BusinessMagazin

Tag: consiliul fiscal

  • Ionuţ Dumitru: Încasările din TVA scad în plin boom economic – despre ce ţară europeană vorbim?

    „În plin boom economic ai scăderi de încasări din TVA şi accize, iar veniturile bugetare vor fi în 2017 de 26% pe când media în UE este de 40% – despre ce ţară europeană vorbim? În 2015, încasările din TVA ajungeau la 8% din PIB; acum sunt la 6 şi ceva la sută, practic am pierdut 2% din PIB cu această scădere agresivă a cotei de TVA. La fel, celebrul MTO, obiectivul pe termen mediu al deficitului bugetar, de 1%, a fost atins în 2013 şi menţinut în 2014 şi 2015, apoi a fost abandonat. Probabil, România va fi solicitată să-şi corecteze acest comportament”, a spus Ionuţ Dumitru, la o conferinţă pe tema reformelor economice organizată de Curs de Guvernare.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Funcţionarii publici din România, cel mai bine plătiţi din Europa de Est

    Bugetarii au ajuns să câştige, în unele cazuri, salarii mai mari decât cei mai bine plătiţi angajaţi din mediul privat. Cel puţin asta arată datele Consiliului Fiscal, care a analizat câştigul salarial mediu în cele două sectoare.

    Funcţionarii din România ar fi printre cei mai bine plătiţi din Europa Centrală şi de Est.

    Potrivit datelor analizate de Consiliul Fiscal, salariile relative din sectorul administraţiei publice (faţă de media pe economie) sunt mult mai mari în România decât în toate celelalte ţări din regiune.

    Astfel, funcţionarii publici din România câştigă cu 56% mai mult decât salariul mediu pe economie, în timp ce colegii lor din Ungaria şi Bulgaria au salarii cu doar 15% mai mari, în Polonia şi Slovacia cu 20%, scrie realitatea.net

     

  • Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, contrazice Finanţele: Datoria guvernamentală NU va scade, iar leul nu se apreciază

    Serviciul datoriei publice guvernamentale va scădea în acest an la 8,1 miliarde de euro, de la 13,7 miliarde în 2016. Acesta va urca la 9,344 de miliarde de euro în 2018 şi va scădea la 8,319 miliarde în 2019. Aşa arată ultimele date făcute publice de către Ministerul Finanţelor.

    Pe de altă parte, Finanţele indică un curs mediu de schimb leu-euro pentru acest an de 4,42 de lei, moneda naţională urmând să se întărească în 2018, cursul urmând să fie de 4,4 lei pentru un euro.

    “Pe o proiecţie mai realistă, necesarul de finanţare este pe undeva la fel ca anul trecut fiindcă deficitul bugetar va depăşi 3%. Consiliul Fiscal are o proiecţie de deficit pentru 2017 de 3,6% pe standarde europene şi nu sub 3%, cum prognozează guvernul . Iar, potenţialul de apreciere al cursului este foarte limitat, chiar inexistent. Noi mizăm pe un curs stabil, undeva pe la 4,45 -4,5 lei pentru 2017 şi 2018”, a declarat, pentru MEDIAFAX, Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • AVERTIZAREA care îi vizează pe TOŢI ROMÂNII. Un renumit expert financiar aruncă BOMBA. Ce se află în spatele măsurilor adoptate de noul guven

    CITEŞTE CONTINUAREA ARTICOLULUI PE MEDIAFAX

  • RECTIFICARE bugetară: Consiliul Fiscal atenţionează asupra efectelor negative ale reducerii cheltuielilor de investiţii

    “Reducerea cheltuielilor de investiţii, neînsoţită de o îmbunătăţire semnificativă de eficienţă, pentru a acoperi reducerile de taxe şi creşterile de cheltuieli salariale în sectorul bugetar este contraproductivă şi va avea efecte nefavorabile pe termen mediu asupra creşterii economice potenţiale a economiei. În plus, reducerea investiţiilor nu poate fi decât o amânare a acestora, necesitatea efectuării acestora la o dată ulterioară fiind de natură să pună presiune pe buget pe termen mediu şi lung”, arată Consiliul Fiscal, într-o opinie privind rectificarea bugetară.

    Consiliul estimează că deşi clasamentele internaţionale de competitivitate arată că slaba calitate a infrastructurii reprezintă principala problemă de competitivitate a României în materie de calitate a mediului investiţional, cheltuielile de investiţii publice au scăzut continuu în ultimii ani, urmând să atingă probabil în 2015 minimul ultimilor 10 ani în termeni de procent din PIB.

    “Pe partea de cheltuieli bugetare are loc o majorare semnificativă a cheltuielilor curente (personal, bunuri şi servicii, subvenţii) concomitent cu diminuare masivă a cheltuielilor totale de natura investiţiilor programate care sunt prevăzute să scadă cu 3.155 milioane lei faţă de nivelul prevăzut în prima rectificare bugetară din anul 2015”, arată CF.

    Totodată, analizând realizările în ceea ce priveşte cheltuielile de investiţii faţă de valorile planificate în bugetul iniţial sau cu ocazia rectificărilor bugetare în perioada 2012-2014, se observă în mod constant deviaţii considerabile, în sensul că rezultatele execuţiilor sunt fără excepţie inferioare estimărilor din bugetele iniţiale şi din cele rectificate, iar evoluţiile din anul curent indică un rezultat similar, potrivit sursei citate.

    În opinia Consiliului fiscal, pentru anul 2015 riscurile sunt mai degrabă înclinate în direcţia înregistrării unui deficit bugetar mai mic decât ţinta pe fondul incapacităţii de a executa programul de cheltuieli.

    “Cu toate acestea, pe termen mediu, angajarea unor cheltuieli suplimentare de natură permanentă (cum ar fi cele de natură salarială) semnificative, concomitent cu o reducere amplă a taxelor şi impozitelor prevăzută în noul Cod Fiscal (în special a celor pe consum – TVA şi accize) sunt de natură, în lipsa unor măsuri compensatorii, să apropie deficitul în 2016 de limita de 3% din PIB concomitent cu devierea semnificativă de la obiectivul pe termen mediu de 1% deficit structural. În plus, anul 2017 ar putea consemna depăşirea limitei de 3% din PIB, în principal în condiţiile în care va intra în vigoare a doua serie a măsurilor prevăzute în noul Cod Fiscal. Prin urmare, derapajul bugetar ar fi unul de natură structurală şi ar vulnerabiliza poziţia finanţelor publice la următoarea fază descendentă a economiei, costurile ulterioare în materie de ajustare depăşind beneficiile pe termen scurt asupra convergenţei reale generate de un deficit bugetar mai mare în faza de ascensiune economică”, mai arată Consiliul.

    Ministerele Agriculturii, Dezvoltării Regionale, Fondurilor Europene şi Finanţelor vor primi cei mai mulţi bani la cea de-a doua rectificare bugetară din acest an, iar sumele puse la dispoziţia Transporturilor şi Energiei vor fi diminuate, per total deficitul urmând să rămână la 1,85% din PIB.

    Astfel, ministerul Agriculturii va primi în plus 769,5 milioane lei (inclusiv pentru despăgubirea fermierilor), Dezvoltarea Regională 754,4 milioane lei, Fondurile Europene 729,6 milioane lei, Finanţele 584,3 milioane lei (inclusiv pentru plata unor titluri executorii), Apărarea 558,1 milioane lei, Educaţia 271,4 milioane lei, Afaceri Interne 269,2 milioane lei, Justiţie 245 milioane lei, Serviciul Român de Informaţii 140,4 milioane lei, Afacerile Externe 132,8 milioane lei, Ministerul Muncii 80,1 milioane lei, potrivit proiectului de rectificare.

    Vor fi reduse, în schimb, bugetul Ministerului Transporturilor, cu 1,61 miliarde lei, şi cel al Energiei, cu 108,1 milioane lei. Cu toate acestea, vor fi alocate 597,3 milioane lei pentru capitalizarea CFR SA şi 55 milioane lei pentru Metrorex.

    Bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate se majorează atât la venituri cât şi la cheltuieli cu suma de 361,5 milioane lei, printre altele pentru acordarea majorărilor salariale aprobate personalului din unităţile sanitare, în timp ce sumele defalcate din taxa pe valoarea adăugată pentru bugetele locale creşte cu 2,46 miliarde lei.

    Per ansamblu, atât veniturile bugetului general consolidat cât şi cheltuielile vor creşte cu 2,62 miliarde lei, astfel că deficitul se menţine la 13 miliarde de lei, respectiv 1,85% din PIB.

    Premierul Victor Ponta şi liderii coaliţiei s-au întâlnit, miercuri, pentru a conveni domeniile care vor beneficia de fonduri suplimentare la rectificarea bugetară, Ponta precizând, pe Twitter, că există un acord politic pentru sănătate, agricultură şi autorităţile locale.

    Ponta a anunţat că rectificarea bugetară care va fi aprobată vineri de Guvern într-o şedinţă specială va fi pozitivă şi că România are mai mulţi bani încasaţi la buget, acesta fiind “un merit al ANAF care a combătut evaziunea fiscală”.

    Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.

    Consiliul Fiscal evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.

  • Consiliul Fiscal avizează rectificarea bugetară, dar are rezerve la anumite creşteri de venituri

    “Consiliul fiscal apreciază că încadrarea în ţinta de deficit bugetar pe anul în curs în contextul meţinerii parametrilor actuali ai politicii fiscal – bugetare se va realiza cu uşurinţă, iar balanţa riscurilor apare drept înclinată în direcţia înregistrării unui deficit bugetar mai redus decât cel ţintit, în condiţiile în care sub-execuţia cheltuielilor de investiţii apare drept foarte probabilă, date fiind atât experienţa execuţiei din 2014, cât şi realizarea programului semestrial”, se arată în opinia Consiliului Fiscal cu privire la proiectul de rectificare a bugetului general consolidat pe anul 2015.

    Consiliul apreciază că revizuirile ascendente de proporţii operate la nivelul veniturilor bugetare apar drept fundamentate din perspectiva performanţei efective la zi, rezultatul unei combinaţii între o creştere economică semnificativ superioară celei prognozate iniţial, şi o îmbunătăţire a eficienţei colectării, ca urmare a eforturilor ANAF şi a unei evoluţii prociclice a conformării la plata taxelor din partea contribuabililor.

    Pe de altă parte, organizaţia are rezerve serioase faţă de nivelul rectificării ascendente a programului aferent veniturilor din contribuţii sociale, însă apreciază că riscul ridicat de materializare a unor venituri mai mici decât cele programate la nivelul acestei categorii de venituri este compensat de probabilitatea ridicată a unor venituri fiscale superioare celor estimate, dată fiind prudenţa extrapolărilor performanţei obţinute în primul semestru al anului.

    Consiliul este sceptic şi în ceea ce priveşte probabilitatea de materializare a estimărilor privind sumele din fonduri europene post-aderare revizuite ascendent cu circa 2 miliarde de lei, date fiind performanţa raportată la programul pe primul trimestru şi ipoteza implicită a triplării intrărilor în a doua jumătate a anului.

    “Cu toate acestea, nematerializarea acestor estimări nu ar trebui să determine o creştere a deficitului bugetar, dată fiind ajustarea automată a componentei de cheltuieli bugetare asociate”, se mai arată în document.

    La nivelul cheltuielilor bugetare, dincolo de consideraţiile cu privire la lipsa de relevanţă a regulilor fiscale conexe celei de deficit bugetar, realizarea acestora la nivelul programat apare drept extrem de puţin probabilă având în vedere subexecuţia masivă a cheltuielilor de investiţii din primul semestru al anului curent şi accelerările implicite ale fluxurilor de investiţii publice necesare din perspectiva convergenţei către alocarea anuală. Acestea ar trebui să fie de patru ori mai mari în a doua parte a anului comparativ cu primul semestru.

    În acest context, operarea unei revizuiri ascendente de amploare a acestora din urmă faţă de programarea iniţială (+2,9 mld. lei) cu prilejul primei rectificări bugetare apare drept surprinzătoare. Execuţia din anii precedenţi relevă o tendinţă sistematică de nematerializare a alocărilor programate, în pofida unor proiecţii ambiţioase.

  • Consiliul Fiscal: Reducerea TVA este de 8 puncte procentuale, nu de 5; ajungem la cotă medie de 14%

    “Când discutăm de reducerea TVA, toată lumea scapă din vedere că reducerea de TVA nu este doar de 5 puncte procentuale. Am auzit şi opinii de tipul: de ce n-ar trebui să scadă cota de la 24% la 19%, să revenim la nivelul pre-criză? Această afirmaţie este falsă, pentru că, dacă calculăm o cotă medie de TVA pe coşul de consum (diverse produse, ce pondere au în coş, ce cotă de TVA), o să vedem că atunci când aveam 19% cotă standard, cota medie pe coşul de consum era 17,5%. Când am crescut în 2010 la 24% cotă standard, cota medie a ajuns la 22%”, a afirmat miercuri Ionuţ Dumitru, preşedintele Consiliului Fiscal, la o conferinţă pe care a organizat-o la Banca Naţională privind responsabilitatea fiscal-bugetară şi noul Cod Fiscal.

    El a arătat că atunci când TVA la pâine şi produse de panificaţie a fost redusă, cota medie a scăzut la 20,6%, iar în iunie 2015, când a fost extinsă cota redusă la alimente şi alte produse, s-a ajuns la cota medie de 16%, sub nivelul pre-criză.

    “Dacă vom continua cu reducerea cotei standard la 1 ianuarie 2016, cota medie va ajunge la 14%. Adică, de fapt, noi avem o scădere de la 22%, cât a fost maximul, la 14%, adică 8 puncte procentuale. Arătaţi-mi o ţară în Europa sau din lume care a mai redus cota de TVA cu 8 puncte procentuale într-un interval atât de scurt de timp. Dacă ne comparăm cu nivelul pre-criză, reducerea este de 3,5 puncte procentuale, deci noi nu ne ducem la nivelul dinainte de criză, ne ducem mult mai jos. Asta este, de fapt, realitatea cifrelor”, a mai spus Dumitru.

    În acelaşi timp, la 1 ianuarie 2016, ponderea produselor cu cotă redusă ar reprezenta aproape jumătate din coş, în timp ce media europeană este la o treime, rezultând că România a extins foarte mult cotele reduse la foarte multe produse.

    În comparaţie cu alte state, cota medie de TVA în România la 1 ianuarie 2016, de 14%, ar poziţiona ţara semnificativ sub media europeană şi sub toate statele din Europa Centrală şi de Est.

    Spre exemplu, Bulgaria are 20% cotă standard de TVA şi o cotă medie de 19,1%, ceea ce înseamnă că are foarte puţine produse cu cotă redusă.

    “De asemenea, extinderea destul de importantă a cotelor reduse nu cred că trebuie să ignore faptul că vom avea costuri de administrare foarte mari, de gestionare a multiple cote reduse la diverse produse, în diverse zone, dintre care multe interpretabile, la limită (consumul uman, consumul animal). De asemenea, distorsionează competitiţia. Cote diferite la diverse produse evident că avantajează sau dezavantajează diverşi competitori”, a punctat preşedintele Consiliului Fiscal.

    El a dat ca exemplul lobby-ul făcut de diverse domenii, precum reducerea TVA la berea la draught.

    “Aş spune că un sistem mai bine gândit de deduceri la impozitul pe venit poate că şi-ar atinge scopul mai bine decât o reducere de cotă la alimente, deşi e destul de întâlnită la nivel european o reducere la alimente. Dar intenţia legiuitorului care a fost? De a ajuta păturile mai sărace ale populaţiei să aibă cheltuieli mai mici. Lucrul acesta putea fi făcut mai ţintit prin sistemul de deducere la impozitul pe venit”, a adăugat Dumitru.

    Preşedintele organizaţiei a precizat că statul poate realiza o politică serioasă din actualizarea deducerilor personale, să stimuleze comportamentele de economisire pe termen lung, de pensii private, de asigurări sociale de sănătate private, orientând comportamente pentru un sistem bine gândit la nivelul deducerilor la impozitul pe venit.

    Dumitru a mai adăugat că nivelul actual de 24% a cotei standard este al treilea cel mai mare din Europa, după 27% în Ungaria şi 25% în Croaţia, Danemarca şi Suedia. Pe de altă parte, 19% reprezintă cea mai mică a treia cotă, după Luxemburg şi Malta.

    “Practic, noi trecem de la o extremă la cealaltă. Dozajul pachetului de stimulare fiscală este mult prea agresiv şi cifrele vorbesc de la sine. Când ai 8 puncte procentuale reducere la cota TVA cred că trebuie să căscăm bine ochii şi urechile. Nu trebuie ignorat că, pe lângă pachetul de Cod Fiscal, avem şi alte măsuri, care nu pot fi privite în izolare. Adică ai şi creştere de cheltuieli, care este una masivă în anumite zone, şi ai şi reducere foarte mare de venituri bugetare. Putem fi de acord că efectele sunt de ordinul procentelor din PIB, dozajul cred că este unul foarte mare”, a conchis preşedintele Consiliului Fiscal.

     

  • MFP către Consiliul Fiscal: S-a renunţat la TVA de 9% pentru retransmiterea programelor TV

    “Propunerile iniţiale ale Ministerului pentru Societatea Informaţională referitoare la susţinerea industriei de profil au fost înlocuite cu măsura de introducere a unei scheme de ajutor de stat, care a fost reglementată prin Ordonanţa de Urgenţă nr. 18/2015, act normativ aprobat în şedinţa Guvernului din data de 10 iunie 2015”, se arată într-un comunicat al Ministerului Finanţelor Publice.

    Consiliul Fiscal a transmis marţi raportul prin care a avizat negativ extinderea sferei de aplicare a cotei reduse de TVA de 9% la servicii de retransmitere a programelor de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice.

    Consiliul a primit la 9 iunie o adresă a Finanţelor, prin care i se solicită avizul asupra amendarea Codului fiscal în sensul extinderii sferei de aplicabilitate a cotei reduse de TVA de 9% la servicii de retransmitere a programelor de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice, prevedere care ar fi urmat să intre în vigoare la 1 iulie.

    Din perspectiva impactului bugetar de runda întâi, nota de fundamentare asociată proiectului de ordonanţă de urgenţă estima o pierdere de venituri bugetare de 167,6 milioane lei în 2015 (corespunzătoare unei perioade de 5 luni de execuţie bugetară cash), de 402,2 milioane lei în 2016, 420,4 milioane lei în 2017, 473,6 milioane de lei în 2018. Documentul prezintă ca sursă de compensare a impactului reducerilor de taxe asupra veniturilor din TVA în anul 2015 surplusul de venituri realizat de ANAF relativ la programarea bugetară intra-anuală, evaluat conform expunerii de motive la 3,9 miliarde de lei la finele lunii mai.

    În ceea ce priveşte impactul pe termen mediu, documentul declară că “la elaborarea legilor bugetare anuale se va avea în vedere fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor astfel încât să fie respectate ţintele de deficit asumate prin Pactul de stabilitate şi creştere şi coordonarea politicilor economice”.

    “Consiliul fiscal nu are obiecţii/rezerve cu privire la dimensiunea impactului bugetar de runda întâi estimat de către MFP, pe care-l consideră drept o estimare prudentă. Dacă date certe în ceea ce priveşte numărul abonaţilor sunt disponibile (6,9 milioane de abonaţi, grad de penetrare la nivel de gospodării 92%), fiind raportate de ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii), există incertitudini în ceea ce priveşte caracteristicile/preţul pachetului de servicii relevant din perspectiva consumatorului mediu. Preţul mediu implicit al acestui pachet de servicii reprezentativ asociat estimării pierderilor de venituri din expunerea de motive a actului normativ este de circa 40 lei/lună (inclusiv TVA 24%), în condiţiile în care ofertele pentru pachetul de bază ale principalilor operatori de servicii de televiziune prin cablu sunt în medie de circa 30 de lei lunar – estimarea include aşadar şi o marjă de siguranţă consistentă din perspectiva unui pachet de servicii reprezentativ care să includă mai multe opţiuni comparativ cu acest pachet de bază”, a aratat Consiliul într-un comunicat.

    Guvernul a aprobat, miercuri, o ordonanţă de urgenţă care stabileşte schema ajutorului de stat, arătând că urmăreşte susţinerea operatorilor economici din domeniul audiovizual care produc şi difuzează emisiuni cu specific de informare, educare şi cultural de interes public

    Operatorii economici din domeniul audiovizual vor putea beneficia astfel de finanţare în baza unei scheme de ajutor de stat al cărui buget va fi în sumă de 67,5 milioane de lei, respectiv echivalentul a 15 milioane de euro, cu posibilitatea suplimentării acestuia. Perioada de valabilitate a schemei de ajutor de stat este 1 iulie 2015-31 decembrie 2016, însă va putea fi prelungită.

    Schema de ajutor de stat se va elabora în conformitate cu legislaţia europeană în materie de ajutor de stat şi va fi aprobată prin Hotărâre de Guvern, act normativ care va stabili criteriile de eligibilitate a beneficiarilor, numărul estimativ al acestora, categoriile de cheltuieli eligibile, precum şi procedura de acordare şi monitorizare.

    Ordonanţa a fost joi avizată favorabil şi de CNA.

  • Consiliul Fiscal a respins TVA de 9% pentru retransmiterea programelor TV prin reţelele electronice

    Consiliul a primit la 9 iunie o adresă a Ministerului Finanţelor Publice, prin care i se solicită avizul asupra amendarea Codului fiscal în sensul extinderii sferei de aplicabilitate a cotei reduse de TVA de 9% la servicii de retransmitere a programelor de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice, prevedere care ar urma să intre în vigoare la 1 iulie.

    Din perspectiva impactului bugetar de runda întâi, nota de fundamentare asociată proiectului de ordonanţă de urgenţă estimează o pierdere de venituri bugetare de 167,6 milioane lei în 2015 (corespunzătoare unei perioade de 5 luni de execuţie bugetară cash), de 402,2 milioane lei în 2016, 420,4 milioane lei în 2017, 473,6 milioane de lei în 2018. Documentul prezintă ca sursă de compensare a impactului reducerilor de taxe asupra veniturilor din TVA în anul 2015 surplusul de venituri realizat de ANAF relativ la programarea bugetară intra-anuală, evaluat conform expunerii de motive la 3,9 miliarde de lei la finele lunii mai.

    În ceea ce priveşte impactul pe termen mediu, documentul declară că “la elaborarea legilor bugetare anuale se va avea în vedere fundamentarea veniturilor şi cheltuielilor astfel încât să fie respectate ţintele de deficit asumate prin Pactul de stabilitate şi creştere şi coordonarea politicilor economice”.

    “Consiliul fiscal nu are obiecţii/rezerve cu privire la dimensiunea impactului bugetar de runda întâi estimat de către MFP, pe care-l consideră drept o estimare prudentă. Dacă date certe în ceea ce priveşte numărul abonaţilor sunt disponibile (6,9 milioane de abonaţi, grad de penetrare la nivel de gospodării 92%), fiind raportate de ANCOM (Autoritatea Naţională pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii), există incertitudini în ceea ce priveşte caracteristicile/preţul pachetului de servicii relevant din perspectiva consumatorului mediu. Preţul mediu implicit al acestui pachet de servicii reprezentativ asociat estimării pierderilor de venituri din expunerea de motive a actului normativ este de circa 40 lei/lună (inclusiv TVA 24%), în condiţiile în care ofertele pentru pachetul de bază ale principalilor operatori de servicii de televiziune prin cablu sunt în medie de circa 30 de lei lunar – estimarea include aşadar şi o marjă de siguranţă consistentă din perspectiva unui pachet de servicii reprezentativ care să includă mai multe opţiuni comparativ cu acest pachet de bază”, arată Consiliul, într-un comunicat.

    Expunerea de motive oferă drept argument pentru măsura propusă faptul că “aplicarea cotei reduse de TVA pentru aceste servicii va genera efecte pozitive semnificative asupra mediului de afaceri prin îmbunătăţirea fluxurilor de cash-flow, diminuând astfel o serie de dificultăţi cu care se confruntă agenţii economici din această perspectivă”.

    În opinia Consiliului fiscal însă, validitatea argumentului apare drept îndoielnică, în condiţiile în care reducerea unei impozit pe consum într-o ramură în care practic nu există evaziune fiscală la TVA nu poate genera plusuri de cash-flow decât în măsura în care aceasta nu este transferată în preţul final la consumator, iar potenţialul de expansiune suplimentară în condiţiile unui grad de penetrare de 92% la nivelul gospodăriilor apare drept neglijabil.

    În mod evident, la nivelul ramurii de furnizare de servicii de televiziune prin cablu nu pot fi operante argumentele care intervin în cazul produselor alimentare, unde există o pondere semnificativă de agenţi care funcţionează pe piaţa nefiscalizată, iar o reducere a TVA are potenţialul de a îmbunătăţi poziţia competiţională a contribuabililor oneşti, arată CF.

    Expunerea de motive indică drept sursă de acoperire pentru impactul bugetar în anul curent veniturile suplimentare realizate faţă de programarea bugetară realizate de ANAF în primele 5 luni 2015, evaluate la 3,9 miliarde lei, şi afirmă că proiecţiile de venituri şi cheltuieli pe termen mediu vor fi fundamentate de aşa natură încât ţintele bugetare asumate în baza tratatelor internaţionale şi LRFB să fie respectate. Aceste venituri suplimentare au fost indicate deja drept sursă de acoperire şi pentru extinderea cotei reduse de TVA la produsele alimentare începând cu luna iunie a anului curent (2,44 miliarde lei în 2015, respectiv 5,2 miliarde din 2016), iar între timp a intervenit şi măsura dublării alocaţiei pentru copii (impact de 900 de milioane în 2015, respectiv 1,8 miliarde lei în 2016). Prin urmare, discuţia cu privire la măsura de faţă nu poate face abstracţie de impactul măsurilor bugetare deja adoptate, potrivit sursei citate.

    Consiliul fiscal admite că dimensiunea impactului pentru măsura fiscală de faţă este una redusă la nivelul anului în curs – prezervarea surplusului de venituri realizat în prezent, ca urmare atât a unei îmbunătăţiri a colectării, cât şi a unei creşteri economice mult superioare celei prognozate iniţial, nu ar trebui să creeze probleme în ceea ce priveşte înscrierea în ţinta de deficit aferentă lui 2015, luând în calcul şi celelalte măsuri discreţionare adoptate, dată fiind aplicarea lor doar începând cu a doua jumătate a anului.

    “Lucrurile se complică însă atunci când este vorba de înscrierea în ţintele pe termen mediu, din mai multe motive”, arată CF.

    Astfel, la nivelul anului 2016 impactul extinderii cotei reduse de TVA la produsele alimentare este mai mare de 5 miliarde de lei, resimţindu-se la nivelul unui an întreg de încasări bugetare, şi tot în 2016 impactul dublării alocaţiilor pentru copii este de 1,8 miliarde de lei, corespunzător de asemenea unui an întreg de aplicare. Totodată, în măsura în care creşterea economică pentru anul în curs va fi superioară celei prognozate, iar acest plus nu se va regăsi decât într-o proporţie restrânsă în dinamica PIB potenţial, aceasta ar atrage după sine o revizuire ascendentă a dimensiunii componentei ciclice a deficitului bugetar, ceea ce ar implica o ţintă de deficit efectiv pentru 2016 inferioară nivelurilor avute în vedere în prezent (1,2% din PIB pe standard ESA 2010 conform Programului de convergenţă 2015-2018), care să fie consistentă cu respectarea MTO definit ca deficit structural de 1% din PIB.

    Cu circa o lună în urmă, Consiliul fiscal a avizat cu rezerve extinderea cotei reduse de TVA la produsele alimentare, invocând incertitudinile cu privire la dimensiunea, persistenţa şi originea veniturilor bugetare suplimentare citate ca element de compensare pentru impactul bugetar negativ al respectivei măsuri.

    “Chiar dacă Consiliul fiscal şi-ar suspenda aceste rezerve (în pofida faptului că este de părere că motivele invocate în opinia anterioară rămân relevante), nu poate da aviz favorabil măsurii propuse de extindere a cotei reduse de TVA la serviciile de retransmitere a programelor de televiziune prin reţele de comunicaţii electronice în lipsa unei proiecţii bugetare complete care să identifice modalităţile concrete avute în vedere pentru încadrarea în ţintele bugetare pe termen mediu, cu atât mai mult cu cât, între timp, trebuie acomodat şi impactul bugetar al măsurii dublării alocaţiilor pentru copii. În opinia Consiliului fiscal, măsurile discreţionare deja adoptate, menţionate mai sus, au epuizat spaţiul fiscal suplimentar creat pe termen mediu în ipoteza menţinerii câştigurilor de eficienţă a colectării obţinute până în prezent (considerând că nivelul cheltuielilor bugetare este menţinut la nivelul din cadrul bugetar pe termen mediu aprobat)”, mai arată sursa citată.

  • Consiliul Fiscal RESPINGE schimbarea Codului Fiscal: Ar genera deviaţii mari faţă de ţintele bugetate

    “Estimările Consiliului fiscal indică deficite efective superioare nivelului de referinţă de 3% din PIB pentru deficitul efectiv în intervalul 2016-2019, iar evoluţiile estimate la nivelul soldului bugetar structural sugerează reversarea progreselor realizate până în prezent în ceea ce priveşte consolidarea fiscală, la finele anului 2019 deficitul structural revenind la un nivel apropiat cu cel consemnat în anul 2010. Asemenea evoluţii sunt în flagrantă contradicţie cu principiile şi regulile fiscale instituite de LRFB (Legea Responsabilităţii Fiscal-Bugetare – n.r.), precum şi cu tratatele de guvernanţă fiscală la nivel european al căror semnatar România este”, se arată în opinia Consiliului asupra proiectului de revizuire a Codului Fiscal.

    Organizaţia estimează că majorările deficitului efectiv relativ la scenariul de bază ca efect al măsurilor introduse ar fi de circa 14,8 miliarde lei în 2016, 13,2 miliarde lei în 2017, 22,5 miliarde lei în 2018 şi 27,8 miliarde în 2019, incluzând veniturile recuperate, ceea ce reprezintă echivalentul a 2%, 1,7%, 2,7% şi respectiv 3% din PIB-ul (mai ridicat) care ar prevala în ipoteza aplicării măsurilor.

    Definind scenariul de bază ca fiind caracterizat de deficite efective de 1,1% din PIB în 2016 şi 2017 şi de deficite efective consistente cu un deficit structural de 1% în anii 2018 şi 2019, deficitele efective care ar prevala în urma adoptării proiectului noului Cod Fiscal ar fi de 3,1% din PIB în 2016, 2,7% din PIB în 2017, 3,5% din PIB în 2018 şi 3,7% din PIB în 2019, arată Consiliul Fiscal.

    Nivelul corespunzător al deficitului structural este estimat astfel a fi de 3,2%, 3,3%, 4,7% şi 5,5% din PIB potenţial în 2016, 2017, 2018 şi, respectiv, 2019.

    “Acesta echivalează cu o deviaţie de proporţii şi în continuă creştere de la obiectivul pe termen mediu (MTO) – la finele intervalului nivelul deficitului structural revine în imediata apropiere a celui consemnat la finele anului 2010 (de 5,8% din PIB potenţial potrivit estimărilor Comisiei Europene). De asemenea, calculele Consiliului fiscal indică situarea peste limita de 3% statuată de Pactul de Creştere şi Stabilitate pe aproape întreg intervalul considerat (excepţia constituind-o anul 2017), ceea ce ar implica reintrarea României în procedură de deficit excesiv”, se spune în document.

    România trebuie să se încadreze într-o limită de deficit efectiv de 3% din PIB, iar până la finele acestui an trebuie să realizeze convergenţa către un deficit structural de 1% din PIB.

    Estimările Consiliului fiscal au luat însă în considerare acordul politic de majorare a cheltuielilor de apărare până la un nivel de 2% din PIB pentru o perioadă de cel puţin 10 ani începând cu anul 2017 (de la un nivel de circa 0,8% la finele anului 2013) sau reacţia potenţială a pieţelor financiare la o deteriorare permanentă de proporţii a poziţiei structurale a finanţelor publice ale României.

    Opinia relevă că respectarea ţintei de deficit structural în condiţiile adoptării unor măsuri permanente de relaxare fiscală (aşa cum sunt reducerile de taxe din proiectul Codului Fiscal) implică necesitatea adoptării unor măsuri structurale compensatorii care să fie de asemenea de natură permanentă, precum reduceri/îngheţări de cheltuieli comparativ cu scenariul de bază, creşteri de taxe sau creşteri de eficienţă a colectării.

    Proiectul Codului Fiscal prevede înregistrarea unor deficite la buget (efecte nete de runda întâi) de 16,4 miliarde lei în 2016, 16,8 miliarde lei în 2017, 28,7 miliarde lei în 2018 şi 37 miliarde lei în 2019, impactul fiind compensat de efectele de runda a doua (provenind din creşterea economică adiţională rezultată), precum şi din încasările suplimentare preconizate ca urmare a implementării de către ANAF a măsurilor structurale de eficientizare a sistemului de colectare a veniturilor bugetare şi de creştere a gradului de conformare voluntară, atât la declarare cât şi la plată.

    Efectele provenite din creşterea economică suplimentară sunt evaluate de Guvern la circa 7 miliarde lei în perioada 2016-2017, 10,6 miliarde lei în 2018 şi 18 miliarde lei în 2019, la care se vor adăuga încasările suplimentare ale ANAF de circa 14 miliarde lei în 2016 şi aproximativ 18 miliarde lei anual în perioada 2017-2019.

    Consiliul fiscal consideră drept nesustenabile reducerile ample la nivelul taxelor şi impozitelor pe care aceasta le prevede şi excesive estimările guvernamentale cu privire la cuantumul veniturilor generate de creşterea economică suplimentară determinată de măsurile de relaxare fiscală. Acestea implică un grad de recuperare de aproape 50% a pierderilor de venituri din efecte de runda întâi, atât la nivelul anului 2016, cât şi la finele anului 2019.

    “Este imposibil de reconciliat un asemenea nivel al veniturilor suplimentare cu niveluri rezonabile şi plauzibile ale multiplicatorului fiscal (ce descrie avansul PIB ca răspuns la diminuarea veniturilor bugetare ca urmare a reducerii impozitelor, ambele în valori absolute) şi ale elasticităţilor principalelor categorii de venituri la modificarea PIB”, se precizează în opinia exprimată.

    Consiliul Fiscal notează că efectele de runda a doua sunt relevante din perspectiva respectării ţintei de deficit structural doar în proporţia în care creşterea economică suplimentară generată se regăseşte la nivelul PIB potenţial, ceea ce este puţin probabil să se întâmple într-o măsură semnificativă, mai ales dat fiind faptul că reducerea impozitării consumului reprezintă partea cea mai consistentă în pachetul de măsuri discreţionare cuprinse în noul Cod Fiscal.

    Câştigurile de eficienţă în colectarea taxelor şi a impozitelor şi în cheltuirea banului public constituie o sursă validă de spaţiu fiscal, însă acesta trebuie să fie folosit în mod prudent şi gradual, fără a pune în pericol echilibrele macroeconomice a căror prezervare reprezintă un ingredient esenţial al unui proces sustenabil de convergenţă reală.

    “Este discutabilă oportunitatea unei relaxări fiscale de asemenea proporţii în condiţiile în care poziţia ciclică a economiei este estimată de către Comisia Europeană a se situa aproape la echilibru (output gap apropiat de 0) în anul 2016. România riscă să intre din nou în capcana unei politici fiscale pro-ciclice, apăsând pe acceleraţie în faza de expansiune a ciclului economic şi riscând să fie constrânsă să implementeze măsuri de ajustare structurală într-o inevitabilă fază viitoare de recesiune”, se mai spune în document.

    Proiectul noului Cod Fiscal şi cel al Codului de Procedură Fiscală au fost aprobate, miercuri, de Guvern.

    Documentul prevede reducerea cotei standard de TVA pentru toate bunurile şi serviciile, de la 24% în prezent la 20% începând cu 1 ianuarie 2016 şi la 18% din 2018, şi extinderea, tot de anul viitor, a listei produselor cu TVA redus la 9%, de la carne, peşte, lapte şi pâine la animale vii şi păsări vii, din specii domestice, ouă de păsări, legume, fructe comestibile şi preparate din acestea, precum şi pentru accesul la evenimentele sportive.

    Mai sunt prevăzute introducerea taxării inverse pentru livrarea de clădiri, părţi de clădire şi terenuri de orice fel, pentru a căror livrare se aplică regimul de taxare, începând cu 1 ianuarie 2016, stabilirea unei cote de impozitare diferenţiate a microîntreprinderilor, în funcţie de numărul de salariaţi, de 1% pentru microîntreprinderile care au peste 2 salariaţi inclusiv, 3% pentru microîntreprinderile care au un salariat, 3% + 1.530 lei trimestrial pentru microîntreprinderile care nu au salariaţi şi 3% pentru microîntreprinderile aflate în dizolvare urmată de lichidare, inactivitate temporară, nedesfăsurarea de activităţi, majorarea pragurilor pentru încadrarea în categoria microîntreprinderilor, la 75.000 euro din 2017, 85.000 euro din 2018, 100.000 euro din 2019.â

    Proiectul Codului Fiscal mai prevede reducerea cotei de impozit pe profit de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019, educerea cotei de impozit pe venit de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019, reducerea cotei de impozit pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi de la 16% în prezent la 14% începând cu 1 ianuarie 2019, eliminarea impozitului pe dividende începând cu 1 ianuarie 2016, diminuarea nivelului accizelor la principalele produse energetice (motorină, benzina fără plumb şi benzina cu plumb), reaşezarea nivelurilor accizelor pentru alcool şi băuturile alcoolice, eliminarea din sfera de impozitare atât a ţiţeiului din producţia internă, cât şi a produselor care în prezent se regăsesc la Capitolul II „Alte produse accizabile” (cafea, bijuterii, confectii din blănuri, autoturisme etc.), eliminarea impozitului pe construcţii speciale începând cu 1 ianuarie 2016.

    Cotele de contribuţii de asigurări sociale la angajat, de la 10,5% la 7,5%, şi la angajator, de la 15,8% la 13,5%, nu vor mai scădea din ianuarie 2017, cum era prevăzut în proiectul din luna februarie, ci de la 1 ianuarie 2018.

    Documentul menţine celelalte prevederi, şi anume introducerea plafonului maxim de 5 salarii medii brute pentru baza lunară de calcul a CASS de la 1 ianuarie 2016, eliminarea deducerii CASS de la calculul impozitului pe venit de la 1 ianuarie 2016, introducerea obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri, majorarea sumei neimpozabile lunare avute în vedere la stabilirea impozitului pe venitul din pensii începând cu 1 ianuarie 2016.

    Consiliul Fiscal este o instituţie independentă, înfiinţată prin legea responsabilităţii fiscal-bugetare, şi compusă din cinci membri cu experienţă în domeniul politicilor macroeconomice şi bugetare. Membrii Consiliului Fiscal sunt numiţi prin hotărâre de către Parlament pe o perioadă de 9 ani, la propunerea Academiei Române, Băncii Naţionale a României, Academiei de Studii Economice Bucureşti, Institutului Bancar Român şi Asociaţiei Române a Băncilor, care nominalizează fiecare o singură persoană.

    Consiliul Fiscal evaluează proiecţiile macroeconomice avute în vedere la fundamentarea prognozei de venituri a bugetului general consolidat, estimează impactul pachetelor de măsuri de natură a influenţa soldul bugetar, analizează execuţia bugetară şi măsura în care aceasta corespunde ţintelor propuse, monitorizează respectarea regulilor fiscale, emite recomandări privind politica fiscală curentă şi viitoare.