BusinessMagazin

Tag: Constantinescu

  • Povestea româncei care vinde piatră pe internet de 5,3 milioane de euro

    Compania Rock Star Construct, sub care operează marca Piatraonline, a încheiat anul 2017 cu o cifră de afaceri 5,3 milioane de euro. Pentru 2018, compania vizează în principal investiţiile din zona B2B 

    „Ambiţia noastră în 2018 este să ne folosim de maturitatea la care am adus brand-ul PIATRAONLINE pentru a creşte sau pentru a ne proteja de schimbările bruşte care vor apărea. Continuăm să ne facem planuri de dezvoltare, construim campanii care să capitalizeze realizările din anii precedenţi cu toate că ne confruntăm cu numeroase dificultăţi din partea cadrului legislativ iar discuţiile cu autorităţile nu par să clarifice lucrurile deocamdată”, menţionează Mariana Brădescu Constantinescu, Managing Partner PIATRAONLINE. 

    Printre principalele preocupări ale Marianei Brădescu, din afara jobului, se numără gastronomia şi călătoriile. Şi-a dorit întotdeauna  un job care să îi permită să călătorească şi spune că, fără să facă o alegere clară în această direcţie, actuala poziţie îi oferă această posibilitate. Astfel, şi-a propus să aibă în fiecare an o medie de 12 călătorii în agendă: atât în interes profesional, cât şi vacanţe propriu-zise. „Chiar şi călătoriile în interes profesional sunt frumoase şi mă bucur de ele pentru că îmi oferă posibilitatea să iau o gură de aer proaspăt, să cunosc oameni noi, să caut şi să găsesc inovaţii în domeniul nostru, să aduc produse mai bune în portofoliu şi să îmi cresc nivelul de cunoştinţe din domeniul în care activez”, povesteşte antreprenoarea. 

    Citeşte aici povestea afacerii piatră online

    În ceea ce priveşte gastronomia, povesteşte: „Ador să merg în restaurante, să caut mereu restaurante noi şi să le «verific», dar sunt şi fidelă locurilor care şi-au demonstrat calităţile”.

    Dacă ar fi pentru o zi preşedinte, cele mai importante trei decizii pe care le-ar lua Mariana Brădescu ar fi legate de alegeri, transparenţă şi legislaţie. „1. Cred că trebuie să se introducă votul obligatoriu pentru categoriile de oameni cu studii, minimum studii liceale, şi cred că ar trebui să existe şi o pedeapsă pentru faptul că de cele mai multe ori cetăţenii îşi găsesc orice altă preocupare în ziua alegerilor decât să meargă până la secţia de votare şi să îşi exprime opţiunea politică. 2. Prin transparenţă mă refer la corupţie, la metodele pe care astăzi reprezentanţii puterii din România le au la dispoziţie pentru a «băga sub preş» toate acţiunile în interes personal, acţiuni prin care se delapidează bugetul de stat în fiecare secundă cu sume enorme. 3. Legislaţia în România este una învechită şi depăşită şi avem nevoie urgenţă de o remaniere în acest domeniu pentru a putea să avem o activitate cât mai eficientă şi coerentă.”

     

  • Povestea antreprenoarei din Romania care face 5 milioane de euro din “piatră seacă”

    Compania Rock Star Construct, sub care operează marca Piatraonline, a încheiat anul 2016 cu o cifră de afaceri de peste cinci milioane de euro. Pentru 2017, compania estimează creşteri de peste 40%.

    În ceea ce priveşte stocurile de produse, în 2017 se vor investi peste 400.000 Euro într-un nou spaţiu de depozitare pentru că 99% dintre produse să fie permanent în stoc. Mai mult decât atât, până la finalul anului echipa de specialişti Piatraonline va creşte cu 50%. 

    Printre principalele preocupări din afara jobului se numără gastronomia şi călătoriile. Şi-a dorit întotdeauna  un job care să îi permită să călătorească şi spune că, fără să facă o alegere clară în această direcţie, actuala poziţie îi oferă această posibilitate. Astfel, şi-a propus să aibă în fiecare an o medie de 12 călătorii în agendă: atât în interes profesional, cât şi vacanţe propriu-zise. „Chiar şi călătoriile în interes profesional sunt frumoase şi mă bucur de ele pentru că îmi oferă posibilitatea să iau o gură de aer proaspăt, să cunosc oameni noi, să caut şi să găsesc inovaţii în domeniul nostru, să aduc produse mai bune în portofoliu şi să îmi cresc nivelul de cunoştinţe din domeniul în care activez”, povesteşte antreprenoarea. 

    Citeşte aici povestea afacerii

    În ceea ce priveşte gastronomia, povesteşte: „Ador să merg în restaurante, să caut mereu restaurante noi şi să le «verific», dar sunt şi fidelă locurilor care şi-au demonstrat calităţile”.

    Dacă ar fi pentru o zi preşedinte, cele mai importante trei decizii pe care le-ar lua Mariana Brădescu ar fi legate de alegeri, transparenţă şi legislaţie. „1. Cred că trebuie să se introducă votul obligatoriu pentru categoriile de oameni cu studii, minimum studii liceale, şi cred că ar trebui să existe şi o pedeapsă pentru faptul că de cele mai multe ori cetăţenii îşi găsesc orice altă preocupare în ziua alegerilor decât să meargă până la secţia de votare şi să îşi exprime opţiunea politică. 2. Prin transparenţă mă refer la corupţie, la metodele pe care astăzi reprezentanţii puterii din România le au la dispoziţie pentru a «băga sub preş» toate acţiunile în interes personal, acţiuni prin care se delapidează bugetul de stat în fiecare secundă cu sume enorme. 3. Legislaţia în România este una învechită şi depăşită şi avem nevoie urgenţă de o remaniere în acest domeniu pentru a putea să avem o activitate cât mai eficientă şi coerentă.”

     

  • Schimbările majore la RCA pe care toţi şoferii trebuie să le ştie. Ce a anunţat vicepreşedintele ASF

    „Tariful de referinţă pentru o poliţă RCA încheiată pe un an de zile de persoanele cu vârsta între 31 şi 40 de ani, ce deţin un autoturism cu capacitatea cilindrică cuprinsă între 1.201 şi 1.400 cmc, este 506 lei, cu 17% sub tariful de primă maxim, stabilit pentru această categorie, de 610 lei”, a menţionat oficialul. El a precizat că tarifele de referinţă, care sunt calculate de ASF pe baza statisticilor pieţei de asigurări, „au caracter orientativ”.

    „Dacă o companie de asigurări ofertează tarife mult peste aceste repere, clientul poate solicita explicaţii, dar asigurătorul respectiv va trebui să dea explicaţii şi la ASF. Îi aşteptăm cu plăcere pentru astfel de explicaţii, dar cred că nu va fi cazul”, a spus vicepreşedintele ASF.

    Cornel Coca-Constantinescu a renunţat la funcţia de prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), preluând funcţia de vicepreşedinte pentru piaşa de asigurări. Motivul: „Nu admit că ASF nu poate rezolva problemele pieţei de asigurări”, a spus oficialul, pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Schimbările majore la RCA pe care toţi şoferii trebuie să le ştie. Ce a anunţat vicepreşedintele ASF

    „Tariful de referinţă pentru o poliţă RCA încheiată pe un an de zile de persoanele cu vârsta între 31 şi 40 de ani, ce deţin un autoturism cu capacitatea cilindrică cuprinsă între 1.201 şi 1.400 cmc, este 506 lei, cu 17% sub tariful de primă maxim, stabilit pentru această categorie, de 610 lei”, a menţionat oficialul. El a precizat că tarifele de referinţă, care sunt calculate de ASF pe baza statisticilor pieţei de asigurări, „au caracter orientativ”.

    „Dacă o companie de asigurări ofertează tarife mult peste aceste repere, clientul poate solicita explicaţii, dar asigurătorul respectiv va trebui să dea explicaţii şi la ASF. Îi aşteptăm cu plăcere pentru astfel de explicaţii, dar cred că nu va fi cazul”, a spus vicepreşedintele ASF.

    Cornel Coca-Constantinescu a renunţat la funcţia de prim-vicepreşedinte al Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), preluând funcţia de vicepreşedinte pentru piaşa de asigurări. Motivul: „Nu admit că ASF nu poate rezolva problemele pieţei de asigurări”, a spus oficialul, pentru MEDIAFAX.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cum arată casa lui Klaus Iohannis: “Are 1000 m2, patinoar şi palmieri de la Marea Mediterană

    Numitorul comun al acestor “enigme” il reprezinta zona Primaverii, malul Lacului Floreasca … unde o simpla casa costa cat vreo treizeci de apartamente dintr-un cartier muncitoresc.

    Sambata vom afla unde locuieste de un an de zile, presedintele Klaus Iohannis. Actualul Sef al Statului are la dispozitie o vila de peste 1000 m2, cu doua etaje, terasa si gradina. De asemenea, presedintele se relaxeaza vara la umbra unor palmieri adusi de la Marea Mediterana, are un teren de tenis, un ponton, o remiza pentru barci, dar si un patinoar.  



    “In acest cartier, inainte de anii ’90, nu putea sa intre un om obisnuit. De ce? Fiindca aici era resedinta lui Nicolae Ceausescu. In acest loc aveau acces doar Nicolae Ceausescu, familia lui si demnitarii apropiati”, ne povesteste fostul senator Marius Marinescu.

    Din 2014, cand si-a inceput mandatul, actualul presedinte a mai stat in doua case de protocol. A asteptat consolidarea cladirii in care locuieste acum, operatiune in care s-a investit mai bine de 1 milion de euro.  

    “Eu va spun ce era inainte de 1989. Daca trecem de aceste porti gasim, la demisol, o crama, parter, etaj, in subsol, la circa 10 metri adancime, este un buncar antiaerian, construit de pe timpul lui Gh. Gheorghiu – Dej, care este functional si care poate sa fie folosit de Klauss Iohannis, in caz de razboi. Acest buncar are legatura cu Palatul Cotroceni, cu Palatul Victoria,  Casa Scanteii, prin niste tuneluri circulabile cu masina”, spune Marius Marinescu.

    VEZI AICI GALERIA FOTO

  • Cum au pierdut 2 milioane de euro doi antreprenori străini după ce s-au asociat cu un român

    „E limba gastronomiei, nu-i aşa?”, spune zâmbind Jean-Philippe Guilbert-Lassagne, unul dintre acţionarii Le Consul, explicând de ce denumirea preparatelor din meniu este mai întâi în limba franceză. Farmecul limbii franceze, spaţiul interbelic în care ne aflăm – o casă de lux compartimentată în mai multe saloane cu tavane înalte, pregătirea chef-ului Mihai Irimia în Franţa – sunt câteva dintre caracteristicile restaurantului Le Consul, poziţionat pe nişa înaltei gastronomii franceze, „haute cuisine”. Deschis în urmă cu mai puţin de jumătate de an, restaurantul este rezultatul unei investiţii de aproximativ 300.000 de euro, realizată de cei doi asociaţi – francezul Jean-Philippe Guilbert-Lassagne şi belgianul Patrick Andre Hofman. Adrian Oprea Hagiu este managerul general, iar Mihai Irimia este chef-ul responsabil de preparatele din meniu. Ce i-a adus împreună?

    Francezul Jean-Philippe Guilbert-Lassagne povesteşte că a venit în România în urmă cu peste 12 ani, după experienţe în restaurantele şi ciocolateriile belgiene. Anterior, a fost coproprietar al restaurantului Le Comptoir din Belgia: „Am văzut că este o ţară frumoasă şi am hotărât să rămân”, descrie el hotărârea de a alege România, pe care nu o regretă nici acum. Şi-a urmat instinctele şi, în asociere cu Andre Hofman şi românul Tudor Constantinescu, care acumulase şi el experienţă în domeniul HoReCa în Belgia, au lansat în anul 2006 lanţul de restaurante premium Chocolat. Acesta s-a dovedit un pariu reuşit: afacerea ajunsese la două restaurante (în Piaţa Dorobanţi şi în apropiere de Ateneu), câte un stand în centrele comerciale Băneasa şi Promenada, precum şi colaborări cu lanţul de supermarketuri Mega Image. Per total, un business cu afaceri anuale cuprinse între 4 şi 5 milioane de euro, din care Guilbert-Lassagne şi Hofman deţineau 50%.

    „S-a dovedit a fi o experienţă foarte proastă la final, dar am învăţat”, povesteşte zâmbind amar Guilbert. Operaţiunile zilnice ale afacerii erau conduse de Tudor Constantinescu, astfel că nu mică le-a fost mirarea partenerilor francezi când au înţeles că ajunseseră să fie acţionari într-o firmă care nu mai avea niciun activ: toate activele Chocolat fuseseră mutate într-o altă firmă, fără ca ei să îşi primească drepturile din acestea ori, cel puţin, să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte această decizie. Tudor Constantinescu a mutat activele firmei omiţând să îşi anunţe asociaţii, potrivit acestora. Guilbert-Lassagne rememorează evenimentele care au dus la pierderea a peste 2 milioane de euro: la data de 12 noiembrie 2015, DIICOT începea o anchetă referitoare la apartenenţa lui Constantinescu la un grup infracţional specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani. Potrivit DIICOT, aceştia foloseau un program informatic ce permitea dubla contabilitate pentru diminuarea bazei de impozitare. Acest program de contabilitate constă în existenţa a două registre de evidenţă contabilă de acelaşi tip, referitoare la bunuri şi valori: unul reflectă realitatea economică şi financiară a contribuabilului, la care accesul este restricţionat, şi unul falsificat, în care sunt înregistrate date şi operaţiuni ce relevă venituri inferioare celor reale pentru produsele livrate şi banii încasaţi.

    După câteva luni de la ştirea referitoare la anchetă, în mai 2016, Constantinescu a mutat activele firmei. Nici în prezent, cei doi asociaţi nu au ieşit din businessul Chocolat, însă acesta există strict în acte; restaurantele şi celelalte active aparţin noii firme. „Oficial, sunt şi astăzi acţionar al societăţii. Tudor Constantinescu a furat, a furat totul”, spune fără ezitări Guilbert-Lassagne. După ce au rămas fără businessul dezvoltat pe parcursul unui deceniu, au rămas fără drept de decizie asupra acestuia, dar fără ca această situaţie să fie reglementată în niciun fel sau discutată anterior într-un consiliu al acţionarilor. „După aceea, singurul lucru pe care îl aveam de făcut era fie să aştept rezultatele investigaţiei şi procesele, să pierd totul sau să facem o nouă afacere”, descrie Guilbert-Lassagne alternativele sale în contextul în care investigaţia referitoare la fostul asociat se află în derulare. Au ales a doua variantă.

    Împreună cu asociatul său, André Hofman, antreprenor belgian în domeniul imobiliar care a acumulat experienţă şi în HoReCa, a hotărât să înceapă un nou business, iar o parte din foştii lor angajaţi de la Chocolat au hotărât să li se alăture. Printre ei, Adrian-Oprea Hagiu, actualul manager general al Le Consul, cu experienţă de peste 30 de ani în mediul HoReCa; el a avut ca punct de plecare Casa Capşa, la care se adaugă experienţa acumulată pe nave de croazieră, precum şi şcoli culinare şi restaurante din SUA. La Chocolat, a fost manager şi a făcut echipă cu Mihai Irimia, chef executiv în cadrul afacerii. Irimia are peste 15 ani de experienţă şi a lucrat în Franţa şi Belgia în restaurante cu stele Michelin; s-a numărat şi printre iniţiatorii proiectului Dinner on the Sky. „Am renunţat la implicarea în Chocolat fiindcă aşa am simţit, nu era normal ceea ce se întâmplase”, descrie şi Hagiu decizia de a renunţa la activitatea de la Chocolat. „I-a tras pe linie moartă pe Jean Philippe şi pe Patrick printr-o acţiune care legală nu poate fi, în condiţiile în care şi pentru a face un leasing ai nevoie de semnăturile ambilor acţionari”, descrie şi Hagiu nedreptatea observată.

    „Pasărea Phoenix” în cazul lor a început să se contureze în iulie 2016 şi este un restaurant premium, axat pe înalta gastronomie franceză. Guillbert-Lassagne spune că eleganţa impusă de spaţiu, casa din perioada interbelică aflată lângă Piaţa Victoriei, precum şi colaborarea cu cheful Mihai Irimia, au fost principalele motive pentru care au ales această poziţionare. Investiţia de 300.000 de euro a fost direcţionată spre utilarea bucătăriei şi cumpărarea mobilei; lustrele, de pildă, sunt unice, până şi farfuriile sunt operele unor artişti. Ei previzionează un timp de recuperare a investiţiei de circa cinci ani, în condiţiile în care valoarea bonului mediu în cadrul restaurantului se situează între 150 şi 200 de lei.

  • Cum au pierdut 2 milioane de euro doi antreprenori străini după ce s-au asociat cu un român

    „E limba gastronomiei, nu-i aşa?”, spune zâmbind Jean-Philippe Guilbert-Lassagne, unul dintre acţionarii Le Consul, explicând de ce denumirea preparatelor din meniu este mai întâi în limba franceză. Farmecul limbii franceze, spaţiul interbelic în care ne aflăm – o casă de lux compartimentată în mai multe saloane cu tavane înalte, pregătirea chef-ului Mihai Irimia în Franţa – sunt câteva dintre caracteristicile restaurantului Le Consul, poziţionat pe nişa înaltei gastronomii franceze, „haute cuisine”. Deschis în urmă cu mai puţin de jumătate de an, restaurantul este rezultatul unei investiţii de aproximativ 300.000 de euro, realizată de cei doi asociaţi – francezul Jean-Philippe Guilbert-Lassagne şi belgianul Patrick Andre Hofman. Adrian Oprea Hagiu este managerul general, iar Mihai Irimia este chef-ul responsabil de preparatele din meniu. Ce i-a adus împreună?

    Francezul Jean-Philippe Guilbert-Lassagne povesteşte că a venit în România în urmă cu peste 12 ani, după experienţe în restaurantele şi ciocolateriile belgiene. Anterior, a fost coproprietar al restaurantului Le Comptoir din Belgia: „Am văzut că este o ţară frumoasă şi am hotărât să rămân”, descrie el hotărârea de a alege România, pe care nu o regretă nici acum. Şi-a urmat instinctele şi, în asociere cu Andre Hofman şi românul Tudor Constantinescu, care acumulase şi el experienţă în domeniul HoReCa în Belgia, au lansat în anul 2006 lanţul de restaurante premium Chocolat. Acesta s-a dovedit un pariu reuşit: afacerea ajunsese la două restaurante (în Piaţa Dorobanţi şi în apropiere de Ateneu), câte un stand în centrele comerciale Băneasa şi Promenada, precum şi colaborări cu lanţul de supermarketuri Mega Image. Per total, un business cu afaceri anuale cuprinse între 4 şi 5 milioane de euro, din care Guilbert-Lassagne şi Hofman deţineau 50%.

    „S-a dovedit a fi o experienţă foarte proastă la final, dar am învăţat”, povesteşte zâmbind amar Guilbert. Operaţiunile zilnice ale afacerii erau conduse de Tudor Constantinescu, astfel că nu mică le-a fost mirarea partenerilor francezi când au înţeles că ajunseseră să fie acţionari într-o firmă care nu mai avea niciun activ: toate activele Chocolat fuseseră mutate într-o altă firmă, fără ca ei să îşi primească drepturile din acestea ori, cel puţin, să aibă un cuvânt de spus în ceea ce priveşte această decizie. Tudor Constantinescu a mutat activele firmei omiţând să îşi anunţe asociaţii, potrivit acestora. Guilbert-Lassagne rememorează evenimentele care au dus la pierderea a peste 2 milioane de euro: la data de 12 noiembrie 2015, DIICOT începea o anchetă referitoare la apartenenţa lui Constantinescu la un grup infracţional specializat în săvârşirea infracţiunilor de evaziune fiscală şi spălare de bani. Potrivit DIICOT, aceştia foloseau un program informatic ce permitea dubla contabilitate pentru diminuarea bazei de impozitare. Acest program de contabilitate constă în existenţa a două registre de evidenţă contabilă de acelaşi tip, referitoare la bunuri şi valori: unul reflectă realitatea economică şi financiară a contribuabilului, la care accesul este restricţionat, şi unul falsificat, în care sunt înregistrate date şi operaţiuni ce relevă venituri inferioare celor reale pentru produsele livrate şi banii încasaţi.

    După câteva luni de la ştirea referitoare la anchetă, în mai 2016, Constantinescu a mutat activele firmei. Nici în prezent, cei doi asociaţi nu au ieşit din businessul Chocolat, însă acesta există strict în acte; restaurantele şi celelalte active aparţin noii firme. „Oficial, sunt şi astăzi acţionar al societăţii. Tudor Constantinescu a furat, a furat totul”, spune fără ezitări Guilbert-Lassagne. După ce au rămas fără businessul dezvoltat pe parcursul unui deceniu, au rămas fără drept de decizie asupra acestuia, dar fără ca această situaţie să fie reglementată în niciun fel sau discutată anterior într-un consiliu al acţionarilor. „După aceea, singurul lucru pe care îl aveam de făcut era fie să aştept rezultatele investigaţiei şi procesele, să pierd totul sau să facem o nouă afacere”, descrie Guilbert-Lassagne alternativele sale în contextul în care investigaţia referitoare la fostul asociat se află în derulare. Au ales a doua variantă.

    Împreună cu asociatul său, André Hofman, antreprenor belgian în domeniul imobiliar care a acumulat experienţă şi în HoReCa, a hotărât să înceapă un nou business, iar o parte din foştii lor angajaţi de la Chocolat au hotărât să li se alăture. Printre ei, Adrian-Oprea Hagiu, actualul manager general al Le Consul, cu experienţă de peste 30 de ani în mediul HoReCa; el a avut ca punct de plecare Casa Capşa, la care se adaugă experienţa acumulată pe nave de croazieră, precum şi şcoli culinare şi restaurante din SUA. La Chocolat, a fost manager şi a făcut echipă cu Mihai Irimia, chef executiv în cadrul afacerii. Irimia are peste 15 ani de experienţă şi a lucrat în Franţa şi Belgia în restaurante cu stele Michelin; s-a numărat şi printre iniţiatorii proiectului Dinner on the Sky. „Am renunţat la implicarea în Chocolat fiindcă aşa am simţit, nu era normal ceea ce se întâmplase”, descrie şi Hagiu decizia de a renunţa la activitatea de la Chocolat. „I-a tras pe linie moartă pe Jean Philippe şi pe Patrick printr-o acţiune care legală nu poate fi, în condiţiile în care şi pentru a face un leasing ai nevoie de semnăturile ambilor acţionari”, descrie şi Hagiu nedreptatea observată.

    „Pasărea Phoenix” în cazul lor a început să se contureze în iulie 2016 şi este un restaurant premium, axat pe înalta gastronomie franceză. Guillbert-Lassagne spune că eleganţa impusă de spaţiu, casa din perioada interbelică aflată lângă Piaţa Victoriei, precum şi colaborarea cu cheful Mihai Irimia, au fost principalele motive pentru care au ales această poziţionare. Investiţia de 300.000 de euro a fost direcţionată spre utilarea bucătăriei şi cumpărarea mobilei; lustrele, de pildă, sunt unice, până şi farfuriile sunt operele unor artişti. Ei previzionează un timp de recuperare a investiţiei de circa cinci ani, în condiţiile în care valoarea bonului mediu în cadrul restaurantului se situează între 150 şi 200 de lei.

  • Omul de afaceri Dan Adamescu a murit, a anunţat nora acestuia

    Omul de afaceri Dan Adamescu a murit în noaptea de luni spre marţi, a declarat într-o intervenţie televizată nora acestuia, Adriana Constantinescu, scrie Mediafax.

    “Nu mai este printre noi. De ziua Unirii s-a dus. A fost o tortură. Asta a fost. O tortură. Cu semnătura judecătorilor şi a procurorilor. O tortură. S-a stins din viaţă la faimosul spital. Toţi judecătorii care au semnat sentinţa lui. Toţi care nu s-au uitat cel puţin pe documentele de la medici. Condiţiile din închisoare, toată lumea, tot sistemul, au ţinut un om şi l-au torturat. Pur şi simplu a fost toturat în închisoare, în spital şi uite că nu a mai putut să lupte. S-a dus să îşi facă operaţie la genunchi, a cerut să fie eliberat, îşi făcuse o treime din pedeapsă, toată lumea a spus că starea lui este foarte gravă, trebuie să plece acasă, nu mai poate să stea acolo, am cerut arest la domiciliu, orice numai să trăiască”, a declarat Adriana Constantinescu, la România Tv.

    Cititi continuarea pe www.mediafax.ro

  • Doi români au pornit o afacere în 2007 şi azi au 160 de angajaţi şi venituri de 3 milioane de euro

    MANAGING PARTNER & CFO   /   36 DE ANI   /   QUALITANCE QBS SRL

    CIFRĂ DE AFACERI 2015: 4,2 milioane de euro   /   CIFRĂ DE AFACERI 2014: 3 milioane de euro

    PROFIT 2015: 520.000 euro   /   PROFIT 2014: 380.000 euro

    În urmă cu nouă ani, Radu Constantinescu împreună cu asociatul său, Ioan Iacob, au pus bazele uneia dintre puţinele companii de consultanţă şi testare de software de pe piaţa locală – Qualitance. „Am parcurs toate etapele de creştere a unei companii, de la doi angajaţi (parteneri) în 2007 până la 160 de angajaţi astăzi.“

    Acest lucru a presupus o etapă iniţială în care partenerii au făcut consultanţă în proiecte ajungând la o echipă de trei persoane la începutul lui 2010, după care au extins activitatea de consultanţă şi au ajuns la 40 de persoane în 2011; în anii care au urmat (2012 – 2014) au început să construiască soluţii şi să facă product management.

    Anul trecut, volumul de afaceri a crescut cu 40%, continuând trendul de creştere din ultimii ani – „273% în perioada 2011-2014, motiv pentru care am intrat în topul Inc. 5000 Europe pe locul 1.000, fiind a patra companie dintre cele româneşti de software, şi în clasamentul Deloitte Technology Fast 50 din Europa Centrală.“ Anul trecut, numărul angajaţilor a crescut cu 50%, ajungând la 150 la finalul lui 2015. Tot anul trecut Qualitance a realizat aplicaţia şi platforma Let`s Do It, Romania!, cu ajutorul cărora voluntarii pot oricând să marcheze deşeurile întâlnite în oraş sau în natură pe Harta Deşeurilor, pentru a fi apoi raportate şi curăţate în 30 de zile, conform legii. „În trei luni de la lansarea ei, au fost rezolvate 93% din sesizările transmise autorităţilor publice locale.“ Fiecare etapă de creştere a Qualitance a avut provocări, povesteşte Radu Constantinescu, care spune că a fost nevoie de „o evoluţie continuă a mentalităţii, iar, în ce priveşte finanţele companiei, în contextul absenţei oricărui sprijin extern (de pildă, a ajutorului de la stat), reinvestirea permanentă a profitului pe măsura creşterii firmei a însemnat o sumă de decizii dificile“. Antreprenorul dă ca exemplu şi anul 2010, când cei doi asociaţi şi-au asumat multe riscuri şi a trebuit să urmărească foarte atent toate aspectele businessului pentru a menţine stabilitatea; a fost anul de tranziţie de la o firmă a doi parteneri fără un birou la deschiderea primului birou şi creşterea la un număr de 25 de persoane la finalul anului. Drept cea mai mare reuşită din cariera sa, antreprenorul numeşte deschiderea unei linii de business pe zona de inovaţie în care, aplicând principii de rapid-prototyping şi design thinking, Qualitance defineşte şi implementează soluţii în zonele tehnologice noi – IoT, AI, realitate virtuală.
    Pe termen lung, Radu Constantinescu se vede „membru în boardul Qualitance, advisor în zona de business şi împărtăşind din experienţa mea studenţilor de la Cibernetică“.

  • Cum au reuşit doi români să scoată milioane de euro din piatră seacă

    Mariana Brădescu şi Sergiu Constantinescu au fost primii care au mizat pe online într-un domeniu în care dominau deplasările pe şantiere. Au reuşit astfel ca în fiecare din cei nouă ani de activitate ai firmei ce vinde piatră naturală să bifeze creşteri ale vânzărilor cuprinse între 20 şi 40%. Pentru anul în curs, previzionează afaceri de 5,5 milioane de euro, iar strategia de anul viitor include extinderea pe două pieţe externe.

    „Am fost primii care am mizat pe online ca nişă într‑un domeniu dominat de vânzări directe şi deplasarea pe şantiere”, descrie antreprenoarea Mariana Brădescu motivele pentru care împreună cu soţul său, Sergiu Constantinescu, au ales denumirea mărcii – PiatraOnline – în urmă cu aproape un deceniu; afacerile sunt operate de firma Rock Star Construct. Alături de platforma Piatraonline (relansată anul acesta şi care are în portofoliu peste 1.500 de repere din 15 ţări), afacerea include şi un showroom în Bucureşti cu piatră naturală provenită din cariere din străinătate, din ţări precum Turcia, Egipt, India, China, Spania, Bulgaria. Potrivit antreprenorilor, de la înfiinţare şi până acum firma Rock Star Construct a vândut peste un milion de metri pătraţi de piatră naturală. Cei doi previzionează venituri de aproximativ 5,5 milioane de euro până la finalul acestui an. În plus, în baza cererilor primite, dar şi a produselor pe care le au în showroom şi în magazinul online, anticipează o creştere a cifrei de afaceri cuprinsă între 20 şi 30% pentru 2017.

    Mariana Brădescu şi Sergiu Constantinescu au început să lucreze în domeniul construcţiilor imediat după terminarea facultăţii. Antreprenoarea a făcut studii de management şi marketing, iar soţul său a terminat studii de administraţie publică. Mariana Brădescu şi-a început cariera în cadrul firmei părinţilor săi, axată pe producţia de pavaje din beton şi piatră decorativă din beton, activitatea ei constând în dezvoltarea bazei de clienţi. Sergiu Constantinescu a fondat firma Rock Star Construct la sfârşitul anului 2007, „din dorinţa de a inova într-un domeniu destul de anost”, perioadă în care a cunoscut-o şi pe soţia şi partenera sa în afaceri. „În primii ani, am făcut totul singuri şi am îndeplinit toate rolurile dintr-o companie: achiziţii, parteneriate, vânzări, relaţia cu clienţii şi financiar”, povesteşte Brădescu. Au deschis astfel primul magazin online din România dedicat exclusiv comercializării pietrei naturale, într-o perioadă în care vânzările online erau puţin dezvoltate în România, axându-se de la început pe livrarea la nivel naţional. „Ne‑am început activitatea exact în anii de criză – am început cu adevărat activitatea în această piaţă în 2009, an în care criza economică era în plină desfăşurare. Aşadar, am fost nevoiţi să învăţăm să cum să ne descurcăm într-o piaţă în cădere, unde disponibilul financiar era foarte puţin, astfel încât trebuia să lupţi pentru fiecare client în parte”, descrie Brădescu începuturile afacerii. Investiţiile de început în Rock Star Construct sunt de ordinul sutelor de mii de euro. „La momentul înfiinţării, investiţiile nu au fost atât de mari deoarece am pornit cu stocuri mici şi o listă foarte mică de furnizori. Pe parcurs am decis să investim în mod susţinut în stocuri – acestea reprezintă investiţiile cele mai mari”, explică antreprenoarea.

    În 2010 au deschis primul showroom, un spaţiu de circa 300 mp în Bucureşti. 2011 a fost însă anul care a marcat creşterea afacerii piatraonline.ro. S-au orientat în acel an pe comercializarea modelelor de piatră folosite pentru placări exterioare şi au inclus în oferta lor două dintre cel mai bine vândute produse: marmura şi travertinul. Tot în 2011 au semnat primele contracte de exclusivitate cu câteva cariere şi au început colaborări cu ţări noi: Turcia, Germania şi Egipt. Au devenit de asemenea furnizor din Marea Britanie şi Europa pentru tratamente şi soluţii profesionale pentru îngrijirea pietrei naturale. În următorii ani şi-au extins gama de produse, au mărit echipa Rock Star Construct şi au început să lucreze la realizarea showroomului de piatră naturală de 1.000 de metri pătraţi, inaugurat în 2014, în urma unei investiţii de 350.000 de euro. În acelaşi an, au relansat şi magazinul online – pe o nouă platformă – au dublat mărimea echipei (care în prezent numără circa 30 de angajaţi) şi şi-au inaugurat un departament intern de creaţie.

    Anul trecut, compania a înregistrat o creştere de peste 40% a cifrei de afaceri. „Ne-am propus de la an la an să avem o creştere cuprinsă între 30 şi 50 % a businessului piatraonline.ro. Am mizat pe o comunicare foarte bună cu clienţii noştri şi pe strategii avansate de marketing online şi offline”, descrie Mariana Brădescu rezultatele recente ale companiei.

    În prezent, preţurile pentru produsele comercializate de Rock Star Construct încep de la 32 lei mp cu TVA, pentru piatra poligonală kavala (varianta rustică a placărilor), şi ajung până la 300-400 de lei în cazul mozaicurilor din marmură de Thasos, unul dintre cele mai scumpe materiale la nivel mondial. Potrivit antreprenorilor, cel mai popular material vândut pe site-ul lor este travertinul. Ei spun că nu se adresează unui profil specific de clienţi: „Sunt deopotrivă clienţi care vor să cumpere 10 mp de piatră naturală pentru diverse amenajări interioare, dar şi clienţi cu ansambluri rezidenţiale, constructori, arhitecţi, spaţii comerciale etc.”

    Anul acesta, 60-65% din vânzări au fost de tipul B2C. „Ne-am bazat pe zona de online şi în aceasta se regăsesc mai mult clienţii B2C. Cu siguranţă 2017 va fi marcat de o creştere a segmentului de B2B prin lansarea unor facilităţi pentru această zonă, cum sunt constructorii şi arhitecţii”, descrie antreprenoarea una dintre preocupările pentru anul viitor. De altfel, Mariana Brădescu spune că una dintre cele mai importante provocări cu care se confruntă este îmbinarea clienţilor B2C şi B2B în acelaşi context. Totodată, faptul că acesta este un domeniu încă nou şi necunoscut în România se traduce printr-o muncă de educare a pieţei şi de informare corectă a clienţilor, în special în zona de B2C, spune antreprenoarea. „Cea mai mare dificultate de care ne lovim în acest domeniu este faptul că oamenii nu sunt suficient de bine informaţi şi, de multe ori, optează pentru un material total nepotrivit proiectului lor atât din punct de vedere al calitătii, cât şi al aspectului.” O parte din angajaţii lor, arhitecţi şi designer specializaţi, oferă şi consultanţă în acest sens.

    Din strategia lor nu a lipsit şi organizarea campaniilor de Black Friday – au organizat prima astfel de campanie în toamna lui 2014. Aceasta a fost o iniţiativă bine primită de piaţă, în contextul în care, în 2015, valoarea vânzărilor pentru primele trei ore de Black Friday a fost de peste 214.000 de lei (respectiv peste 48.000 de euro), iar la final de zi valoarea a ajuns la o valoare de trei ori mai mare (aproximativ 150.000 de euro). Cele mai comandate produse au fost foile de ardezie şi travertin, iar 80% dintre comenzi au venit de pe magazinul online al firmei, potrivit Marianei Brădescu. Pentru ediţia din acest an, reprezentanţii companiei au pregătit clienţilor peste 20.000 de metri pătraţi de materiale de construcţii şi au avut vânzări de peste 320.000 de euro pentru produsele din piatră naturală.

    Potrivit Marianei Brădescu, investiţiile companiei cresc de la o zi la alta, în funcţie de numărul de repere din gama lor de produse. Totodată, investiţii se fac şi în utiljaje, tehnologizări şi automatizări. „Suntem într-un proces de creştere şi dezvoltare continuă. Am decis, ca strategie de business, să reinvestim profitul pentru a accelera şi a îmbunătăţi procesele interioare şi  calitatea serviciilor oferite clienţilor”, descrie antreprenoarea una dintre principalele concentrări ale companiei. Doar în ultimele luni, investiţiile totale ale companiei au ajuns la aproximativ 60.000 euro. Mare parte din acestea au fost direcţionate în campania de marketing ce a vizat rebrandingul companiei, inclusiv un nou logo. O parte din investiţii au fost direcţionate spre zona de dezvoltare managerială şi de sisteme: o platformă website nouă, sisteme de vânzări şi management informaţional, organizare internă în ceea ce priveşte echipa de specialişti. „Credem că înainte de toate trebuie să avem un sistem intern foarte bine organizat, după care să ţintim o creştere mai mare”, explică Brădescu.

    Pregătirea minuţioasă este necesară mai ales în contextul în care compania pregăteşte pentru 2017 intrarea pe două pieţe noi, direcţie în care spun că au demarat câteva acţiuni, dar nu oferă încă detalii referitoare la acestea. Planurile pentru anul viitor vizează şi extinderea capacităţii de stocare, astfel încât compania să poată oferi 99% din produse în stoc permanent – în prezent capacitatea actuală de stocare este folosită la maximum.