BusinessMagazin

Tag: contributii sociale

  • Protest al sindicaliştilor faţă de contribuţii: Mi se pare nefiresc ca România să fie cobai

    Pichetarea Prefecturii Judeţului Timiş a fost organizată, luni, timp de o oră, de către Blocul Naţional Sindical, Filiala Timiş. În jur de 60 de persoane, membre ale sindicatelor afiliate, s-au adunat în faţa instituţiei pentru a-şi exprima nemulţumirea faţă de intenţia Guvernului de a transfera contribuţiile sociale de la angajator în sarcina salariatului.

    Manifestanţii nu au scandat nimic, ci doar au stat în faţa instituţiei ţinând în mâini afişe cu numele sindicatelor pe care le reprezintă. De asemenea, o listă cu doleanţele sindicaliştilor a fost înmânată prefectului judeţului Timiş.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cine câştigă din afacerea contractelor part-time

    Antreprenorii spun că este evident faptul că legile care se dau în ultima vreme au scopul de a strânge cât mai mulţi bani la buget, dar admit, pe de altă parte, că este şi o luptă a statului cu încercările diverşilor proprietari de companii de a se fofila de la plata unor taxe.

    „Din păcate, eu nu cred că economia românească de astăzi este pregătită pentru măsuri atât de radicale la adresa antreprenorilor, pentru că singurii care vor suferi din astfel de moduri de a trata lucrurile vor fi micii antreprenori. Aceştia nu au suficienţi bani să îşi plătească taxele, să îşi plătească chiriile şi au căutat de-a lungul timpului diverse tertipuri ca să se descurce. Nu companiile mari vor fi afectate, pentru că acestea nu au angajaţi part-time, nu au astfel de probleme şi nici nu îi interesează. (…) Reacţia majoră a acestor decizii este că omul devine mai sărac, iar antreprenorului îi este mai greu să îşi facă treaba”, a spus Cătălin Mahu, proprietarul lanţului de restaurante La Mama.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • IMPACTUL trecerii contribuţiilor sociale exclusiv în sarcina angajatului: Salariile ar putea să scadă cu 22%. România ar putea deveni astfel singura ţară din UE care ia această măsură

    Ministerul de Finanţe a comunicat joi că, începând cu 1 ianuarie 2018, contribuţiile sociale vor fi trecute exclusiv în sarcina angajatului, cuantumul total al acestora urmând să scadă de la 39,25%, cât sunt în prezent, la 35%, iar nivelul impozitului pe venit se va reduce cu 37,5% de la 16% la 10%, se arată într-un comunicat al PwC România.

    „România ar deveni astfel singura ţară din Uniunea Europeană care lasă contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajaţilor. Acest sistem nu se aplică în niciun alt Stat Membru pentru că implicarea angajatorului în plata contribuţiilor a avut ca scop, încă de la începuturile introducerii acestora, susţinerea anumitor categorii de persoane care beneficiază de ajutor social fără însă a contribui la sistem (de exemplu: elevi, studenti, pensionari care beneficiază de asigurarea socială de sănătate fără plata contribuţiei)”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    În medie, la nivel european, contribuţiile angajatorilor sunt mai mari decât cele ale angajaţilor. Potrivit calculelor PwC, media contribuţiilor sociale suportate de angajator în statele UE este de 23,57%, pe când media contribuţiilor angajaţilor este de doar 13,35%. Iată deci că Executivul doreşte să crească nivelul contribuţiei angajaţilor în România la aproape de 3 ori media europeană şi să elimine contribuţia angajatorului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • IMPACTUL trecerii contribuţiilor sociale exclusiv în sarcina angajatului: Salariile ar putea să scadă cu 22%. România ar putea deveni astfel singura ţară din UE care ia această măsură

    Ministerul de Finanţe a comunicat joi că, începând cu 1 ianuarie 2018, contribuţiile sociale vor fi trecute exclusiv în sarcina angajatului, cuantumul total al acestora urmând să scadă de la 39,25%, cât sunt în prezent, la 35%, iar nivelul impozitului pe venit se va reduce cu 37,5% de la 16% la 10%, se arată într-un comunicat al PwC România.

    „România ar deveni astfel singura ţară din Uniunea Europeană care lasă contribuţiile sociale exclusiv în sarcina angajaţilor. Acest sistem nu se aplică în niciun alt Stat Membru pentru că implicarea angajatorului în plata contribuţiilor a avut ca scop, încă de la începuturile introducerii acestora, susţinerea anumitor categorii de persoane care beneficiază de ajutor social fără însă a contribui la sistem (de exemplu: elevi, studenti, pensionari care beneficiază de asigurarea socială de sănătate fără plata contribuţiei)”, a declarat Mihaela Mitroi, Liderul Departamentului de Consultanţă Fiscală şi Juridică, PwC România.

    În medie, la nivel european, contribuţiile angajatorilor sunt mai mari decât cele ale angajaţilor. Potrivit calculelor PwC, media contribuţiilor sociale suportate de angajator în statele UE este de 23,57%, pe când media contribuţiilor angajaţilor este de doar 13,35%. Iată deci că Executivul doreşte să crească nivelul contribuţiei angajaţilor în România la aproape de 3 ori media europeană şi să elimine contribuţia angajatorului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani au ajuns să scoată din buzunar românii, în fiecare lună, pentru taxe, impozite şi contribuţii sociale

    Potrivit studiului „Coordonate ale nivelului de trai în România” – ediţia cu date pe anul 2016 – publicat pe site-ul INS, impozitul pe salariu a reprezentat 39,7%, iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) 58,4% din totalul acestor plăţi fiscale.

    În 2015, plăţile fiscale însumau 446 de lei, iar în 2014 – 378 de lei, reiese din datele publicate în ediţiile anterioare ale studiului.

    „Impozitele, contribuţiile, cotizaţiile, taxele deţin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2016, ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 29,2% pentru gospodăriile de salariaţi, comparativ cu 13,6% pentru cele de şomeri, 9,8% pentru gospodăriile de pensionari, 4,9% pentru cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole şi numai 3,7% în cazul gospodăriilor de agricultori”, notează autorii studiului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi bani au ajuns să scoată din buzunar românii, în fiecare lună, pentru taxe, impozite şi contribuţii sociale

    Potrivit studiului „Coordonate ale nivelului de trai în România” – ediţia cu date pe anul 2016 – publicat pe site-ul INS, impozitul pe salariu a reprezentat 39,7%, iar contribuţiile de asigurări sociale (pentru pensie, la fondul de şomaj şi pentru asigurările de sănătate) 58,4% din totalul acestor plăţi fiscale.

    În 2015, plăţile fiscale însumau 446 de lei, iar în 2014 – 378 de lei, reiese din datele publicate în ediţiile anterioare ale studiului.

    „Impozitele, contribuţiile, cotizaţiile, taxele deţin o pondere mare în cheltuielile totale ale gospodăriilor în ale căror venituri predomină veniturile salariale. Astfel, în anul 2016, ponderea acestora în cheltuielile totale a fost de 29,2% pentru gospodăriile de salariaţi, comparativ cu 13,6% pentru cele de şomeri, 9,8% pentru gospodăriile de pensionari, 4,9% pentru cele de lucrători pe cont propriu în activităţi neagricole şi numai 3,7% în cazul gospodăriilor de agricultori”, notează autorii studiului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Parlamentul european propune să clasifice roboţii ca fiind persoane electronice, iar firmele să achite contribuţii sociale pentru aceştia

    În Parlamentul European a apărut o propunere în care roboţii folosiţi pentru diferite operaţiuni să fie recunoscuţi drepţi persoane electronice, iar proprietarii acestora să plătească contribuţii sociale, informează The Verge.

    Creşterea automatizării şi utilizarea roboţilor în câmpul muncii au ridicat semne de întrebare cu privire la modul cum aceste lucruri vor afecta economia zonei UE, şomajul, inegalitatea, dar şi sistemele de asigurări sociale.

    Această propunere urmăreşte să stabiliească un cadru legislativ care ar “stabili ca roboţii mai sofisticaţi să fie consideraţi persoane electronice cu drepturi şi obligaţii specifice”.

    Mai mult, Parlamentul European recomandă crearea unui registru pentru roboţii inteligenţi şi a unei agenţii europene care să furnizeze „expertiză tehnică, etică şi legată de reglementări”.

    Reprezentanţii asociaţiei germane VDMA, care reprezintă companii ca gigantul Siemens sau producătorul de roboţi industriali Kuka, spun că propunerile sunt premature şi că ar putea stop inovaţia. “O astfel de discuţie ar putea avea loc peste 50 de ani, nu peste 10”.

    “Dacă nu creeăm un cadru legal binestabilit pentru robotică, piaţa noastră va fi invadată de către roboţi din afara zonei euro”

  • Dragoş Doroş va prelua funcţia de şef al ANAF

    Dragoş Doroş, tax director în cadrul KPMG, va prelua funcţia de director general al ANAF (Agenţia Naţională de Administrare Fiscală), cea mai puternică agenţie din România, care strânge 40 de miliarde de euro pe an din taxe, impozite şi contribuţii sociale, conform unor surse apropiate, scrie Ziarul Financiar

    Doroş a mai lucrat în Ministerul Finanţelor, înainte să fie tax director în cadrul firmei consultanţă fiscală şi audit KPMG, în calitate de director de legislaţie fiscală.

    Restructurarea ANAF este cea mai mare provocare pe care o are Ministerul de Finanţe. Funcţionarii ANAF sunt îngropaţi la propriu în munţi de dosare, iar oamenii sunt purtaţi de la un ghişeu la altul atunci când trebuie să facă o plată sau când trebuie să fie informaţi despre impozitele pe care le au de dat.

    Ministerul Finanţelor spune  că va îmbunătăţi colectarea taxelor printr-un program de reformă finanţat de Banca Mondială, prin care toate casele de marcat vor fi conectate la baza de date a ANAF. Agenţia va putea astfel verifica în timp real încasările din TVA.

  • PFA şi contribuţiile sociale 2016: Ce se plăteşte obligatoriu şi ce este opţional anul acesta?

    Persoanele fizice autorizate (PFA) trebuie sa plătească pentru veniturile pe care le realizează un impozit de 16%. În plus, această categorie de contribuabili are de achitat şi anumite contribuţii. Din 2016, PFA vor plăti obligatoriu şi contribuţiile de asigurări sociale (CAS) — 10,5% sau 26,3%, conform opţiunii acestora — calculat la venitul net obţinut, pe lângă contribuţiile de asigurări sociale de sănătate CASS de 5,5%. Cotele contribuţiilor, valabile în acest an, au fost stabilite recent prin legea bugetului de stat pe anul 2016 şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat, scrie avocanet.ro

    Conform reglementărilor în vigoare, persoanele fizice autorizate sunt obligate să plătească contribuţii de asigurări sociale (pensii) şi contribuţii de asigurări sociale de sănătate.

    Pe lângă aceste două contribuţii obligatorii, mai există şi unele contribuţii opţionale, pentru care persoanele fizice autorizate pot să opteze. Este vorba despre contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj, contribuţia pentru asigurarea în caz de accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii (FNUASS).

    Citiţi mai multe pe www.avocanet.ro

  • Patru măsuri care ar creşte economia cu 5% de la Mihaela Mitroi, PwC România

    1. Reducerea contribuţiilor sociale, care sunt printre cele mai ridicate din Europa. România are un dezechilibru între contributorii la sistemul de asigurări sociale şi beneficiarii acestui sistem, iar acest dezechilibru nu poate fi remediat decât prin măsuri curajoase care să reducă nivelul de impozitare pe forţa de muncă, prin reducerea contribuţiilor de asigurări sociale şi eventual plafonarea contribuţiei de asigurări sociale de sănătate.

    2. Reforma profundă a administraţiei fiscale şi informatizarea acesteia. Este nevoie de expertiza sectorului privat şi de asistenţa instituţiilor financiare internaţionale pentru reuşita acestei reforme, diminuarea evaziunii fiscale, şi ar crea spaţiu bugetar pentru o eventuală relaxare fiscală care să stimuleze creşterea economică şi investiţiile străine.

    3. În plan managerial, este nevoie de creşterea productivităţii muncii în România, dar şi de un accent sporit pentru inovaţie. România cheltuieşte mai puţin de 0,5% din PIB pentru activităţile de cercetare şi dezvoltare, este nevoie de un efort comun al sectorului public şi al celui privat pentru a ne apropia de ţinta comunitară de 3% din PIB destinată cercetării.

    4. Este nevoie de măsuri pentru îmbunătăţirea infrastructurii şi un consens politic şi social care să susţină un nou proiect naţional de dezvoltare durabilă a ţării.