compania Bacardi, din Cuba, deţine brandurile Bacardi şi Martini), Ricard (compania Pernod Ricard, din Franţa, deţine brandurile Jameson şi Pernod), Brown (compania Brown-Forman, din Statele Unite, deţine mărcile Finlandia şi Jack Daniel”s), Garavoglia (compania Campari, din Italia, deţine brandurile Aperol şi Campari), Beckman (compania Becle, din Mexic, deţine mărcile Jose Cuervo şi Kraken) şi Heriard Dubreuil (compania Remy Cointreau, din Franţa, deţine brandurile Cointreau şi Remy Martin).
     
    Familia Bacardi, spre exemplu, a profitat de “setea” de rom a oamenilor din jurul lumii încă din 1862, îmbogăţind sute de membri ai familiei. În jur de 6 milioane de cocktailuri Cuba Libre sunt consumate anual, iar popularitatea acestui amestec i-a ajutat pe cei de la Bacardi să vândă 17 milioane de sticle de rom în 2017.
     
    Un alt exemplu este cel al familie Garavoglia, care deţine brandul Campari. Aici, numele cocktailului “câştigător” este Negroni.
     
    Toate aceste dinastii ale alcoolului, care pot fi urmărite chiar şi cu 1.300 de ani în urmă, reflectă modul în care o familie poate să controleze viitorul unei industrii, chiar în condiţiile în care multe dintre companii au fost listate la bursă, devenind astfel publice.

  • Înfrângeri usturătoare pentru AKP: Partidul lui Erdogan, prins într-o cursă de „supravieţuire”, pierde controlul asupra unor oraşe majore din Turcia în urma alegerilor locale

    Mansur Yavas, candidatul Partidul Republican al Poporului (centru-stânga, secular, CHP), principala formaţiune de opoziţie, a câştigat detaşat cursa pentru Primăria Ankarei, fiind pentru prima dată când AKP pierde controlul asupra capitalei Turciei, potrivit rezultatelor după numărarea a peste 99% din voturi, informează agenţia de ştiri Anadolu.
     
    Mai mult, CHP s-a impus şi la Izmir şi Adana, doar Bursa rămânând sub controlul AKP dintre primele cinci cele mai mari oraşe din Turcia.
     
    Însă cea mai grea înfrângere pentru partidul lui Erdogan se prefigurează la Istanbul, cel mai mare oraş din Turcia, unde Ekrem Imamoglu (CHP), candidatul opoziţiei, are cu aproximativ 28.000 de voturi mai multe decât candidatul AKP, fostul premier Binali Yildirim. Recep Erodgan a fost primar al oraşului Istanbul timp de mai mulţi ani, înainte de a ajunge premier şi apoi preşedinte.
     
    Alianţa Poporului, condusă de AKP, a obţinut aproape 52% din voturi, în timp ce Alinaţa Naţiunii, condusă de CHP, a primit peste 37% din voturi, în urma alegerilor locale din Turcia.
     
    Peste 57 de milioane de turci au ales 1.389 de primari şi zeci de mii de membri ai consiliilor municipale şi locale, prezenţa la vot fiind de peste 83%.
     
    Erdogan, care a fost foarte activ în campania electorală, a afirmat că votul de duminică este despre „supravieţuirea” partidului său şi a Turciei, ţară pe care o conduce de 16 ani.
     
    În încercarea de a câştiga voturi, Erdogan nu s-a sfiit să folosească de controversa privind Catedrala Sfânta Sofia (Hagia Sophia) din Istanbul, transformată în moschee după cucerirea otomană, iar în prezent muzeu. Liderul de la Ankara a afirmat că lăcaşul ar putea fi transformat din nou moschee.
     

  • Test pentru Erdogan: Zeci de milioane de turci sunt aşteptaţi duminică la urne pentru alegerile locale. Erdogan riscă să piardă controlul marilor oraşe

    Partidului Dreptăţii şi Dezvoltării (AKP), formaţiunea condusă de Erdogan, se teme că ar putea pierde controlul oraşelor Istanbul şi Ankara, în condiţiile în care partidele de opoziţie s-au aliat, o acţiune rară într-o ţară în care scena politică este puternic polarizată, relatează postul BBC News.

    Erdogan, care a fost foarte activ în campania electorală, a afirmat că votul de duminică este despre “supravieţuirea” partidului său şi a Turciei, ţară pe care o conduce de 16 ani.
     
    O înfrângere categorică a partidului lui Erdogan ar putea conduce la scindarea formaţiunii, în condiţiile în care există semnale că mai mulţi lideri politici sunt tot mai nemulţumiţi de modul autoritar de conducere al preşedintelui turc.
     

  • Laura Codruţa Kovesi a semnat controlul judiciar la Secţia 18 de Poliţie: Se încearcă intimidarea mea

    Fosta şefă DNA s-a prezentat la Secţia 18 de Poliţie pentru controlul judiciar sub care a fost plasată în dosarul privind repatrierea lui Nicolae Popa, în care Kovesi este acuzată de mai multe fapte. De asemenea, Kovesi are mai multe interdicţii, între care: nu va mai lucra la Parchetul General, nu va mai da declaraţii în faţa presei cu privire la dosarele în care este vizată şi nu va părăsi ţara.

    Fosta şefă DNA este, în prezent, procuror la Serviciul de îndrumare şi control din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

    Secţia de investigare a infracţiunilor din Justiţie i-a deschis un prim dosar Laurei Codruţa Kovesi în decembrie 2018, după ce fostul deputat Sebastian Ghiţă a acuzat-o că i-ar fi cerut bani pentru plata avionului cu care urma să fie adus în ţară Nicolae Popa din Indonezia, în 2011. Laura Codruţa Kovesi era la acea vreme procuror general al României, iar Nicolae Popa fusese definitiv condamnat la 10 ani şi 4 luni de închisoare în dosarul FNI.

    În această cauză, fostul procuror-şef DNA este urmărit penal pentru luare de mită, mărturie mincinoasă şi abuz în serviciu. Procurorul de caz al acestei cauze este Adina Florea.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentarii britanici au preluat controlul BREXIT: „O altă înfrângere umilitoare pentru prim-ministru”/ Guvernul Theresa May face apel la „realism”

    Amendamentul a fost votat cu un raport de voturi de 329/302, relatează BBC.

    Parlamentarii urmează să voteze un amendament privind cererea unei noi prelungiri a Brexit, dacă acordul nu va fi aprobat până în data de 5 aprilie.
     
    Parlamentarii britanici au decis să ia o măsura fără precedent pentru a încerca să găsească o metodă de compromis în impasul cu Uniune Europeană, mai exact pentru a găsi alternative la acord care ar putea obţine aprobarea Parlamentului.
     
    Miercuri, vot pentru mai multe opţiuni privind Brexit
     
    Membrii Parlamentului urmează să voteze miercuri mai multe opţiuni de gestionare a Brexit, printre care o relaţie mai apropiată cu Bruxellesul, ca mai apoi să împingă Guvernul spre opţiunea acceptată.
     
    Decizia parlamentarilor este o dovadă că prim-ministrul Theresa May şi-a pierdut autoritatea, deşi a declarat luni că Guvernul nu va fi legat de aşa-numitul „vot indicativ” de miercuri.
     
    Treizeci de parlamentari conservatori au votat luni seară împotriva Guvernului, trei dintre aceştia (Richard Harrington, Alistair Burt, Steve Brine) demisionând în urma votului.
     

  • Înregistrări audio din cabina avionului prăbuşit Ethiopian Airlines. Pilotul a raportat că „nu putea controla” aeronava, înainte de dezastru

    Pilotul nu a menţionat alte probleme externe precum stoluri de păsări, dar bărbatul a cerut permisiunea să se întoarcă la aeroportul din Addis Ababa, la câteva minute după decolare. Acesta le-a spus controlorilor că avea „probleme de menţinere a controlului” asupra avionului, dar nu a declarat alte erori.
     
    Compania Ethiopian Airlines va trimite cutiile negre pentru analiză în Europa, şi nu cum era de aşteptat în Statele Unite.
     

  • Cum i-a fost furat imperiul de 600 de milioane de dolari unuia dintre cei mai mari antreprenori români din ani 2000.

    Cei mai mulţi antreprenori romani preferă să controleze cu o mână de fier firmele pe care le-au construit, chiar dacă apar din când în când şi încercări de a delega conducerea companiei. Poate că aventurile riscante ale câtorva antreprenori joacă un rol esenţial în această preferinţă clară de a păstra frâiele companiei în propriiile mâini.

    O poveste cu adevărat spectaculoasă are omul de afaceri Gelu Tofan, care era în anii 90 şi la începutul anilor 2000 unul dintre cei mai importanţi antreprenori din România. Grupul Tofan opera mai multe firme, majoriatea din industria anvelopelor auto, cu o cifră de afaceri netă de circa 600 de milioane de dolari; 16.000 de oameni lucrau în cadrul grupului.

    La 27 ani avea 50 de cafenele şi afaceri de 15 milioane de euro. Acum este falimentar şi nu îl mai cunoaşte nimeni

    Antreprenorul român a făcut însă o greşeală, după cum el însuşi spune, având prea multă încredere într-un executiv, care a fraudat mai multe companii din cadrul grupului. Drept urmare, mai multe firme au intrat în faliment şi executare silită. Gelu Tofan a fost victima unui atac în stradă, urmare a războiului pe care îl purta cu fostul său angajat, apoi a avut mai multe probleme de sănătate.

    Acum povesteşte calm ce anume a dus la prăbuşirea imperiului pe care îl controla în trecut. „Numai în divizia de anvelope lucrau în jur de 10.000 de oameni. Din afară nu prea se vedea, dar afacerile erau practic împărţite în două”, povesteşte Gelu Tofan. Pe de o parte activităţile de transport şi cele de producţie a anvelopelor, divizie în care era partener cu grupul financiar japonez Nomura, care avea 49% din grup iar Tofan şi câţiva minoritari deţineau 51%.

    Omul care a băgat în faliment un imperiu de 146 de magazine. Avea afaceri de 140 de milioane de euro şi 3000 de angajaţi

    O altă divizie a afacerilor, în care Nomura nu era implicată, reunea activităţi variate – morărit şi panificaţie, presă (grupul Monitorul, Caţavencu), o firmă de comunicaţii prin satelit şi altele mai mici în care mai lucrau câteva mii de oameni. „Vorbim de peste 16.000 de oameni. Indiferent cât de mare, puternic, pregătit, deştept eşti, este clar că nu poţi să conduci zeci de companii, independente, multe dintre ele deschise – Danubiana, fabricile mari de morărit şi panificaţie, două fabrici de anvelope – Victoria Floreşti şi Silvania Zalău, ambele preluate în 2001 de Michellin”.

    Cetate Deva, Panerom Timişoara, Mopan Suceava, enumeră omul de afaceri, erau societăţi deschise, cotate la bursă, cu mulţi acţionari iar antreprenorul spune că pusese la punct un mecanism de administrare care se baza pe „schema clasică”: consiliu de administraţie, adunare generală, consiliu director, cu împărţirea şi repartizarea sarcinilor, cu limite de competenţă. „Am multe exemple de oameni extrem de competenţi, oneşti, care au făcut performanţă.

    Familia care a băgat în faliment unul dintre cele mai mari magazine de calculatoare din România. În 2008 vindeau de 80 de milioane de euro

    Au fost mai mulţi cei oneşti decât ceilalţi. Vârful negativ a fost Rădulescu, despre care ulterior am constatat că el nu a fost decât un pion, o piesă a unui angrenaj care a făcut din distrugerea Tofan un obiectiv în sine. Probabil toată treaba aceasta a avut legătură şi cu politica”, spune Gelu Tofan.O vreme a colaborat cu Teodor Stolojan, după încheierea mandatului acestuia la Banca Mondială şi înainte de intrarea în politică, iar Tofan spune că „am făcut afaceri împreună.

    Experienţa a fost una pozitivă de ambele părţi”. Omul de afaceri este încredinţat că a ajuns în postura de victimă pe de o parte din pricina lăcomiei umane, a celui care i-a fost angajat, iar pe de altă parte din pricina sprijinului reprezentanţilor din mediul politic de care a beneficiat Rădulescu. „Pe lângă suma de bani în sine au mai luat în vizor şi o ţintă politică, adică Stolojan.

    Cumva dublu câştig pentru grupul sprijinit şi încurajat de unii lideri PSD”, povesteşte cu oarecare detaşare omul de afaceri.
    Cum a ajuns totuşi anterprenorul într-o poziţie vulnerabilă în faţa lui Ştefan Rădulescu, care ulterior a primit două condamnări la închisoare, cu executare, de câte cinci ani, pentru delapidare şi, respectiv, devalizarea societăţii Transporturi Auto Astra, parte a grupului Tofan? Rădulescu i-a fost prezentat în 1994, în perioada în care derula o campanie de lichidare de stocuri, iar la prima discuţie i s-a părut „modest din toate punctele de vedere.

    L-am trimis la vânzări unde au făcut contractul cu el şi nu numai că a respectat înţelegerea, dar a vândut mai mult şi a plătit mai repede decât am agreat. Deci a fost foarte bun”. Ulterior, afacerile antreprenorului s-au dezvoltat tot mai mult şi avea nevoie de un control strict al costurilor în departamentul de transporturi, care avea peste 100 de maşini.

  • S-a terminat: Orban a mers PREA DEPARTE. Ambiţia fără margini a premierului ungur a ajuns imposibil de controlat. Nicio ţară europeană nu a mai făcut asta

    Într-un discurs major, la începutul săptămânii trecute, Orban a detaliat un plan de a duce Ungaria mai aproape de Austria învecinată în ceea ce priveşte prosperitatea. Acesta este un obiectiv al premierului pe termen lung. În afară de creşterea populaţiei fără a recurge la imigranţi, revizuirea educaţiei profesionale şi creşterea investiţiilor maghiare în străinătate pentru a egala activele străinilor din Ungaria, planul include eforturi ca numai investitorii autohtoni să deţină datoria publică a ţării.

    Acest lucru merge mai departe decât eforturile actuale ale Ungariei de a reduce datoria în valută. Reducerea datoriei în monedă străină este, în general, o politică inteligentă, deoarece diminuează expunerea unei ţări la riscurile cursului de schimb. Problemele economice recente ale Turciei au arătat cât de periculos este pentru o ţară să aibă o mulţime de datorii denominate în dolari atunci când dolarul se apreciază (şi lira se prăbuşeşte).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro