Tag: consilier

  • Consiliul General al Capitalei a RESPINS decontarea combustibilului pentru car-sharing. Consilier: Firea este „primarul voucher”

     În cadrul şedinţei CGMB de joi, Cătălin Deaconescu a numit-o pe Gabriela Firea „primarul voucher”.Controversatul proiect avea nevoie de 28 de voturi pentru, însă a primit doar 27, asta pentru că un consilier PSD a lipsit de la şedinţă.

    Proiectul presupunea ca Primăria Capitalei să deconteze combustibilului folosit de cetăţeni până la valoarea de 500 de lei lunar, dacă mai multe persoane folosesc în comun un autoturism proprietate personală pentru deplasarea în aceeaşi direcţie, către Bucureşti.

    „Stimularea prin decontarea combustibilului în valoare de pana la 500 lei lunar în vederea încurajării unor asocieri voluntare prin care părinţii elevilor unităţilor de învăţământ primare şi secundare de pe teritoriul Municipiului Bucureşti, care au domiciliul în regiunea de dezvoltare Bucureşti-Ilfov pot folosi în comun autoturismul proprietate personală în vederea transportului copiilor, la instituţiile de învăţământ primare şi secundare de pe teritoriul Municipiului Bucureşti, care vor fi selectate în cadrul unui proiect pilot”, se arată în proiectul de hotărâre respins joi.

    Cititi mai multe pe www.medaifax.ro

  • Cine este omul pe care Vladimir Putin îl URĂŞTE CEL MAI MULT si de ce vrea preşedintele Rusiei să se RĂZBUNE pe el

    Preşedintele rus Vladimir Putin îşi doreşte cu ardoare să îl închidă pe Bill Browder, potrivit unui articol publicat de Bloomberg.

    El este managerul de fond care s-a instalat în Rusia în perioada în care ţara trecea prin procesul privatizării; ulterior a devenit un critic al oligarhilor acesteia, atitudine care a determinat alungarea sa din Rusia. Câţiva oficiali ruşi au preluat compania lui şi au folosit-o, într-o metodă clasic rusească, pentru a cere o restituire de taxe de 230 de milioane de dolari. Au obţinut aceşti bani în 24 de ore.

    Chiar dacă Browder şi-a convns majoritatea angajaţilor să se mute în Londra alături de el; un consilier extern pe nume Sergei Magnitsky a refuzat să plece şi a investigat frauda, după care a fost aruncat în închisoare, unde sănătatea lui s-a deteriorat. El a murit la opt luni dupa ce a fost închis, la 37 de ani, aparent ucis de cei care l-au capturat.

    Browder şi-a propus să răzbune moartea lui Magnitsky şi a început o campanie globală pentru a avea aprobarea ţărilor din toată lumea a ceea ce a numit el Actul lui Magnitsky, un document de lege în care respinge vizele şi îngheaţă activele celor care abuzează de drepturile omului, începând cu oficialii care au cauzat moartea lui Magnitsky.

    Aceasta a devenit lege în Statele Unite în 2012. De atunci, alte şase ţări au adoptat actul. Între timp, Browder a scris o carte de memorii în 2015, Red Notice (Notificarea Roşie) şi a muncit neobosit pentru a-i identifica pe cei care abuzează de legi din Rusia.

    Actul Magnitsky a dat dureri de cap preşedintelui Putin şi elitei ruseşti fiindcă a lovit în buzunarele lui Putin şi ale apropiaţilor săi.
    Potrivit Bloomberg, ruşii bogaţi îşi ţin mare parte din avere în afara ţării; majoritatea dintre ei au, de asemenea, proprietăţi în oraşe precum Londra, Miami şi New York. Actul lui Magnitsky preîntâmpină elitele să îşi acceseze banii şi să îşi viziteze oraşele din ţările în care legea a fost adoptată.

    Potrivit Bloomberg, Putin vrea acum răzbunarea. În urmă cu câteva săptămâni, în cadrul unui summit care a avut loc la Helsinki, preşedintele rus a declarat că este dispus să perrmită consilierului special Robert Mueller să îi chestioneze pe hackerii ruşi pe care el îi doreşte investigaţi, dacă Rusiei i s-ar permite să interogheze ”anumiţi oficiali din Statele Unite suspectaţi că interferează cu problemele ruseşti”, potrivit Washington Post.

    Cine sunt aceşti oficiali urşi? Cu excepţia fostului ambasador Michael McFaul, toţi au fost asociaţi cu trecerea Actului lui Magnitsky, începând cu Browder, pe care Putin l-a acuzat în timpul unei conferinţe de presă că a evitat să plătească taxe de 1,5 miliarde de dolari şi că a contribuit la campania lui Hillary Clinton cu 400 de milioane de dolari.

    Într-adevăr, procurorii ruşi l-au judecat pe Browder de două ori, in absentia, condamnându-l la 9 ani de închisoare de fiecare dată.
    Potrivit Bloomberg, Browder primeşte constant ameninţări din parte ruşilor – i s-a spus că trebuie să se uite mereu peste umăr. A angajat oameni care să îl păzească în permanenţă şi este foarte atent în ceea ce priveşte oraşele în care călătoreşte – a decis, de pildă, să renunţe la o călătorie în Italia pentru că actualul prim ministru, Giuseppe Conte, este ”pro-Putin”.

    Întrebat de jurnalişti dacă era îngrijorat că Putin ar vrea să îl omoare, nu a respins această idee. Crede însă că este protejat de vizibilitatea sa – ”Dacă mă omoară, toată lumea va şti cine a făcut acest lucru”, a spus el. În pofida ameninţărilor, principalul obiectiv al lui Browder este ca actul să fie adoptat ”în fiecare ţară civilizată diin lume”.

    În mod paradoxal, bunicul lui Browder, Earl Browder, a fost şeful Partidului Comunist din Statele Unite în anii ’30 şi ’40.
     

  • Instanţa a decis să înceapă judecata în dosarul lui Darius Vâlcov de la Tribunalul Gorj

    Curtea de Apel Craiova a respins, joi, contestaţia fostului ministru al Finanţelor şi senator de Olt, Darius Vâlcov, şi a altor doi inculpaţi din dosar, faţă de decizia din luna mai a acestui an a Tribunalului Gorj, care a dispus începerea judecăţii.

    Decizia instanţei este definitivă, dezbaterile pe fond urmând să înceapă la Tribunalul Gorj.

    Consilierul premierului Viorica Dăncilă este acuzat de instigare la dare şi luare de mită, procurorii având informaţii că Vâlcov ar fi mituit un funcţionar din cadrul Oficiului de Cadastru.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cu corporatistul la psiholog. „Stereotipul care încă persistă în România este acela că a merge la psiholog sugerează sau spune explicit că există o tulburare – «Nu merg la psiholog, pentru că nu sunt nebun» este consecinţa acestui stereotip”

    În România, majoritatea persoanelor care apelează la un astfel de specialist se confruntă cu probleme legate de suprasolicitarea la locul de muncă, combinate cu stresul provenit din problemele cotidiene sau cu cel furnizat de problemele de acasă. Britanicii au analizat deja impactul suprasolicitării asupra economiei globale, iar concluzia unui studiu semnat Harvard şi citat de publicaţia Fortune este că munca peste program şi suprasolicitarea angajaţilor generează pierderi de circa 715 miliarde de euro pe an pentru economia mondială, adică de peste trei ori PIB-ul României.

    „Stereotipul care încă persistă în România este acela că a merge la psiholog sugerează sau spune explicit că există o tulburare – «Nu merg la psiholog, pentru că nu sunt nebun»  este consecinţa acestui stereotip”, explică prof. dr. Dragoş Iliescu de la Facultatea de Psihologie şi Ştiinţele Educaţiei din cadrul Universităţii din Bucureşti.

    Decizia de a apela la un astfel de specialist este una caracteristică generaţiilor actuale, privită însă de o mare parte a societăţii româneşti prin prisma stereotipului. Cu toate acestea, specialiştii susţin că alegerea unui specialist în astfel de situaţii nu este ceva ce ar trebui privit „cu ochi răi”, ci din contră, o soluţie potrivită. „Da, în mod clar a apela la un psiholog când te simţi stresat sau blocat într-o anumită stare este de fapt o dovadă de maturitate şi arată interesul omului de a vrea să funcţioneze cât mai sănătos şi constructiv. Există şi acum percepţia că dacă mergi la psiholog trebuie să ai mari probleme psihice, însă aceasta este de fapt o falsă concepţie, care te poate face să te adânceşti şi mai mult în problemele pe care le ai deja”, explică psihologul Delia Bebi. „Mulţi care apelează la psiholog au văzut în cercul lor de cunoştinţe sau apropiaţi alte persoane care au făcut asta deja, observă că se simt mai bine şi atunci se gândesc să încerce şi ei. Cu siguranţă, se şi documentează despre ce implică aceste şedinţe de consiliere şi aflând despre beneficii renunţă la ideile preconcepute care s-au vehiculat.”

    Există două probleme principale întâlnite la cei care lucrează în corporaţii: stresul perceput şi starea de burnout, explică psihologul. „În corporaţii se lucrează cu termene limită, există presiuni asupra angajatului să performeze cât mai bine şi într-un timp cât mai scurt, toate acestea favorizează apariţia stresului şi senzaţia de a fi copleşit de evenimente. Din perspectiva mea de fostă corporatistă pot să înţeleg ce consum psihic există la nivelul angajatului atunci când nu ştii să îţi gestionezi stresul într-un mod sănătos. La toate acestea se adaugă şi dificultatea de a găsi un echilibru între job şi viaţa personală”, adaugă ea.

    Unul dintre cele mai stresante medii de lucru poate fi regăsit în industria bancară, în special în rândul funcţiilor de top management şi în băncile mari. Andreea Voinea, director de resurse umane în cadrul BCR, a doua cea mai mare bancă din România, consideră că stresul este un subiect ce trebuie abordat urgent şi subliniază nevoia unui specialist.

    „Din perspectiva unui profesionist în resurse umane, managementul stresului e un subiect care ne preocupă şi îl monitorizăm permanent, în special prin prisma controalelor periodice la medicina muncii, precum şi a incidentelor pe care ni le semnalează colegii. În sectorul bancar, 70-80% din angajaţi sunt femei, cele mai multe dintre ele în segmentul de vârstă 35-45 ani. Prin urmare, multe dintre ele sunt la muncă bancheri şi acasă mame. Această dublă responsabilitate vine cu sacrificii personale mari şi e un element de stres în sine”, explică Andreea Voinea.

    Directorul de HR al BCR susţine că „organizaţiile ar putea beneficia de psiholog organizaţional care să ofere consiliere psihologică colegilor care au nevoie”. Totuşi, Voinea atrage atenţia asupra modului de implementare a acestui beneficiu, astfel încât angajaţii să nu se simtă inhibaţi, abordarea fiind în continuare una delicată în societatea românească.

    „Din perspectiva confidenţialităţii, cred că cel mai bine însă ar fi ca aceste servicii să fie prestate de persoane terţe, nu persoane care sunt angajate ale organizaţiei. Un astfel de suport ar fi mai uşor de acceptat de colegii care au nevoie şi s-ar simţi mai confortabil din punctul de vedere al confidenţialităţii. Noi, de exemplu, facilităm accesul la astfel de servicii prin intermediul furnizorului nostru de servicii medicale. Colegii pot apela la aceste servicii în strictă confidenţialitate”, explică directorul de resurse umane al BCR.

    Profesorul Dragoş Iliescu susţine ideea psihologului în companie şi spune că „psihologii sunt prezenţi în companii deja de mult timp şi sunt interlocutori credibili ai managementului şi angajaţilor – până la urmă cea mai mare parte a pachetului de activităţi arondate funcţiei de resurse umane se desfăşoară cu metodele ştiinţelor comportamentale, în principal metodele psihologiei, iar o parte semnificativă din angajaţii de resurse umane şi consultanţii de HR sunt psihologi”.

    Însă, din altă perspectivă, specialistul crede că „întrebarea este probabil alta”. Ar trebui să existe o normă în a oferi angajaţilor sprijin psihologic formal, suportat de companii? „Eu cred că şi aceasta este o chestiune de normalitate şi că mai devreme sau mai târziu vom ajunge acolo. Companiile responsabile fac deja asta – recunosc faptul că presiunile de la locul de muncă au un aport semnificativ în generarea unor probleme de ordin psihologic pentru angajaţii lor. Chiar ignorând responsabilitatea etică în astfel de situaţii, sunt destule companii care pe baza unor calcule mercantile recunosc faptul că este mai eficient din punctul de vedere al costurilor să ajute angajaţii să treacă peste aceste probleme decât să aibă repercusiuni la nivel individual şi organizaţional şi din acest motiv investesc în psihologi care să discute astfel de aspecte cu angajaţii care au nevoie de sprijin”, spune profesorul.

    Delia Bebi consideră că psihologul ar trebui să devină o normă la nivelul companiilor. „Cred cu tărie acest nou concept, care în Occident s-a implementat deja şi pot să vă spun că are efecte miraculoase asupra întregului climat profesional. Odată ce un angajat şi-a echilibrat stările, va produce acest efect de domino şi cei cu care el va intra în contact vor prelua în diferite grade din energia lui pozitivă. Ar fi o revelaţie la nivel social să se introducă şi la noi aceste idei. Momentan, în România la nivelul corporate se promovează mai degrabă ideea de coaching, care este foarte OK, doar că nu se focalizează neapărat pe om la nivelul profund, ci doar la suprafaţă, deci nu este suficientă.”

    Pe această idee, directorul de resurse umane de la BCR, bancă deţinută de grupul austriac Erste, susţine că există o serie de măsuri pe care angajatorii le pot lua pentru a ajuta la o mai bună gestionare a stresului.

    „De exemplu, pentru a crea flexibilitate, lucru din ce în ce mai valorizat în ziua de azi, am apelat la programe de lucru flexibile – adică ore flexibile de începere şi finalizare a zilei de lucru – şi teleworking. Astfel de soluţii au fost extrem de bine preluate de organizaţie şi productivitatea chiar a crescut. Pentru colegii care au avut perioade îndelungate de stres şi au nevoie de o pauză mai consistentă, am introdus posibilitatea de a-şi lua o vacanţă mai lungă pentru a-şi reîncărca bateriile”, explică Voinea.

    Nevoia vizitelor la psiholog va înflori în generaţia actuală, cu precădere pe generaţia millennials, potrivit studiilor citate de publicaţia britanică GraziaDaily. Studiile arată că generaţia millennials este înclinată atât spre a face parte din corporaţii gigant, unde salariile sunt pe măsură, cât şi înspre a contacta psihologi sau diverşi specialişti pentru a-şi rezolva problemele ce erau privite în urmă cu 20 de ani drept cazuri de „nebunie”.

  • Vasilescu, BNR: Ne aşteptam la inflaţia de peste 5%. Personal nu cred că Banca Naţională va majora dobânda-cheie

    Va alege BNR să majoreze dobânda-cheie, pentru stăvilirea inflaţiei, având în vedere că ţinta de inflaţiei este de 2,5%, cu un interval de variaţie de un punct procentual?
     
    “Asta nu se poate şti niciodată, înainte de a se întâmpla. Dar, personal, nu cred că Banca Naţională va majora dobânda – cheie pentru că noi am decis dobânda de 2,5%, când inflaţia era la 5,40%. Acum este la 5,06%, deci mai jos. Noi nu am ales să ducem dobânda la nivelul inflaţiei, ci la jumătate. O creştere a dobânzii-cheie ar fi un impuls pentru creşterea ROBOR care este acum la 3,5%”, a comentat Vasilescu.
     
    El crede ă ROBOR va rămâne la un punct peste dobânda-cheie.
     
    “ROBOR mai poate creşte doar dacă băncile fac prostii. Adică, în loc să vină la noi se duc la vecin care îi imprumută cu 3,75%, să zicem”.
     
  • Vasilescu, BNR: Ne aşteptam la inflaţia de peste 5%. Personal nu cred că Banca Naţională va majora dobânda-cheie

    Va alege BNR să majoreze dobânda-cheie, pentru stăvilirea inflaţiei, având în vedere că ţinta de inflaţiei este de 2,5%, cu un interval de variaţie de un punct procentual?
     
    “Asta nu se poate şti niciodată, înainte de a se întâmpla. Dar, personal, nu cred că Banca Naţională va majora dobânda – cheie pentru că noi am decis dobânda de 2,5%, când inflaţia era la 5,40%. Acum este la 5,06%, deci mai jos. Noi nu am ales să ducem dobânda la nivelul inflaţiei, ci la jumătate. O creştere a dobânzii-cheie ar fi un impuls pentru creşterea ROBOR care este acum la 3,5%”, a comentat Vasilescu.
     
    El crede ă ROBOR va rămâne la un punct peste dobânda-cheie.
     
    “ROBOR mai poate creşte doar dacă băncile fac prostii. Adică, în loc să vină la noi se duc la vecin care îi imprumută cu 3,75%, să zicem”.
     
  • Digi răspunde declaraţiilor făcute de Darius Vâlcov: ”Respingem afirmaţiile denigratoare exprimate în mod repetat de acest politician şi constatăm că am devenit ţinta unei adevărate campanii de defăimare”

    ”Nu facem politică şi nu vrem să fim implicaţi în jocuri politice. Însă, ne simţim datori faţă de abonaţii, investitorii, partenerii şi angajaţii noştri să corectăm informaţiile eronate pe care cineva le aruncă împotriva noastră în spaţiul public”,  se precizează în comunicatul emis de Digi/Rcs&RDS.
     
    Darius Vâlcov, consilierul premierului PSD Viorica Dăncilă, a atacat din nou astăzi strategia de investiţii a fondurilor Pilon II la operatorul de telecomunicaţii Digi în condiţiile în care acţiunile acestui au atins luni seară minimul istoric de 27,8 lei pe unitate, minus 30% faţă de preţul de listare. Declinul din ultimele zile al preţului acţiunil Digi vine în condiţiile în care profitabilitatea companiei s-a diminuat în S1/2018 faţă de acelaşi semestru din 2017.
     
    Potrivit reprezentanţilor Digi, grupul a investit din 2010 până în prezent peste 2 miliarde euro pentru a dezvolta o reţea de comunicaţii electronice fixe şi mobile. În plus, Digi|RCS & RDS spune că a virat, în ultimii zece ani, peste 1 miliard de euro la bugetul de stat şi la bugetul asigurărilor sociale şi de sănătate, fiind unul dintre cei mai mari contribuabili din România.   
     
    ”Când s-a decis listarea acţiunilor Digi|RCS & RDS pe o piaţă publică, pentru că am vrut să continuăm să contribuim la dezvoltarea pieţei din România, am ales Bursa de Valori Bucureşti. Astfel că, în mai 2017, am finalizat un proces îndelungat de listare, prin care oricui i s-a dat ocazia să achiziţioneze acţiuni în Digi|RCS & RDS în scop investiţional (atât persoanelor fizice, cât şi fondurilor specializate), fără niciun beneficiu financiar pentru noi”.
     
  • Aştept răspunsul la întrebarea privind VALOAREA CONTABILĂ a acţiunilor Digi! VÂLCOV vrea lămuriri de la ASF

    „Acum două săptămâni am atras atenţia asupra neregulilor de la data listării Digi. Ieri am revenit şi am întrebat ASF-ul dacă este adevărat că valoarea contabilă a acţiunilor digi este de 1 leu şi 8 bani. Încă aştept răspunsul la această întrebare! După cum se vede, la data listării, acţiunile Digi erau cotate la 40 lei. Astăzi ele sunt la 28 lei (cu 30% mai puţin) şi continuă să scadă.

    Pentru corectă informare a românilor continui să întreb ASF: 1) Este adevărat că peste 3 milioane români au acţiuni la digi, prin intermediul fondurilor de pensii (pilonul ÎI)? 2) Este adevărat că o mare parte a banilor încasaţi pe acţiunile digi s-au dus în contul unei firme offshore din Cipru? 3) Este adevărat că datoriile digi depăşesc 1,3 miliarde euro, cu mult peste valoarea activelor? 4) Aveau voie fondurile de pensii să achiziţioneze acţiuni la o companie urmărită penal?”, a scris, duminică, Darius Vâlcov, pe pagina sa de Facebok.

    Şi sâmbătă, Vâlcov a adresat o întrebare publică membrilor Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF), cu privire la valoarea acţiunilor Digi.

    „Poate la un moment dat ne vor spune de ce s-au grăbit 4 milioane de pensionari să cumpere acţiuni Digi care valorează 1 lei şi 8 bani, să le achiziţioneze cu 40 de lei. Doar pentru că e televiziunea prin care unitatea militară SRI îşi transmite informaţiile? Iar despre Realitatea, acum două săptămâni am aflat că 300 de magistraţi sunt şantajaţi cu dosare deschise la DNA, dar nelucrate. L-aş întreba pe procurorul general, câţi jurnalişti şi patroni de presă au dosar deschise şi neînchise, ţinând cont că doar Realitatea Tv are 4 dosare deschise la acest moment?”, a declarat Darius Vâlcov, la Antena 3.

    La finalul lunii iulie, Darius Vâlcov, consilier de stat al premierului, declara că şase din şapte fonduri de pensii private au cumpărat acţiuni la RCS-RDS, în condiţiile în care compania a înregistrat, într-un an, scăderi pe bursă de 25%, iar trendul se menţine şi în anul următor.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • Vâlcov către Iohannis: NU primeşti mai mulţi bani la RECTIFICARE ca să iei BUCĂTARUL după tine

    “Nu e vorba de dat un ban în plus sau în minus, dar atunci când ai o execuţie atât de proastă a bugetului şi doar pentru că îţi doreşti tu să te plimbi cu bucătarul peste tot pe unde te duci la vilele de protocol, asta nu înseamnă că trebuie să îţi acorde cineva mai mulţi bani la rectificare. Deci, aşa cum şi-a aşternut, aşa doarme fiecare. N-au cheltuit banii, poate îi vor cheltui data viitoare”, a declarat, sâmbătă, Darius Vâlcov, la Antena 3, despre tăierea bugetului Administraţiei Prezidenţiale.

    Întrebat dacă este posibil ca Preşedinţia să rămână fără bani, aşa cum a acuzat Administraţia Prezidenţială, consilierul economic al premierului Viorica Dăncilă a spus că Guvernul va acorda toate sumele necesare.

    “Chiar şi după rectificare, creditele de angajament, adică angajarea sumelor, se vor putea face. Şi dacă vor face aceste angajamente şi vor depăşi limita sumelor bugetare pe care le au la dispoziţie, bineînţeles că printr-o rectificare imediată sau prin fondul de rezervă, se vor da banii necesari. Dar, deocamdată, când ai cheltuit sub 40% din ceea ce ai avut alocat în şapte luni de zile, la ce să te aştepţi? O să discutăm şi la următoarea rectificare cu toate ministerele. Cine şi-a cheltuit banii a primit în plus, şi i-au fost tăiaţi cui nu şi-a cheltuit banii. Şi asta va fi regula de acum încolo”, a completat Vâlcov.

    Chestionat dacă Guvernul va aproba, săptămâna viitoare, rectificarea bugetară, Darius Vâlcov a răspuns: “Este decizia doamnei prim-ministru, noi suntem pregătiţi. Nu ştim dacă au venit şi avize de la CSAT pentru bugetele SRI, SIE, Administraţia Prezidenţială, şi aşa mai departe, dar în momentul în care vor fi şi aceste avize, dacă ele sunt necesare, rectificarea va trebui să fie aprobată”.

    Cititi mai multe pe www.gandul.info

  • BREAKING NEWS. Liviu Dragnea a fost ameninţat cu moartea

    “Când vine o echipă, când vine un preşedinte şi spune stop acestor înţelegeri, trebuie să-l distrugi, dacă se poate şi pe el, şi primul-ministru, şi echipa care-l susţine. Pentru că Liviu Dragnea vine şi spune foarte clar că nu face aceste înţelegeri. Vreau să construiesc pentru această ţară. Tăriceanu, ALDE, vin şi spun noi mergem cu această construcţie. Deranjăm şi deranjează enorm de mult. Şi numai eu ştiu presiunile care sunt. Poate mai ştiu şi alţii. Presiunile la care sunt supuşi şi preşedintele Dragnea, şi doamne premier, şi preşedintele Tăriceanu. Presiunile sunt enorme, de la ameninţări cu moartea până la şantaj la familie până la discreditare. Eu nu, dar preşedintele Dragnea da ( a fost ameninţat cu moartea -n.r.)”, a declarat Darius Vâlcov, la DC News.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro