BusinessMagazin

Tag: contestatie

  • Ministerul Culturii admite contestaţia lui Netzer privind suma dată de CNC. El trebuie să primească încă 1,3 milioane lei

    Potrivit unei hotărâri din data de 14 noiembrie, comisia de soluţionare a contestaţiilor formulate împotriva rezultatelor concursului de selecţie de proiecte cinematografice – sesiunea I pe anul 2014 a analizat contestaţia depusă de S.C Parada Film SRL, reprezentată prin Călin Peter Netzer.

    În data de 6 octombrie a fost înregistrată la Ministerul Culturii o contestaţie care solicita recalcularea sumei alocate producătorului proiectului “Ana, mon amour”, formulată de casa de producţie S.C. Parada Film SRL, reprezentată de Călin Peter Netzer.

    Astfel, comisia, formată din Andrei Ioan, Ani Cornelia Hurduc, Levente Novak, Otilia Donici şi Rodica Frăţilă, a constatat faptul că “producătorul, poziţionat pe primul loc la secţiunea «Lungmetraj ficţiune», a solicitat acordarea unui credit direct în valoare de 3,6 milioane de lei, care nu depăşea 50% din bugetul producţiei respective, din care Consiliul de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei a dispus acordarea sumei de 1.590.000 de lei”.

    În baza Regulamentului de organizare a Concursului şi a Hotărârii din data de 9 mai 2014 a Consiliului de Administraţie al Centrului Naţional al Cinematografiei, care prevedea că valoarea maximă a creditului direct pe care îl poate obţine un producător pentru proiectele declarate câştigătoare la concursul de selecţie sesiunea I din 2014 este de 20% (2.970.000 de lei) din creditul alocat pentru producţie, Ministerul Culturii a admis contestaţia formulată de S.C. Parada Film SRL prin care solicită recalcularea sumei alocare producătorului, pentru “Ana, mon amour”, şi a dispus alocarea cuantumului prevăzut de lege, mai exact acesta mai trebuie să primească suma de 1.380.000 de lei.

    Potrivit unui răspuns acordat vineri de CNC la solicitarea MEDIAFAX, instituţia nu deţine “răspunsurile oficiale ale Ministerului Culturii în ceea ce priveşte contestaţia domnului Netzer”.

    Potrivit unui comunicat remis MEDIAFAX pe 2 octombrie, “având în vedere suma solicitată de Parada Film la această sesiune CNC, filmului ar fi trebuit să i se acorde 2.970.000 de lei, dar în schimb i-a fost alocată finanţarea de 1.590.000 de lei”.

    “Ana, mon amour”, noul proiect de film al regizorului Călin Peter Netzer, s-a clasat pe primul loc la secţiunea lungmetraj ficţiune a concursului de proiecte cinematografice, sesiunea iunie 2014, organizat de Centrul Naţional al Cinematografiei. Filmările vor fi realizate anul viitor şi premiera este programată pentru anul 2016. Filmul va fi realizat în coproducţie cu Germania şi Franţa, iar bugetul estimat este de 9 milioane de lei.

  • Corina Voiculescu renunţă la contestaţia privind sechestrul din dosarul ICA

    Instanţa Tribunalului Bucureşti a rămas în pronunţare cu privire la solicitarea avocatului Corinei Voiculescu.

    Fiicele lui Dan Voiculescu, Corina şi Camelia, au depus în 14 august, la Tribunalul Bucureşti, două contestaţii la executare în cazul sechestrului dispus prin decizia definitivă dată în dosarul privind privatizarea ICA, în care prejudiciul a fost stabilit la aproximativ 60 de milioane de euro.

    Contestaţia Cameliei Voiculescu a fost respinsă, pe 25 august, de instanţă, cealaltă contestaţie având termen de judecată vineri.

    Şi compania Grivco, fondată de Dan Voiculescu, şi fostul Institut de Cercetări Alimentare (ICA), în prezent Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii, au contestat în instanţă sechestrul pus de judecători prin sentinţa dată în dosarul privind privatizarea ICA.

    Contestaţia Grivco a fost de asemnea respinsă, în 26 august, în timp ce cea înaintată de Compania de Cercetări Aplicative şi Investiţii va fi analizată de judecători în 1 septembrie.

    Deciziile de respingere a contestaţiilor nu sunt definitive, putând fi atacate la Curtea de Apel Bucureşti.

    Avocata lui Dan Voiculescu, Maria Vasii, declara, în 13 august, că imobilul de pe Şoseaua Bucureşti-Ploieşti nr. 25-27, unde este sediul postului de televiziune Antena 3, a fost indisponibilizat de procurorii anticorupţie, în urma deciziei definitive din dosarul ICA. Vasii a spus că decizia de executare a dispoziţiilor din condamnarea din dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA) a fost contestată la Tribunalul Bucureşti.

    Avocata lui Dan Voiculescu mai spunea, după ce a fost la Direcţia Naţională Anticorupţie (DNA) pentru a lua la cunoştinţă că a fost pus sub sechestru sediul în care funcţionează postul de televiziune Antena 3, că a fost luată o singură măsură de sechestru şi că nu s-a procedat la indisponibilizarea bunurilor în cazul cărora instanţa a decis definitiv că vor fi confiscate. Potrivit avocatei, până la judecarea contestaţiei la executare, un alt demers nu mai poate fi efectuat.

    “Una din poziţiile noastre faţă de măsura sechestrului este aceea că bunurile trebuiau evaluate şi individualizate în teren, respectiv trebuiau luate taxele care grevează acest imobil şi trebuia ca aceste persoane să fie introduse în procedură, iar această procedură n-a fost urmată. Din punctul nostru de vedere, măsura sechestrului despre care discutăm astăzi este doar o notare în cartea funciară a existenţei acestui ordin de indisponibilizare, respectiv a sechestrului, şi nu antrenează alte consecinţe juridice”, a adăugat Maria Vasii.

    Curtea de Apel Bucureşti i-a condamnat definitiv, în 8 august, în dosarul ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director ICA, la opt ani, şi pe Sorin Pantiş, fost ministru, la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar au fost condamnaţi fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa, la opt ani de închisoare, Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, şi Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS, la câte şase ani de închisoare, şi Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

    Instanţa a dispus confiscarea mai multor imobile apaţinând inculpaţilor, printre care sediile posturilor de televiziune Antena şi cel al grupului de firme Grivco. Totodată, magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti au decis confiscarea de la Dan Voiculescu a penthouse-ul din Şoseaua Kisseleff, cu o valoare estimată de 250.000 de euro.

    De asemenea, trebuie să i se confişte lui Voiculescu suma de 3.515.756,4 dolari plus TVA aferent, ce reprezintă chiria pe care a încasat-o în baza contractului de închiriere a spaţiului Grivco de către Romtelecom. Pentru recuperarea acestei sume, instanţa a dispus confiscarea bunurilor mobile şi imobile şi a banilor din conturile firmelor la care Voiculescu figurează ca împuternicit, beneficiar real, asociat sau administrator, situate în ţară sau în străinătate.

    Instanţa a mai dispus, în cazul lui Voiculescu, confiscarea unor sume de bani pe care le are în conturi pâna la concurenţa sumei de 15 milioane de lei, la BRD, şi pâna la concurenţa sumei de cinci milioane de lei, la RBS Bank.

    De asemenea, pe lângă sumele reprezentând contravaloarea acţiunilor donate de Dan Voiculescu celor două fiice ale sale, de la acestea trebuie să fie confiscate şi sumele donate în urma închirierii spaţiului Grivco către Romtelecom.

    În cazul lui Dan Voiculescu, pentru două din dispoziţiile instanţei a fost desemnat pentru punerea în executare procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie: una legată de identificarea de bunuri mobile, imobile, conturi pentru aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare specială) şi cealaltă privind aplicarea sechestrului asigurator (pentru confiscare extinsă).

    Procurorul şef al DNA, Codruţa Kovesi, a declarat, la Adevărul Live, că Direcţia a fost desemnată de instanţă să identifice şi să indisponibilizeze conturi şi imobile pentru recupereare prejudiciului din dosarul ICA, dar executarea o va face statul, prin Ministerul Finanţelor, Antena 3 nefiind parte în cauză.

    În acest context, Kovesi a spus că neagă categoric afirmaţia că Antena 3 este confiscată de DNA sau de orice altă instituţie a statului, întrucât Antena 3 nu a avut nicio calitate în acest proces, în care au fost condamnate definitiv mai multe persoane, printre care şi Dan Voiculescu.

    Codruţa Kovesi a subliniat că jurnaliştii de la Antena 3 nu au fost implicaţi în dosarul ICA şi nu s-a dispus de către instanţă, prin decizia definitivă, confiscarea unor bunuri de la aceştia, pentru recuperarea prejudiciului de aproximativ 60 de milioane de euro.

  • Ginerele lui Bercea Mondial rămâne în arest, a decis Curtea de Apel Constanţa

     Curtea de Apel Constanţa a judecat, marţi, contestaţia depusă de procurorii DNA împotriva măsurii Tribunalului Constanţa, care a admis, vineri, cererea formulată de Marius Constantin de înlocuire a măsurii de arest preventiv cu cea de arest la domiciliu.

    Magistraţii au admis contestaţia procurorilor, astfel că Marius Constantin rămâne în arest.

    Decizia instanţei este definitivă.

    Tot marţi, Curtea de Apel Constanţa a decis că fiul cel mic al lui Sandu Anghel, Ion Grinică Anghel, nu poate să părăsească ţara.

    Magistraţii Tribunalului Constanţa au decis, vineri după-amiază, înlocuirea măsurii de arest preventiv cu cea de arest la domiciliu pentru Marius Constantin, ginerele lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, hotărârea instanţei nefiind definitivă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ruşanu, Carabulea şi Mârzac, în arest la domiciliu – decizie definitivă ICCJ

     Curtea de Apel Bucureşti a decis, la 9 iulie, cercetarea sub control judiciar a fostului preşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF) Dan-Radu Ruşanu, a omului de afaceri Ilie Carabulea şi a lui Marian Mîrzac, înlocuind astfel măsura arestului la domiciliu a celor trei.

    Decizia a fost atacată de procurorii anticorupţie la instanţa supremă, care a admis contestaţia acestora.

    “Constată legală şi temeinică măsura arestului la domiciliu luată faţă de inculpaţii Carabulea Ilie, Ruşanu Dan Radu şi Mârzac Marian, măsură pe care o menţine pentru o perioadă de 30 de zile, de la data de 23 iulie 2014 până la data de 21 august 2014, inclusiv”, se arată în decizia ICCJ.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instanţa respinge DEFINITIV arestarea lui Nicuşor Constantinescu: Preşedintele CJ Constanţa a stat legal în afara ţării între 18 iunie şi 1 iulie

     Prin decizia de marţi, CAB a respins înlocuirea controlului judiciar, dispus iniţial în cazul lui Constantinescu, cu arestul preventiv.

    Instanţa a stabilit, de asemenea, că preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, aflat în SUA, a stat în mod legal în afara ţării între 18 iunie şi 1 iulie.

    În aceste condiţii, mandatul european de arestare emis pe numele lui Nicuşor Constantinescu rămâne fără obiect.

    După judecarea contestaţiei, avocaţii lui Constantinescu au declarat că viza prin care acesta mai poate rămâne pe teritoriul SUA va expira la începutul lunii octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instanţa respinge DEFINITIV arestarea lui Nicuşor Constantinescu: Preşedintele CJ Constanţa a stat legal în afara ţării între 18 iunie şi 1 iulie

     Prin decizia de marţi, CAB a respins înlocuirea controlului judiciar, dispus iniţial în cazul lui Constantinescu, cu arestul preventiv.

    Instanţa a stabilit, de asemenea, că preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, aflat în SUA, a stat în mod legal în afara ţării între 18 iunie şi 1 iulie.

    În aceste condiţii, mandatul european de arestare emis pe numele lui Nicuşor Constantinescu rămâne fără obiect.

    După judecarea contestaţiei, avocaţii lui Constantinescu au declarat că viza prin care acesta mai poate rămâne pe teritoriul SUA va expira la începutul lunii octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Băsescu promulgă legea pentru abilitarea Guvernului de a emite ordonanţe în vacanţa parlamentară

     Proiectul de abilitare a Guvernului de a emite ordonanţe în vacanţa parlamentară a fost adoptat, pe 17 iunie, de Camera Deputaţilor cu 191 voturi “pentru”, 114 voturi “împotrivă” şi 16 abţineri, după ce fusese adoptat şi de Senat, în data de 3 iunie.

    Din proiectul de lege amintit reiese că Guvernul îşi propune să emită ordonanţe în următoarele domenii: Finanţe publice şi Economie; Dezvoltare regională şi Administraţie publică; Apărare Naţională şi Afaceri Interne; Sănătate; Muncă şi protecţie socială; Agricultură; Mediu; Fonduri Europene; Justiţie; Educaţie şi Cercetare; Transporturi şi Infrastructură.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ioan Niculae rămâne cu sechestrul pus de procurori pe bunuri ale sale. ICCJ i-a respins contestaţia

     În cadrul aceleiaşi acţiuni în instanţă, a contestat sechestrul asigurător şi Nicoleta Toncea, o apropiată a omului de afaceri, cererea fiind de asemenea respinsă ca nefondată de judecătorii ICCJ.

    Decizia instanţei supreme este definitivă.

    Omul de afaceri Ioan Niculae – urmărit penal, alături de apropiaţi ai săi, pentru sustragere de sub sechestru şi spălare de bani – a înstrăinat fără drept, cu complicitatea unor funcţionari de la Cadastru, imobile şi părţile sociale deţinute la firmele sale, susţin procurorii Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism (DIICOT).

    Procurorii DIICOT au dispus, în dosarul 146/D/P/2010, cunoscut ca dosarul Romgaz-Interagro, punerea sub acuzare a opt suspecţi, ca urmare a cercetărilor declanşate încă din 2012, împreună cu poliţişti Direcţiei de Combatere a Criminalităţii Organizate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mircea Băsescu, la Curtea de Apel Bucureşti pentru judecarea contestaţiei faţă de arestare. Instanţa a rămas în pronunţare

     Fratele şefului statului a fost scos din sediul Curţii de Apel Bucureşti cu cătuşe la mâni, acoperite cu o haină.

    Avocatul lui Mircea Băsescu, Nelu Taşcă, a declarat, după proces, că fratele şefului statului şi-a menţinut declaraţiile de la fondul cauzei, susţinând că este nevinovat.

    Înapoi în arest a fost dus şi Marian Căpăţână, care a contestat, şi el, măsura de arestare preventivă.

    La urcarea în dubă, întrebat de jurnalişti dacă şi-a însuşit 350.00 de euro de la familia lui Bercea Mondial, Căpăţână a spus că nu. “Am împrumutat bani că să-i folosesc la Aversa (fabrica de pompe – n.r.)”, a adăugat cel care ar fi fost intermediarul banilor daţi lui Mircea Băsescu pentru ca acesta să intervină astfel încât Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, să scape de închisoare

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mircea Băsescu află vineri dacă rămâne în arest 30 de zile. Curtea de Apel Bucureşti judecă vineri contestaţia

    Tribunalul Bucureşti a decis, vineri, arestarea preventivă pentru 30 de zile a lui Mircea Băsescu, pentru trafic de influenţă, şi a lui Marian Căpăţână, cel care ar fi fost intermediarul banilor pe care familia lui Sandu Anghel, zis Bercea Mondial, i-ar fi dat fratelui preşedintelui Traian Băsescu.

    Decizia Tribunalului Bucureşti a fost contestată la Curtea de Apel, care va judeca vineri dosarul, urmând să decidă definitiv dacă Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână rămân în arest sau vor fi cercetaţi în libertate.

    Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână sunt încarceraţi în arestul Poliţiei Capitalei de joi, când au fost reţinuţi de procurori.

    Fratele preşedintelui a fost vizitat în arest de fiica sa, Raluca Băsescu, care i-a dus medicamente, alimente şi haine, dar şi de către avocatul său.

    Mircea Băsescu este acuzat că, în perioada 20 februarie 2011 – 22 februarie 2012, ar fi primit 250.000 de euro de la fiul lui Bercea Mondial, Florin Anghel, prin intermediul lui Marian Căpăţână, pentru a interveni la judecători să dispună o soluţie favorabilă în dosarul în care Sandu Anghel era judecat pentru tentativă de omor, respectiv că şi-a înjunghiat un nepot.

    Anchetatorii susţin că, în schimbul banilor, Mircea Băsescu ar fi promis că va interveni la judecători să dispună fie condamnarea lui Bercea Mondial la o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate.

    “La începutul anului 2011, după ce faţă de tatăl denunţătorului s-a luat măsura arestării preventive de către Tribunalul Olt, denunţătorul i-a remis unui intermediar suma de 250.000 de euro, la cererea acestuia din urmă şi în schimbul promisiunii că banii vor fi remişi mai departe lui Băsescu Mircea, pentru ca acesta să intervină pe lângă magistraţii învestiţi cu soluţionarea cauzei referitoare la infracţiunea săvârşită de tatăl denunţătorului şi a altor cereri incidente în respectiva cauză”, au scris procurorii în ordonanţa de reţinere.

    Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, Florin Anghel i-ar fi dat alţi 350.000 de euro lui Marian Căpăţână, în acelaşi scop.

    Florin Anghel i-ar fi dat cei 600.000 de euro lui Marian Căpăţână din 20 februarie 2011, data la care Bercea Mondial a fost arestat, şi 22 februarie 2012, data la care a fost condamnat de instanţa de fond, Tribunalul Olt, la şapte ani şi şase luni de închisoare cu executare pentru tentativă de omor calificat.

    “Din suma totală de 600.000 de euro remisă de denunţător intermediarului, Băsescu Mircea a primit suma de 250.000 de euro în schimbul promisiunii că, prin influenţa pe care o are asupra magistraţilor, poate obţine o soluţie favorabilă pentru tatăl denunţătorului, adică va obţine fie o pedeapsă mai mică, fie punerea în libertate”, se mai arată în ordonanţa de reţinere.

    Marian Căpăţână este acuzat că din cei 600.000 de euro pe care i-ar fi primit de la fiul lui Bercea Mondial, şi-a însuşit 350.000 de euro, pentru că “a mijlocit remiterea banilor”.

    Procurorii au arătat, în referatul cu propunerea de arestare preventivă, că Mircea Băsescu s-a folosit de calitatea de membru al familiei preşedintelui pentru a fi credibil în faţa lui Florin Anghel când spunea că ar putea interveni la magistraţi în dosarul în care Bercea Mondial era judecat pentru tentativă la omor.

    “Ambii inculpaţi s-au folosit de calitatea de membru al familiei Preşedintelui României pe care o deţine inculpatul Băsescu Mircea, pentru a da credibilitate afirmaţiilor referitoare la influenţa sau pretinsa influenţă pe care Băsescu Mircea ar putea să o aibă asupra magistraţilor şi, de asemenea, pentru a da credibilitate promisiunilor referitoare la obţinerea unor hotărâri favorabile”, au scris procurorii în referatul trimis instanţei.

    Potrivit documentului citat, Mircea Băsescu, deşi cunoaşte obligaţiile fratelui său şi îi comunică lui Florin Anghel într-una din discuţiile înregistrate că “el nu poate”, nu descurajează comentariile referitoare la persoana preşedintelui, “ba, mai mult, le alimentează pentru a nu pierde aparenţa că ar avea influenţă asupra magistraţilor”.

    Procurorii au mai arătat că faptele de care sunt acuzaţi Mircea Băsescu şi Marian Căpăţână au afectat încrederea în sistemul de justiţie.

    “Trebuie subliniat că, prin modul în care inculpaţii au conceput săvârşirea faptelor, au afectat în mod grav relaţiile sociale referitoare la buna desfăşurare a raporturilor de serviciu în ceea ce priveşte instituţiile din întregul sistem judiciar, de pe toate palierele: Ministerul Public, tribunal, curte de apel, chiar Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pentru aceasta din urmă pe mai multe planuri (recursul, cererea de strămutare, conform procedurii în vigoare la data faptelor), iar faptele care fac obiectul acestui dosar au aptitudinea de a afecta încrederea în întreg sistemul de justiţie”, au scris procurorii în referatul trimis instanţei.

    La DNA au mai fost audiaţi joi Bercea Mondial şi soţia acestuia, Fănica Anghel, aceştia fiind aduşi din Penitenciarul Colibaşi şi, respectiv, Penitenciarul Craiova, unde execută pedepsele primite în dosarul privind tentativa de omor.

    Fiul lui Bercea Mondial, Florin Anghel, a depus în 13 iunie, prin avocatul său, Pavel Abraham, o plângere penală împotriva lui Mircea Băsescu, în care îl acuză pe acesta de trafic de influenţă, înşelăciune şi inducerea în eroare a organelor judiciare, în legătură cu dosarul în care Anghel este acuzat de şantaj.

    Florin Anghel a fost audiat în 17 şi 18 iunie la DNA, după ce avocatul acestuia le-a dat procurorilor două înregistrări audio-video. Pavel Abraham arăta că înregistrările ar fi fost făcute în februarie 2012 sau 2013, acestea fiind “foarte compromiţătoare”.

    Fiul şi ginerele lui Bercea Mondial, Florin Anghel şi Marius Constantin, cercetaţi de DNA Constanţa într-un dosar de şantaj pentru că i-ar fi cerut lui Mircea Băsescu, fratele preşedintelui Traian Băsescu, 280.000 de euro, în caz contrar ameninţând cu dezvăluirea unor informaţii compromităţoare despre acesta şi familia sa, au anunţat, de mai multe ori în ultima perioadă, că vor face publice, prin intermediul avocatului, o serie de înregistrări audio şi video în legătură cu acest caz. Dosarul de şantaj este instrumentat de procurorii DNA Constanţa.

    Scandalul a început miercuri seară, odată cu difuzarea înregistrărilor audio-video legate de cazul Bercea. Premierul a cerut demisia şefului statului, iar Traian Băsescu a negat orice legătură, precizând, cu lacrimi în ochi, că între nevoia de consolidare a justiţiei şi reflexul firesc de a-şi apăra fratele, alege consolidarea justiţiei.

    Mircea Băsescu declara joi că a vorbit cu fratele lui, preşedintele Traian Băsescu, de când a început acest scandal şi acesta este foarte supărat, precizând că el nu a luat niciun ban de la familia lui Bercea Mondial şi că nu a încercat să intervină pentru eliberarea acestuia.

    Bercea Mondial a fost condamnat definitiv la opt ani şi nouă luni de închisoare cu executare, pentru că şi-a înjunghiat un nepot într-un bar, în 2011, iat fiul acestuia, Florin Anghel, a primit o pedeapsă de cinci ani şi trei luni de închisoare, pentru tentativă de complicitate la omor. În acelaşi dosar, soţia lui Bercea Mondial, Fănica Anghel, a fost condamnată la un an de închisoare cu executare, pentru mărturie mincinoasă şi instigare la această infracţiune.