Tag: contrabanda

  • JTI distruge ţigarete şi tutun de contrabandă, în valoare de circa 2 milioane euro

    Potrivit Codului Fiscal, companiile de tutun cu o cotă de piaţă mai mare de 5% sunt obligate să distrugă  ţigaretele de contrabandă, care sunt mărci din portofoliul propriu. De asemenea, producătorii legali distrug şi restul mărcilor necomercializate în România, precum şi tutunul vrac confiscate, într-un procent corespunzător cotei de piaţă a fiecăruia. Distrugerea are loc în prezenţa unei comisii din care fac parte reprezentanţi ai Poliţiei şi ai Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală. Odată primită notificarea din partea autorităţii care a făcut confiscarea, fie că e vorba de două pachete capturate la Halmeu sau de 100.000 la Albiţa, reprezentantul producătorului se deplasează la locul respectiv şi le ridică, pe bază de proces verbal. Nepreluarea produselor de către companiile de tutun, în termen de 30 de zile de la data înştiinţării, atrage suspendarea autorizaţiei.

    Procedura de distrugere a ţigaretelor, propusă de industria tutunului în urma cu câţiva ani, s-a dovedit a fi cea mai eficientă. În urmă cu circa zece ani, ţigaretele confiscate erau revalorificate de autorităţi, la preţuri inferioare celor practicate de producători şi fără acordul deţinătorilor mărcilor. Astfel, statul făcea concurenţă neloială şi încălca dreptul de proprietate al companiilor asupra mărcilor. În aceste condiţii, Ministerul Finanţelor a acceptat soluţia distrugerii, cu toate că de-a lungul timpului aceasta a fost contestată de diverse autorităţi, dat fiind că o parte din sumele obţinute din vânzarea confiscatelor se transformă în bonificaţii. Iniţial, JTI a distrus prin incinerare, însă costurile ridicate şi eventualele probleme de mediu au impus găsirea altor soluţii. S-a încercat şi distrugerea directă, la groapa de gunoi, unde se turnau diverse substanţe pentru denaturarea produselor, după care pachetele erau presate cu buldozerul şi acoperite cu pământ. În prezent, pachetele sunt tocate înainte de fi duse la groapa de gunoi, pentru a se elimina riscul recuperării lor.

    ”Aşa-zisa indexare a cursului la care se calculează acciza şi ulterior stabilirea unui curs arbitrar pentru 2015 au dus contrabanda la cote record – media anuală de 16% din 2014, cea mai ridicată din ultimii patru ani, a fost mult depăşită de nivelul înregistrat în ianuarie 2015, potrivit datelor preliminare ale Novel. În plus, a fost schimbată şi structura accizei, astfel încât componenta ad valorem nu se mai modifică gradual, cu 1%, ci brusc, cu 4%, ceea ce înseamnă că diferenţele de preţ între produsele cele mai ieftine şi cele mai scumpe se va diminua. În consecinţă, cine va avea bani, va fuma Sobranie, cine nu, de contrabandă. Iar propunerile de modificare a Codului Fiscal nu fac decât să ne sporească îngrjiorarea. Accizele la ţigarete sunt singurele care continuă să crească înainte de termen, astfel că în 2015 vor ajunge la nivelul prevăzut în Directiva europeană privind taxarea produselor din tutun pentru 2018!  Experienţele trecutului, pe care guvernanţii le uită mult prea uşor, arată că tot ce s-a obţinut suplimentar pe termen scurt, a fost pierdut înzecit pe termen mediu.  În strategia fiscal bugetară era prevăzută o creştere anuală de 10% la încasări din acciză. Cursul la care s-a plătit acciza a crescut artificial în 2014 cu 5%, dar încasările numai cu 3-4% (procentul include creşterea anuală a accizei), din cauza scăderii pieţei legale! Reamintesc şi că, în 2010, după o mărire cu 50% a accizei în mai puţin de nouă luni, contrabanda a depăşit cota de 36%. Dat fiind că un punct procentual de contrabandă înseamnă pierderi la buget de circa 35 milioane de euro, subiectul a devenit la momentul respectiv o prioritate pe agenda Consiliului Suprem de Apărate a Ţării. Ar fi bine să nu ajungem în situaţia de atunci ca să elaborăm o Strategie naţională de combatere a contrabandei, strategie care să fie susţinută de toţi actorii implicaţi, de cei care concep politicile fiscale şi de cei care le aplică”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

    Pe parcursul anului trecut, JTI România a distrus peste 985.000 pachete de ţigarete de contrabandă şi circa 3.900 kg de tutun. Compania a cheltuit 75.000 euro doar pentru procedurile de distrugere din 2014, sumă reprezentând transport, chirii, forţă de muncă, pază, electricitate. Acestor sume cheltuite periodic, li se adaugă investiţia iniţială în utilajul de tocare.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2014, JTI a virat la buget circa 650 milioane de euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.

    JTI a încheiat în 2007 cu Comisia Europeană, un acord potrivit căruia, în cazuri de confiscări mai mari de 50.000 de ţigarete, compania plăteşte integral diferenţa de taxe dintre statul în care au fost confiscate şi statul în care au fost produse. În cazul în care confiscările totalizează, într-un an, 90 milioane ţigarete, diferenţa de taxe e plătita de patru ori.

    De asemenea, compania a implementat sisteme de trasabilitate (“track and trace”) la nivel de cartuş, pe baza cărora se poate identifica exact când şi unde a fost fabricat produsul (până la detalii legate de schimbul de lucru sau maşina de împachetat) şi cine a fost primul distribuitor. De asemenea, s-a implementat  programul de cunoaştere a clienţilor, “Know Your Customer”, care a implicat verificări complexe şi eliminarea unor distribuitori care nu au indeplinit criteriile de certificare.

    JTI România a fost prima companie de tutun care a iniţiat colaborarea cu autorităţile statului în scopul combaterii traficului ilegal cu ţigarete, prin încheierea unui parteneriat cu ANAF, în 2005. Ulterior, compania a demarat parteneriate cu autoritatea vamală, Inspectoratul General al Poliţiei şi cu Poliţia de Frontieră. În perioada 2010-2013, JTI a donat Vămii 28 de câini instruiţi pentru depistarea ţigaretelor de contrabandă şi masini special echipate. Totodată, JTI oferă autorităţilor sprijin pentru identificarea produselor contrafăcute, descoperirea marcajelor false, informaţii referitoare la tehnica procesului de fabricaţie a ţigaretelor. În toamna anului trecut, cele trei mari companii de tutun au semnat un Protocol de colaborare cu Direcţia Generală a Vămilor, în scopul combaterii pieţei negre. În anul în curs, JTI donează Vămii alţi patru câini care vor fi instruiţi pentru depistarea produselor din tutun de contrabandă.

  • În 2014 contrabanda cu ţigarete a bătut recordul ultimilor patru ani

    “În 2014, media anuală a comerţului ilegal cu ţigarete a crescut în toate regiunile ţării, comparativ cu 2013, cu excepţia zonelor de nord-vest (minus 3,1 p.p. până la 16,9%) şi vest (relativ constant, situându-se la 27,9% în 2014, faţă de 27,7% anul precedent). Regiunea cea mai afectată de piaţa neagră în 2014 a fost nord-est (plus 7,2 p.p. faţă de 2013, până la 33,2%). O creştere importantă s-a înregistrat şi în sud-est (plus 4,2 p.p. faţă de 2013, până la 14,6%).

    Din punct de vedere al provenienţei, şi în 2014 „cheap whites” au continuat să deţină cea mai mare pondere, de 46%, în creştere cu 12,6 p.p. faţă de 2013. Totodata, în 2014, comparativ cu 2013 a scăzut ponderea produselor provenite din Moldova (cu 3,4 p.p. până la 19,5%), Ucraina (cu 5,2 p.p. până la 19,3%) şi Serbia (cu 6,7 p.p. până la 2,6%)”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de Cercetare Novel Research.

    „Creşterea pieţei negre în 2014, comparativ cu 2013, este cauzată de lipsa unei strategii fiscale coerente, pe termen lung, deciziile în domeniul fiscal fiind punctuale, circumstanţiale, insuficient analizate sau fundamentate, dictate de necesitatea imediată de a arăta FMI creşteri de venituri pe hârtie. E ca şi cum măsurile din Codul Fiscal ar fi gândite de lingvişti, traducători şi PR-isti. În 2014, an electoral, în care “nu dădea bine la imagine” să anunţi direct o creştere de taxe, creşterea accizei a fost mascată printr-un artificiu lingvistic numit indexarea artificială a cursului de schimb la care să fie plătite taxele (fixate în euro şi, doar aparent, neschimbate). Momentul adevărului a venit abia după alegeri, când autorităţile au fost nevoite să recunoască faptul că accizele au crescut în termeni reali şi că nu mai există drum de întoarcere. Prin urmare, pentru 2015, s-a apelat la un alt artificiu, de “traducere” a accizei din euro în lei, însă la cursul artificial inventat pentru 2014. Prin urmare, vom atinge încă de anul acesta nivelul  minim de accizare prevăzut de Directiva europenă privind taxarea ţigaretelor pentru 2018: 90 euro/1.000 ţigarete! Ardem astfel etapele calendarului de creştere a accizei, îl ardem pe consumator la buzunar şi, dat fiind că 80% din preţul unui pachet de ţigarete înseamnă taxe, ardem şi din veniturile bugetare, prin erodarea bazei pieţei legale şi favorizarea contrabandei cu ţigarete ieftine. Pe durata respectării acestui calendar, care din 2015 nu mai există, contrabanda s-a menţinut la un nivel relativ constant, de circa 13%. Lipsa de predictibilitate din ultima perioadă îşi arată efectele: piaţa neagră a ajuns la o medie anuală de aproape 16%, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani!”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

    „În noiembrie 2014, contrabanda cu ţigarete s-a menţinut la nivelul din septembrie, si anume 15,4%. Aceasta în condiţiile în care, în ultimele luni, aproape în fiecare zi aflăm ştiri despre desfăşurări de forţe ale Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală, Direcţiei Generale a Vămilor, Poliţiei de Frontieră sau ale Poliţiei: zeci de percheziţii, de arestări, capturi uriaşe de tigarete de contrabandă – ca să dau un singur exemplu, 500.000 pachete în Portul Constanţa. Iată cum menţinerea pieţei negre la un nivel constant pentru doar patru luni la rând s-a făcut cu resurse suplimentare din partea autorităţilor, susţinute şi de industrie. Recent, a fost semnat un Protocol între Direcţia Generală a Vămilor şi producătorii de ţigarete, care se constituie într-un cadru pentru programe comune anticontrabandă. Săptămâna trecută a avut loc o întâlnire între conducerea Direcţiei Generale a Vămilor şi reprezentanţii industriei tutunului. În urma discuţiilor, ambele părţi au concluzionat că este absolut necesară o Strategie Naţională care să cuprindă îmbunătăţirea cadrului de reglementare, principalele direcţii de acţiune şi măsurile concrete care trebuie implementate de instituţiile responsabile în combaterea contrabandei, la nivel naţional, în perioada 2015-2018. Aşa cum a anunţat Direcţia Generală a Vămilor, pe termen scurt, întrucât analizele Vămii, cât şi studiul Novel relevă o creştere a pieţei negre în zona de Nord, Vest şi Nord-Est, imediat ce capacitatea administrativă va permite, va fi reintrodusă la Birourile Vamale de Frontieră Sighet, Halmeu şi Siret monitorizarea micului trafic de frontieră cu anumite produse, inclusiv ţigaretele. Costurilor suplimentare ale instituţiilor de aplicare a legii, ca şi ale companiilor de tutun, li se adaugă pierderile la buget. Procentul de 15,9% înregistrat de piaţa neagră înseamnă peste 500 de milioane de euro pierderi anualizate. Dacă guvernul nu concepe o politică fiscală corelată cu strategia autorităţilor care trebuie să colecteze taxele şi să combată piaţa neagră, toţi actorii implicaţi – statul, companiile vor continua să înregistreze pierderi”, a declarat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.

    “În 2014, nivelul contrabandei cu tigarete a înregistrat cea mai mare creştere faţă de perioada 2011 – 2013, fapt care ar trebui să reprezinte un semnal de alarmă pentru autorităţi, din perspectiva veniturilor bugetare, industria tutunului generând peste 40% din total venituri colectate din produse accizabile.

    În acelaşi timp, ponderea ţigaretelor ilicite în zona cea mai afectată din România – zona de vest – a înregistrat o reducere substanţială, de la 42,1% în septembrie 2014, la 23,2 % în noiembrie 2014, conform datelor furnizate de studiul Novel.  Această scădere a survenit şi ca urmare a acordului încheiat între autorităţile vamale din România şi Serbia, dar şi a acţiunilor întreprinse în ultima perioadă de autorităţi. Este o demonstraţie clară că fenomenul comerţului ilicit poate fi combătut prin eforturile corelate şi susţinute ale tuturor părţilor afectate de acest flagel transfrontalier, şi salutăm pe această cale iniţiativa ANAF şi DGV de cooperare cu statele vecine pentru reducerea comerţului ilicit. 2014 a arătat că în industria tutunului este nevoie de coerenţă în materie de reglementare şi taxare – în beneficiul pieţei legale şi al bugetului de stat – dar şi de intervenţia coordonată a structurilor de control pentru prevenirea şi reducerea fenomenelor ilicite, până la asumarea unui obiectiv naţional în privinţa nivelului comerţului ilicit. Acesta se află, în acest moment, cu aproape 60% peste media înregistrată la nivelul statelor UE” a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris Romania şi Bulgaria.

    În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou etc.).

    Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, industria tutunului a virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.

     

  • Doi bărbaţi care transportau 200.000 de ţigări de contrabandă au fost reţinuţi

    Conform unui comunicat dat publicităţii, sâmbătă, de Inspectoratul de Poliţie Judeţean Ialomiţa, poliţiştii de la Serviciul de Investigare a Criminalităţii Economice şi cei din cadrul poliţiei municipiului Urziceni au oprit, vineri, o autoutilitară pe raza oraşului Urziceni, în urma controlului constatând că maşina, în care se aflau doi bărbaţi, transporta 199.980 deţigări de contrabandă.

    Pachetele depistate nu aveau timbre care să permită comercializarea pe teritoriul României, având aplicate timbre cu litere chirilice. Toate cele aproape 10.000 de pachete, a căror valoare este estimată la peste 120.000 de lei, au fost confiscate, iar autoutilitara a fost indisponibilizată.

    Cei doi bărbaţi care transportau ţigările, unul în vârstă de 26 de ani, din Bucureşti, celălalt în vârstă de 40 de ani, din judeţul Ilfov, au fost reţinuţi sub acuzaţia de contrabandă. Ei vor fi prezentaţi, sâmbătă, Parchetului de pe lângă Judecătorie cu propunere de arestare preventivă.

  • Şapte persoane, arestate în Republica Moldova pentru contrabandă cu uraniu

    Potrivit Pro Tv Chişinău, cele şapte persoane arestate făceau parte dintr-o grupare organizată, iar substanţele radioactive ar fi fost aduse ilegal din Rusia, în ianuarie.

    În urma investigaţiei desfăşurate timp de mai multe luni de poliţiştii de la Chişinău şi agenţii FBI, au fost reţinute şapte persoane, inclusiv liderul grupării, în vârstă de 75 de ani. Persoanele reţinute sunt originare din Chişinău, Orhei şi Edineţ. Unul dintre membrii grupării se află la închisoare după ce a fost condamnat pentru o altă infracţiune comisă, iar trei persoane sunt date în urmărire.

    O parte dintre membrii grupării ar avea studii în chimie, iar alţii ar fi fost militari, menţionează Pro Tv Chişinău. Poliţia a confiscat 200 de grame de uraniu şi un kilogram de mercur. Suspecţii cereau 8.000 de euro pentru un gram de uraniu.

    În 2011, poliţia din Republica Moldova a mai dejucat o tentativă de transportare a uraniului prin Republica Moldova, iar în acest caz au fost reţinute şase persoane. De asemenea, în 2010 două kilograme de uraniu de contrabandă au fost descoperite într-un garaj din Chişinău.

  • Peste jumătate de milion de pachete cu ţigări de contrabandă, descoperite în Portul Constanţa

    Potrivit reprezentanţilor Gărzii de Coastă, în baza unor informaţii, poliţiştii de frontieră au identificat, luni, în Portul Constanţa Sud – Agigea, un container încărcat cu ţigări care sosise din Emiratele Arabe Unite, via Malta, şi avea ca destinaţie finală o societate comercială din oraşul Tiraspol.

    În container au fost descoperite 525.000 de pachete cu ţigări marca Marble, contrafăcute şi cu o valoare de peste 5.000.000 de lei dacă ar fi fost vândute la preţul produselor originale.

    Poliţiştii de frontieră au întocmit un dosar penal pentru infracţiunea de punere în circulaţie, fără drept, a unui produs purtând o marcă identică sau similară cu o marcă înregistrată pentru produse identice sau similare şi care prejudiciază pe titularul mărcii înregistrate, cercetările fiind continuate sub coordonarea unui procuror al Parchetului Judecătoriei Constanţa. Întreaga cantitate de ţigări a fost reţinută şi lăsată în custodia liniei de shipping, până la finalizarea investigaţiilor referitoare la statutul juridic al mărfurilor.

  • Contrabandiştii de ţigarete pierd teren

    “Regiunea vest este în luna septembrie cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete, în această zonă a ţării piaţa neagră fiind în creştere (cu 16 p.p.., până la 42,1%). Următoarea regiune semnificativ afectată de contrabandă continuă să fie nord-est, cu o creştere de 1,8 p.p., până la 35,9%. Scăderi semnificative se înregistrează în regiunile nord-vest (minus 7,9 p.p. până la 11,8%), în Bucureşti (minus 7,9 p.p. până la 7,9%), în sud-est (minus 6,9 p.p., până la 7,2%), precum şi în sud-vest (cu 2,6 p.p. până la 14,7%). Cele mai reduse niveluri ale pieţei negre se înregistrează în regiunile centru şi sud (3%). Din punct de vedere al provenienţei, ”cheap whites” continuă să deţină cea mai mare pondere (48,7%), mai mult decât Ucraina (24%) şi Moldova (16,6%) împreună.”, a declarat Marian Marcu, directorul companiei de cercetare Novel Research.

    „În ultimele săptămâni, au fost destructurate trei reţele de contrabandişti la Constanţa, Iaşi şi Timiş, iar în Bucureşti a fost descoperit un depozit ilegal. Pentru ca eforturile autorităţilor şi ale producătorilor să nu se transforme în simple pierderi de resurse, este absolută nevoie de o politică fiscală coerentă. Intrarea contrabandei pe un trend ascendent, începând cu finele anului trecut, a fost cauzată de indexarea artificială a cursului de schimb stabilit pentru plata accizei, la care s-a adăugat majorarea anuală a accizei din aprilie, ceea ce a determinat creşterea diferenţei de preţ dintre produsele legale şi cele de pe piaţa neagră. În prezent, în pofida legii, cursul de schimb la care vor fi plătite accizele anul viitor este o necunoscută”, a declarat Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI Romania, Moldova şi Bulgaria.

    „Un punct procentual de contrabandă recuperat de piaţa legală înseamnă sume suplimentare anualizate la bugetul de stat de circa 35 miloane de euro. Trebuie însă subliniat că aceşti bani la buget se obţin cu eforturi şi resurse suplimentare. Numai pentru valul de percheziţii şi arestări presupus de destructurarea grupării de la Constanţa a fost nevoie de o desfăşurare de forţe însumând 180 de poliţişti”, a declarat Adrian Popa, director corporate & regulatory affairs, BAT Romania.

    “Sperăm ca descreşterea înregistrată de ultimul studiu să nu fie temporară. De curând, a fost convenit acordul de mic trafic de frontieră între România şi Ucraina. Conform studiului Novel, zona de Vest a devenit în septembrie cea mai afectată de piaţa neagră, după ce, pe tot parcursul anului 2014, regiunea nord-est  înregistrase cele mai mari cote ale comerţului ilegal cu ţigarete”, a declarat Sorana Mantho, director corporate affairs, Philip Morris Romania şi Bulgaria.

    În opinia celor trei producători de tutun, în vederea reducerii pieţei negre este necesară, pe lângă reglementarea unitară, pe criteriu cantitativ, a infracţiunilor de evaziune fiscală şi de contrabandă cu ţigarete, clarificarea situaţiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria şi Bulgaria, precum şi stabilirea unor atribuţii specifice pentru poliţia locală şi jandarmerie, întrucât comerţul ilegal cu ţigarete se desfăşoară în zona de competenţă a acestora (pieţe, oboare, staţii de metrou etc.).

    Marii producători de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeană pentru combaterea comerţului ilegal cu produse din tutun şi susţin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu ţigarete.

    Industria tutunului este al doilea mare contribuabil la bugetul de stat al României, după companiile din sectorul petrolier. În 2013, peste 40% din încasările din accize au provenit din accize la tutun. Anul trecut, industria tutunului a virat la buget peste 2,6 miliarde euro, reprezentând accize, TVA, taxe şi contribuţii.

  • Cel mai vechi monopol din lume, de 2600 de ani, se apropie de sfârşit

    În prezent China National Salt Industri Corporation este singura entitate căreia i se permite să vândă sare în China, iar dimensiunile afacerii sunt considerabile: China produce mai multă sare decât orice altă ţară de pe glob şi foloseşte, pentru consum şi industrie, un sfert din sarea folosită pe planetă.

    În aceste condiţi contrabanda este o problemă permanentă, aşa că Bejingul foloseşte o forţă specială de poliţie, care la un moment dat avea 25.000 de angajaţi.

    Monopolul a fost instituit cu sute de ani înaintea erei noastre în unele state şi regiuni, în perioada în care a trăit Confucius şi a căpătat o dimensiune naţională în anul 119 înainte de Hristos.

  • Recolta Poliţiei pe câteva zile: peste 100 de hoţi şi un caz de evaziune fiscală de 400.000 de lei

    În perioada 17 – 24 octombrie, poliţiştii formaţiunilor de investigare a fraudelor acţionând, sub coordonarea Direcţiei de Investigare a Fraudelor din cadrul I.G.P.R., au constatat 102 infracţiuni. De comiterea acestor fapte sunt bănuite 109 persoane, dintre care 3 au fost arestate şi 4 reţinute.

    Astfel, poliţiştii au constatat 38 de infracţiuni de evaziune fiscală, 17 la Legea nr. 86/2006 privind Codul Vamal, 11 înşelăciuni, 5 infracţiuni de uz de fals, 4 de fals în înscrisuri sub semnătură privată, 3 de fals material în înscrisuri oficiale, una de fals în declaraţii, 4 infracţiuni de contrabandă şi 3 la Legea nr. 84/1998 privind mărcile şi indicaţiile geografice.

    De asemenea, poliţiştii cercetează 3 fapte de delapidare, 3 la Legea nr. 571/2003 – Codul Fiscal, 2 de abuz în serviciu, una la Legea 31/1990 privind societăţile comerciale, una la Legea 656/2003 privind spălarea banilor, una de neglijenţă în serviciu şi 2 de altă natură.

    În perioada menţionată, poliţiştii au constatat 2 infracţiuni de dare de mită şi o infracţiune de luare de mită.

    De asemenea, poliţiştii au finalizat cercetările într-un caz de evaziune fiscală care a cauzat un prejudiciu important bugetului de stat.

    La data de 23 octombrie, poliţiştii Serviciului de Poliţie Transporturi Maritime din cadrul Direcţiei de Poliţie Transporturi – I.G.P.R. au finalizat cercetările faţa de un tânăr de 27 de ani, admnistrator al unei societăţi comerciale din Bucureşti, bănuit de comiterea infracţiunilor de folosire de acte nereale în faţa autorităţilor vamale şi evaziune fiscală.

    În urma cercetărilor efectuate de poliţişti a reieşit că, tânărul ar fi efectuat 80 de importuri, în perioada septembrie – octombrie 2014, prezentând acte nereale în faţa autorităţii vamale, fără a înregistra în contabilitate operaţiunile. Acesta ar fi declarat un sediu fictiv pentru societatea pe care o administra, în vederea sustragerii de la eventuale controale financiare şi vamale.

    În cauză, s-a dispus măsura preventivă a controlului judiciar faţă de bănuit. Totodată, a fost dispusă efectuarea unei constatări tehnico-ştiinţifice de către inspectorii antifraudă de pe lângă Parchetul Tribunalului Constanţa, în urma căreia a fost stabilit un prejudiciu în valoare de 400.000 de lei.
     

  • Cine sunt cei care defrişează ilegal pădurile ţării

    Au fost efectuate 6 controale în fondul forestier, iar 16 societăţi comerciale, 3 ocoale silvice şi 2 obşti au fost verificate. Pe parcursul activităţilor, poliţiştii au constatat 6 infracţiuni, respectiv 2 falsuri, 2 uzuri de fals şi 2 înşelăciuni.

    Echipele de control au aplicat 26 de sancţiuni contravenţionale, în valoare de 245.000 de lei, dintre care 20 prevăzute de Legea 171/2010 privind stabilirea si sancţionarea contravenţiilor silvice şi 5 prevăzute de Legea 12/1990 privind protejarea populaţiei împotriva unor activităţi de producţie, comerţ sau prestări de servicii ilicite.

    De asemenea, au confiscat 661,63 mc de material lemnos, în valoare de peste 185.000 de lei, dintre care 115 m.c. au fost confiscaţi faptic, iar aproximativ 546 de m.c. de material lemnos, dintre care 416 mc de lemn de foc şi 39 mc de cherestea, au fost confiscaţi valoric.

    De exemplu, în urma verificărilor efectuate la un ocol silvic din Clăbucet, a reieşit că au fost constituite 3 acte de punere în valoare, pentru 849 mc de material lemnos, iar pentru una dintre aceste partizi nu a fost emisă autorizaţie de exploatare.

    Pădurarul titular de canton a fost sancţionat conform Legii nr.171/2010, cu amendă în valoare de 5.000 de lei şi s-a dispus confiscarea a 12,981 mc de material lemnos, în valoare de 1.016 lei.

    În continuare, au fost verificaţi agenţii economici care au exploatat, transportat şi comercializat materialul lemnos provenit din aceste partizi.

    În urma neregulilor constatate, au fost aplicate 4 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 40.000 de lei, unei societăţi comerciale şi au confiscat 264 mc de material lemnos, în valoare de 75.390 de lei.

    De asemenea, unei alte societăţi comerciale implicate i-au fost aplicate două sancţiuni contravenţionale, în valoare de 15.000 de lei, iar pe numele altei firme au fost aplicate 4 sancţiuni contravenţionale, în valoare de 40.000 lei şi s-a confiscat 264 mc de material lemnos, în valoare de 75.390 de lei.

    Controalele de mai sus au fost desfăşurate în cadrul unui plan întocmit la nivelul I.G.P. R., circumscris Planului Comun de Acţiune “SCUTUL PĂDURII 2014”, semnat la nivelul Ministerului Afacerilor Interne, Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice, Departamentului Ape, Păduri şi Piscicultură şi Regiei Naţionale a Pădurilor Romsilva.

    Acţiunea a fost coordonată de ofiţeri ai Direcţiei de Ordine Publică şi Direcţiei de Investigare a Fraudelor din I.G.P.R. Alături de ofiţerii specialişti, la acţiune au participat şi poliţişti din cadrul I.P.J. Argeş şi I.P.J. Vâlcea, precum şi specialişti silvici din cadrul Ministerului Mediului şi Schimbărilor Climatice – Departamentul Ape, Păduri şi Piscicultură – I.T.R.S.V. Vâlcea şi Prahova.
     

  • Ce aduc în ţară contrabandiştii din Ucraina, Moldova şi Serbia (FOTO)

    În cea de-a treia zi a acţiunilor dispuse de şeful Poliţiei Române, poliţiştii au constatat 226 de infracţiuni, dintre care 134 în flagrant şi au aplicat 4.527 de sancţiuni contravenţionale.

    Arme, ţigări fără documente legale, maşini sustrase şi persoane urmărite în temeiul legii au fost depistate de poliţiştii din cele zece judeţe limitrofe frontierei cu ţările non-UE.

    Din totalul infracţiunilor, 43 sunt de natură judiciară, 89 de natură economico-financiară, 46 la regimul circulaţiei, 19 la regimul armelor şi muniţiilor şi 29 alte genuri de infracţiuni. Pentru comiterea acestora sunt cercetate 224 de persoane, faţă de 7 dintre acestea fiind luată măsura reţinerii, iar faţă de una cea a arestării preventive.

    Ca măsură complementară, poliţiştii au confiscat 245.533 de ţigarete şi au indisponibilizat 5 autoturisme. Totodată, au confiscat 22 de arme, dintre care 8 letale şi 14 neletale, precum şi 755 de bucăţi de muniţie. Valoarea bunurilor confiscate este de 453.761 de lei.

    Poliţiştii au depistat 2 persoane urmărite în temeiul legii şi au identificat 2 autoturisme semnalate ca fiind furate.

    Pentru abaterile la normele contravenţionale constatate, poliţiştii au aplicat 4.527 de sancţiuni, în valoare de 1.485.526 de lei. Dintre acestea, 542 au fost aplicate pentru nerespectarea normelor Legii nr. 61/1991, privind ordinea şi liniştea publică, şi 691 la Legea nr. 12/1990 pentru protejarea populaţiei împotriva unor activităţi comerciale ilicite.

    Cele mai multe sancţiuni contravenţiile au fost aplicate ca urmare a nerespectării prevederilor O.U.G. nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, respectiv 3.038, dintre care 928 pentru depăşirea vitezei legale şi 4 pentru consum de alcool.

    Poliţiştii au reţinut 110 permise de conducere şi au retras 98 de certificate de înmatriculare.

    În perioada 16-19 iulie, pe raza judeţelor limitrofe frontierei cu statele non-UE şi pe raza de competenţă a Secţiilor Regionale de Poliţie Transporturi Timiş, Cluj şi Iaşi, poliţiştii au intensificat acţiunile, în sistem integrat, pentru prevenirea faptelor ilegale şi impunerea legii. Structurile teritoriale de poliţie sunt sprijinite de ofiţeri specialişti din cadrul direcţiilor centrale din Inspectoratul General al Poliţiei Române.