“Echipa din Bucureşti va dezvolta soluţii tehnice şi servicii inovatoare pentru a sprijini cei peste 20.000 de angajaţi din întreaga lume”, a declarat Edward Mandic, Vicepreşedinte şi Chief Information Officer, Delphi Technologies, într-un comunicat.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Andreea Vasilescu, partener audit, lucrează de 16 ani la KPMG în România. A coordonat misiuni de audit în principal în sectorul energetic şi utilităţi, dar şi în alte sectoare precum comerţ, transport şi produse industriale. De asemenea, ea are experienţă în tranzacţii pe pieţele de capital, participând în calitate de auditor la listarea unor companii pe bursele de valori din Bucureşti şi Londra.
Laura Toncescu, partener servicii juridice, are peste 20 de ani de experienţă în serviciile juridice, mai mult de jumătate din acest timp fiind dedicat cu precădere sectorului de servicii financiare. Pe parcursul carierei sale, a fost implicată în numeroase tranzacţii, cele din ultimii ani depăşind o valoare totală de 3 mld. euro. A condus proiecte juridice precum: prima autorizare a unui fond de investiţii ca acţionar majoritar al unei bănci româneşti în conformitate cu normele UE, prima fuziune între o bancă şi o instituţie financiară nebancară, precum şi autorizarea instituţiilor de plată şi a furnizorilor de credite online. În plus, Toncescu oferă asistenţă entităţilor listate în ceea ce priveşte planurile de opţiuni pe acţiuni şi operaţiuni pe bursa de valori şi a fost implicată în proiecte care vizează tranzacţii transfrontaliere şi reorganizări complexe. În ultimul an, a participat într-o serie de proiecte de digitalizare pentru companii din diverse industrii şi a condus mai multe proiecte de asigurare a conformităţii cu cerinţele GDPR.
Dragoş Doros, partener consultanţă fiscală, are peste 23 de ani de experienţă, atât în sectorul privat, in domeniul consultantei fiscale cât şi în administraţia publică centrală, ca Preşedinte al Agenţiei Naţionale de Administrare Fiscală (ANAF) şi Director în cadrul Direcţiei de Legislaţie şi Impozite Directe din Ministerului Finanţelor Publice. De când s-a alăturat echipei KPMG, a avut un rol esenţial în construirea uneia dintre cele mai bune practici de Consultanţă Fiscală din România. El a lucrat cu clienţi din numeroase sectoare de activitate şi industrii, utilizându-şi experienţa şi cunoştinţele dobândite in sectorul privat si in cel public privind legislaţia si administrarea fiscala din România.
Alin Negrescu, partener consultanţă fiscală, lucrează de peste 13 ani alături de KPMG. El a acumulat experienţă în domeniul serviciilor de consultanţă fiscală şi, în prezent, conduce departamentul de Impozite indirecte. A gestionat numeroase proiecte inclusiv revizuiri fiscale, restructurări de companii şi a oferit asistenţă pe parcursul auditurilor fiscale desfăşurate de autorităţi. El susţine periodic cursuri specializate atât pentru clienţii KPMG, cât şi, în colaborare cu Camera Consultanţilor Fiscali din România, pentru membrii săi. Timp de mai mulţi ani, a colaborat îndeaproape cu Biroul Internaţional de Documentare Fiscală (IBFD), autoritatea mondială în materie de impozitare transfrontalieră, oferind actualizări ale legislaţiei fiscale din România. Este implicat activ în eforturile de modernizare a mediului fiscal din România prin participarea în grupurile de lucru din cadrul organizaţiilor investitorilor precum FIC şi Amcham. Alin deţine calificări profesionale internaţionale de prestigiu (ACCA şi ADIT).
„Este o mare plăcere să le urez celor patru colegi bun venit în parteneriat. KPMG în România are un potenţial extraordinar de creştere pe o fundaţie de care suntem mândri şi pe care vom continua să construim pentru a avea o firmă remarcabilă. Am încredere în ambiţia echipei noastre de a face diferenţa, de a ne consolida poziţia pe piaţa consultanţei şi de a ne poziţiona ca alegerea clară pentru clienţi”, spune Ramona Jurubiţă, Country Managing Partner al KPMG în România/
KPMG este o reţea internaţională de firme membre care furnizează servicii de Audit, Consultanţă fiscală şi Consultanţă în afaceri în 154 de ţări, având peste 200.000 de profesionişti în toată lumea. În România şi Moldova, KPMG are 6 birouri localizate în Bucureşti, Cluj-Napoca, Constanţa, Iaşi, Timişoara şi Chişinău.
Potrivit unui comunicat al Aeroportului Internaţional Timişoara, odată cu intrarea în vigoare a orarului de iarnă pe data de 28 octombrie, vor fi introduse încă şase zboruri suplimentare pe ruta Bucureşti – Timişoara şi retur. Astfel, compania aeriană Ryanair va introduce încă patru zboruri, iar Tarom, două curse în plus.
“În prezent, compania Ryanair operează 12 zboruri săptămânale, câte două zboruri în zilele de luni, marţi, miercuri, joi, vineri şi duminică. Astfel, începând cu 28 octombrie 2018, Ryanair va opera 16 zboruri săptămânale. Astfel, în zilele de luni şi vineri vor fi operate câte 3 zboruri/zi, iar în celelalte zile (inclusiv sâmbăta), câte 2 zboruri/zi”, a informat Aeroportul Internaţional Timişoara.
De asemenea, compania aeriană Tarom va introduce cele două zboruri suplimentare în zilele de miercuri şi vineri, astfel încât va ajunge în timpul sezonului de iarnă la 28 de zboruri săptămânale.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.
Tehnologiile de utilizare a hidrogenului regenerabil pot fi folosite în domeniul stocării de energie electrică, a combustibililor în transporturi şi în industrie, iar, prin semnarea propunerii, România se angajează să continue implicarea în sectorul cercetării şi inovării în ceea ce priveşte utilizarea hidrogenului ca sursă de energie, se scrie într-un comunicat de presă al instituţiei.
„Dezvoltarea pieţei europene de energie este mai greu de realizat fără o piaţă de stocare a acesteia. Hidrogenul este una dintre soluţiile promiţătoare, fiind, totodată, o metodă nepoluantă de stocare a energiei. Îmi doresc ca această iniţiativă să devină mult mai clară în ceea ce priveşte oportunităţile pe care le deschide pentru mediul academic şi pentru institutele de cercetare pentru dezvoltarea tehnologiilor bazate pe hidrogen”, a declarat Anton Anton.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro
Aproximativ 70 de lei pe lună sunt cheltuiţi într-o gospodărie din România pe medicamente, ceea ce reprezintă 10% dintre cheltuielile totale, potrivit unui studiu realizat de Coface. În topul cheltuielilor, medicamentele sunt în primele trei produse nealimentare cumpărate după tutun şi carburant, mai arată Coface într-un comunicat de presă privind piaţa distribuţiei de medicamente.
„Comparativ cu 2012, cheltuielile lunare pentru produsele farmaceutice au crescut cu peste 10 RON. O explicaţie ar fi deschiderea de noi farmacii, puncte farmaceutice şi depozite farmaceutice, care în 2017 au atins maximul ultimilor 6 ani – 9.947 de unităţi”, potrivit Coface.
În ceea ce priveste sectorul de comerţ al produselor farmaceutice în România, profitabilitatea sectorului a crescut în 2016 până la 3,9%, de la 3,1% în 2015.
„Deşi a crescut profitabilitatea, jumătate dintre companii au înregistrat o scădere a rezultatului net. Mai mult, 1 din 2 firme are un grad de îndatorare peste 80%, în condiţiile în care 62% din totalul datoriilor este reprezentat de datorii curente”, a spus Alexandru Fotia, Senior Financial Analyst, Coface România.
Analiza Coface a fost realizată pe baza datelor financiare a 1.634 de companii din sectorul de distribuţie de medicamente care au depus datele pentru anul 2016, pe baza codului CAEN 4646. Din totalul firmelor active, compania a analizat 269 de companii, care controlează însă 79% din cifra de afaceri consolidată la nivel de sector.
În ceea ce priveşte numărul de depozite farmaceutice aflate în proprietate privată, acesta a scăzut în 2017 faţă de 2012, de la 270 de depozite în urmă cu cinci ani, la 243 de depozite anul trecut, mai arată studiul. Depozitele din proprietate publică au crescut însă, de la o singură locaţie în 2012 la 4 anul trecut.
„Inspecţia Judiciară a exercitat acţiunea disciplinară faţă de doamna Laura Codruţa Kovesi, la data faptei procuror şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie („DNA”), pentru nerespectarea (…) confidenţialităţii lucrărilor care au acest caracter, precum şi a informaţiilor de aceeaşi natură de care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei, cu excepţia celor de interes public, în condiţiile legii, abatere disciplinară prevăzută de art. 99 lit. j) din Legea nr. 303/2004. Inspectorii judiciari au reţinut că procurorul a inserat în comunicatul de presă nr. 126/VIII/3/2018 pasaje din înregistrările discuţiilor purtate la sediul Direcţiei Naţionale Anticorupţie – Serviciul Teritorial Ploieşti, despre care a luat cunoştinţă în exercitarea funcţiei şi care constituiau probe într-un dosar înregistrat la Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor asimilate infracţiunilor de corupţie”, precizează Inspecţia Judiciară, printr-un comunicat de presă.
Acţiunea disciplinară a fost înaintată Secţiei pentru procurori în materie disciplinară a Consiliului Superior al Magistraturii care va decide cu privire la răspunderea Laurei Codruţa Kovesi.
Este vorba despre comunicatul de presă pe care DNA l-a transmis presei, în luna februarie, pentru a răspunde acuzaţiilor lansate de Vlad Cosma la Antena3, când acesta a prezentat înregistrări cu discuţia cu fostul şef DNA Ploieşti, Lucian Onea.
„Consiliul Concurenţei are suspiciunea că Hidroelectrica SA, prin comportamentul său de ofertare, a limitat cantitatea de energie comercializată pe unele segmente de piaţă – în principal pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) – în scopul realizării unor oferte cu preţuri mai ridicate pe Piaţa de Echilibrare (PE)”, anunţă autoritatea de Concurenţă în comunicat.
„Piaţa de echilibrare satisface în principal nevoia participanţilor la piaţă de a-şi ajusta cantitatea de energie contractată în funcţie de cerere şi are o puternică componentă tehnică. Pe piaţa de echilibrare Operatorul de Transport şi Sistem cumpără şi/sau vinde energie electrică de la/către participanţii la piaţă deţinători de unităţi şi/sau consumuri dispecerizabile. De asemenea, preţul pe piaţa de echilibrare este în general mai mare faţă de preţul de închidere al pieţei înregistrat pe PZU”, adaugă Consiuliul Concurenţei.
Autoritatea anunţă că analiza „comportamentului producătorului de energie electrică Hidroelectrica” este realizează în colaborare cu ANRE, iar punctul de pornire de la care s-a plecat au fost „variaţiile semnificative de preţ”
„Consiliul Concurenţei are suspiciunea că Hidroelectrica SA, prin comportamentul său de ofertare, a limitat cantitatea de energie comercializată pe unele segmente de piaţă – în principal pe Piaţa pentru Ziua Următoare (PZU) – în scopul realizării unor oferte cu preţuri mai ridicate pe Piaţa de Echilibrare (PE)”, anunţă autoritatea de Concurenţă în comunicat.
„Piaţa de echilibrare satisface în principal nevoia participanţilor la piaţă de a-şi ajusta cantitatea de energie contractată în funcţie de cerere şi are o puternică componentă tehnică. Pe piaţa de echilibrare Operatorul de Transport şi Sistem cumpără şi/sau vinde energie electrică de la/către participanţii la piaţă deţinători de unităţi şi/sau consumuri dispecerizabile. De asemenea, preţul pe piaţa de echilibrare este în general mai mare faţă de preţul de închidere al pieţei înregistrat pe PZU”, adaugă Consiuliul Concurenţei.
Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro