BusinessMagazin

Tag: comunicare

  • Povestea tinerilor din România care şi-au deschis o afacere după ce au vazut un filmuleţ pe Facebook

    “Proiectul nostru a plecat de la un material video pe care l-am văzut pe Facebook, în care o fată făcea cutii colorate pentru evenimente şi atunci m-am întrebat: «ce pot eu să fac, astfel încât să aducă şi profit?»”, povesteşte Dana Dănescu (25 ani) despre cum a ajuns să fie antreprenor.

    Împreună cu prietenul ei, Alex Surdu, conduce o firmă de accesorii pentru evenimente de familie,Mr & Ms Craft, prin care cei doi vând produse realizate chiar de ei.  

    Cei doi au înfiinţat mica afacere cu mărturii în 2015, iar de atunci, de la cutiile pentru evenimente, au extins gama de produse realizate manual, cum ar fi pahare pentru evenimentele de familie.

    Investiţia în înfiinţarea businessului a fost minimă, cei mai mulţi bani fiind direcţionaţi înspre cumpărarea materiei prime, care în mare parte este achiziţionată de la producători locali. Iniţial materialele erau cumpărate de pe site-uri precum Alibaba, Amazon, AliExpres, însă, în pofida faptului că preţurile sunt mai mici, marfa nu ajunge la timp şi furnizorii nu oferă factură.

    „Amândoi lucram şi toţi banii pe care îi câştigam îi investeam în business. Ştiam că avem la dispoziţie 1.000 de lei pe care putem să îi investim în materiale şi alte lucruri de care avem nevoie. Începând cu 2018 am început să facem calcule serioase să vedem dacă merită să continuăm sau nu”, spune Dana Dănescu.Ea a terminat Facultatea de Comunicare şi Relaţii Publice la Iaşi, iar Alex Surdu a făcut marketing şi managementul afacerilor în cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti (ASE).

    „Eu am renunţat la fostul job, iar din luna martie a anului 2018 până în iulie 2018 m-am ocupat doar de businessul nostru. Însă este dificil, pentru că încă nu ne putem baza doar pe comenzile primite şi pe ce putem produce, mai ales că acum este şi iarnă, iar costurile cu întreţinerea au crescut.” În prezent, Dana Dănescu lucrează în paralel în domeniul comunicării, iar Alex Surdu face şi înregistrări video pentru evenimente. 

    Tinerii antreprenori spun că nu investesc în marketing, însă îşi promovează businessul pe site-uri de socializare precum Facebook, Instagram sau OLX, care le aduc şi cea mai mare parte din comenzi. „2018 a fost un an productiv. Cele mai multe comenzi ne vin primăvara, vara şi toamna”, a spus Alex Surdu, completat de partenera sa, care a adăugat că în luna august a anului 2018 au avut în jur de 22 de comenzi. „Am avut şi comenzi cu total de plată de 500 de lei, dar şi comenzi de 30 de lei. Nu refuzăm comenzi chiar dacă sumele sunt mici, până la urmă clientul este client şi dacă serviciul oferit este bun, atunci de ce să refuzi, poate se întoarce cu o comandă mai mare.”
    Una dintre cele mai mari comenzi pe care le-a onorat Dana Dănescu a venit din America, prin intermediul unui site, unde sunt mai multe branduri ce desfăşoară această activitate.

    În relaţia de business dintre cei doi, Dana Dănescu este cea care vine cu ideile pentru noile produse, iar Alex pune în practică ideile Danei, ajutându-se uneori de clipurile de pe YouTube. Firma care înregistrează profiturile Mr & Ms Craft se numeşte Best Time Story şi a încheiat anul 2018 cu afaceri de peste 11.000 de euro. „Suntem încă la început şi nu am descoperit tot potenţialul businessului”, adăugă Alex Surdu.
    Planurile antreprenorilor pentru dezvoltarea businessului vizează deschiderea unui magazin fizic, pentru a diversifica metodele prin care primesc comenzi, dar şi pentru a atrage mai mulţi clienţi, „pentru că este mult mai simplu atunci când clientul vede direct ce îi poţi oferi şi are mai multă încredere”, a completat Dana Dănescu.

    În ceea ce priveşte piaţa pe care activează, cei doi spun că aceasta este împărţită între oameni care preferă să cheltuie cât mai puţin şi oameni care caută ceva unic şi care înţeleg că preţul reflectă calitatea şi nu li se pare mult
    3 lei pentru o mărturie. „Noi încercăm să simplificăm munca pe care o depunem pentru a putea să vindem produsele la un preţ cât mai mic, însă nici aşa nu putem să batem companiile mari.” 

  • Cum poate Bucureştiul să ajungă din urmă marile capitale europene: Strategia ”creativă” născocită de un antreprenor

    Într-un Bucureşti în care antreprenoriatul creativ este în expansiune, în încercarea de a ajunge din urmă alte mari capitale europene, un om pasionat de comunicare, dar şi de interacţiunea umană şi urbană a adunat pe hârtie locurile care rezonează cu vibraţia generaţiilor în căutare de frumos. Prin ochii lui, a luat naştere o hartă conturată în jurul parcului Cişmigiu din Bucureşti, kilometrul zero al creativilor. Şi pentru că toate acestea trebuia să poarte un nume, li s-a spus simplu: Cartierul Creativ.

    Artizanul acestei idei este Andrei Borţun, care s-a gândit să integreze toate localurile din zona Cişmigiu într-o comunitate omogenă, pentru a sublinia ideea că cineva îşi poate petrece o zi sau o seară de weekend într-un perimetru relativ restrâns, dar cu potenţial pentru mai multe activităţi. Cum funcţionează concret?

    Cum poate Bucureştiul să ajungă din urmă marile capitale europene: Strategia ”creativă” născocită de un antreprenor 

  • Cartierul creativilor din business

    Artizanul acestei idei este Andrei Borţun, care s-a gândit să integreze toate localurile din zona Cişmigiu într-o comunitate omogenă, pentru a sublinia ideea că cineva îşi poate petrece o zi sau o seară de weekend într-un perimetru relativ restrâns, dar cu potenţial pentru mai multe activităţi. Cum funcţionează concret?
    „Vreau să pot şti că pot merge să mănânc la Pâine şi Vin, să beau o cafea la Origo, apoi să văd o piesă de teatru la Apollo sau să merg la o galerie de artă, toate în aceeaşi zonă a oraşului”, explică Andrei Borţun.

    A „născocit” această strategie pentru că, spune el, fie ca bucureştean, fie ca străin, nu eşti foarte bine ghidat prin zonele de petrecere a timpului liber şi în legătură cu activităţile de care te poţi bucura atunci când te întrebi: „Unde ieşim azi?”. Prin alăturarea la iniţiativa Cartierului Creativ, businessurile din zonă se recomandă între ele clienţilor şi chiar colaborează pentru a da naştere unor proiecte comune, pornind de la ideea că perimetrul vizat găzduieşte o foarte mare densitate de galerii, spaţii expoziţionale, studiouri, ateliere şi agenţii, teatre, cinematografe şi muzee, universităţi de profil (Conservatorul şi Universitatea de Artă), magazine, restaurante şi baruri.

    Antreprenorii şi creativii prinşi în această reţea se întâlnesc în medie o dată la două luni, pentru a discuta despre cum pot dezvolta cartierul. Tot o dată la două luni, The Institute – „autoritatea” sub umbrela căreia funcţionează Cartierul Creativ – lansează un ziar care promovează locurile înscrise în acest maraton al antreprenoriatului creativ. Primul ziar a apărut în luna mai 2018, ediţiile fiind distribuite în interiorul locaţiilor care compun reţeaua.

    „Prin acest proiect, fiecare îşi lărgeşte gama de clienţi, unii devin furnizorii altora, de exemplu. În România nu prea există instinctul de colaborare, de aceea se impune un astfel de proiect. În plus, această iniţiativă ar trebui să crească şi consumul cultural din Bucureşti”, spune Andrei Borţun, CEO la The Institute.
    Iar localurile existente deja nu sunt nici pe departe maximul posibil. În următorii zece ani, zona ar trebui să se dezvolte, este de părere Andrei Borţun, ceea ce va duce însă şi la o scumpire a spaţiilor, astfel că nu orice antreprenor îşi va putea permite să închirieze un loc în zona Cişmigiu.

    Momentan însă, fondatorii micilor  afaceri deja existenţi în acea regiune a Capitalei pun pe picioare Cartierul Creativ şi speră că businessurile lor se vor dezvolta prin atragerea unui număr mai mare de clienţi. Eficienţa programului se măsoară prin numărul de organizaţii noi care se alătură, multe dintre ele din proprie iniţiativă, dar şi prin creşterea afacerilor şi a proiectelor creative deja existente, numărul finanţatorilor şi valoarea sumelor investite, numărul festivalurilor şi al evenimentelor creative organizate în perimetrul Cartierului.

    Kilometrul zero

    Până la sfârşitul anului trecut, 113 entităţi se înscriseseră în Cartierul Creativ, a cărui arie de desfăşurare este cuprinsă între bulevardul Regina Elisabeta (la sud), Calea Griviţei şi bulevardul Dacia (la nord), Calea Victoriei (la est) şi Strada Berzei (la vest). Participanţii vin cu o paletă vastă de activităţi, incluzând de la galerii de artă, clădiri de patrimoniu şi hoteluri la performing arts (teatru, cinematograf, studio de coregrafie), magazine, universităţi.

    Centrul acestui mic univers este chiar Palatul Universul, un etalon în ceea ce priveşte reinventarea imobilelor vechi ale Capitalei, în care funcţionează în prezent cafeneaua Beans & Dots, teatrul şi barul Apollo 111, biroul de arhitectură Cumulus, agenţia de publicitate BBDO şi spaţiul de lucru adaptiv The Leading Edge, alături de alte câteva nume. În jurul palatului gravitează şi alţi oameni cu idei creative, zona căpătând astfel „o textură socială complexă”, după cum o defineşte Andrei Borţun.

    „Pe parcursul anului 2017 şi până în prezent (decembrie 2018 – n.red.), s-au investit 112.000 de euro în acţiuni de conturare şi promovare a Cartierului Creativ şi în editarea celor patru numere ale ziarului. La acest buget se adaugă costurile directe (legate de echipă) şi operaţionale al fundaţiei The Institute pentru acest proiect.” Echipa – în sens larg – cuprinde un project manager, un brand manager, doi executive account, echipa de creaţie, echipa de PR şi social media şi echipa redacţională a ziarului Cartierul Creativ.

    Anul 2017 a fost cel în care s-a schiţat proiectul, implementarea acestuia începând în 2018, odată cu evenimentele organizate în cartier şi editarea ziarului. Bugetul vine din sponsorizări, dar şi din sursele proprii ale fundaţiei The Institute.

    Dincolo de întâlnirile prilejuite de lansarea ziarelor, antreprenorii implicaţi în proiect participă şi la dezbateri, conferinţe internaţionale cu iniţiatori şi promotori ai unor proiecte similare din Europa pentru schimb de experienţă.

    În plus, în cadrul expoziţiei Romanian Design Week 2018, organizată tot de The Institute, a fost amenajat un concept store dedicat Cartierului Creativ, unde au fost expuse şi vândute produse ale creativilor din cartier.

    „Avantajele sunt în primul rând pentru entităţile din reţeaua Cartierul Creativ. Platformele de comunicare – site, Facebook, Instagram – reprezintă un mijloc de promovare şi amplificare a mesajelor acestor entităţi şi, ca un al doilea pas, o şansă în plus pentru dezvoltarea lor. Avantajul nostru este posibilitatea de a gândi şi implementa un proiect cu impact mare asupra oraşului şi a industriilor creative”, mai spune Andrei Borţun.

    Unde vrea să ajungă The Institute cu Cartierul Creativ?

    „Ne propunem ca, în doi ani, Cartierul Creativ să fie deja un loc consacrat în conştiinţa bucureştenilor, a românilor şi a turiştilor străini. În trei ani, ar trebui să facă parte din programele de dezvoltare şi branding ale oraşului, desfăşurate de administraţia locală. În cinci ani, Cartierul Creativ ar trebui să poziţioneze Bucureştiul în topul capitalelor europene din perspectiva ofertei creative şi a oportunităţilor de lansare”, spune Andrei Borţun.

  • Clujenii îi pot scrie direct primarului Emil Boc despre lucrurile care îi enervează în oraş: ”Am luat decizia de a propune clujenilor şi o altă modalitate de comunicare cu cetăţenii”

    Emil Boc a declarat, marţi, corespondentului MEDIAFAX că el singur are acces şi parolă la adresa respectivă şi că redirecţionează mesajele serviciilor de specialitate din Primăria Cluj-Napoca.

    ”Am luat decizia de a propune clujenilor şi o altă modalitate de comunicare cu cetăţenii, alături de aplicaţia MyCluj, de sesizările pe site-ul Primăriei Cluj-Napoca, de cele pe Facebook, astfel încât am înfiinţat o adresă de email, lucruricaremaenerveaza@yahoo.com, la care doar eu am acces şi doar eu am parola. Îi invit pe clujeni să scrie lucruri punctuale, mărunte, care îi enervează în oraş, pe care le-au văzut şi îi deranjează şi care pot fi îmbunătăţite repede, cu bani puţini. Eu sunt cel care redirecţionez aceste sesizări către serviciile de specialitate din primărie şi cărora le cer rezolvarea lor. Voi prezenta lunar un raport asupra sesizărilor, ce profil au şi câte au fost rezolvate”, a spus Boc.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Zoltan Szigeti, acţionar şi preşedinte / The Group: “Nu am deschis niciodată o agenţie până când nu am avut omul care să se ocupe de ea. Căutăm fie cel mai bun om în domeniul respectiv, fie pe cineva care a mai condus o afacere similară”

    Carte de vizită
    ¶ Este licenţiat în inginerie, electronică şi telecomunicaţii la Universitatea Politehnica din Bucureşti
    ¶ Este unul dintre veteranii industriei de publicitate – are peste 25 de ani petrecuţi în industrie şi 14 de când conduce propriul grup de comunicare
    ¶ Este proprietarul unuia dintre cele mai mari grupuri indepedente de comunicare din România, pe  care îl conduce împreună cu Mihaela Nicola

  • Felix Tătaru, preşedinte / GMP Group: “Creativitatea care se află în jurul nostru este ceva nativ. Trebuie să o cultivăm. Ea are puterea de a schimba lumea, societatea din jurul nostru”

    Carte de vizită
    ¶ Felix Tătaru este unul dintre publicitarii recunoscuţi din România, după ce a fondat, în 1998, compania de advertising şi comunicare GMP Group
    ¶ Tătaru este cunoscut şi prin prisma faptului că a fost consultant de marketing politic în campaniile electorale ale fostului preşedinte al României Traian Băsescu, dar şi a lui Klaus Iohannis, actualul şef al statului
    ¶ GMP Group cuprinde agenţiile GMP PR (relaţii publice), GMP Advertising (creaţie), Webstyler (digital), Point Public Affairs (public affairs şi comunicare strategică), Go Studio (design grafic şi branding) şi Chapter 4 (relaţii publice)

  • Camelia Ene, country chairman & CEO / MOL România: “Suntem actori direcţi pe scena culturii organizaţionale, simboluri ale acesteia în faţa angajaţilor, dar şi în relaţiile externe de business”

    Carte de vizită
    ¶ Este licenţiată în economie în cadrul Universităţii Româno-Americane din Bucureşti şi a studiat la Thunderbird School of Global Management (Glendale, SUA)
    ¶ A fost responsabilă de coordonarea activităţii reţelei de peste 200 de benzinării a MOL România
    ¶ Spune că managementul, în zilele noastre, include o componentă puternică de comunicare, de interrelaţionare şi de promovare activă a businessului şi a oamenilor din companie

  • Elisabeta Moraru – country business development manager / Google România: “Dacă cineva îşi face treaba bine, acest lucru se reflectă şi asupra felului în care este perceput”

    Carte de vizită
    ¶ Elisabeta Moraru s-a alăturat echipei Google în aprilie 2012, iar în octombrie 2016 a preluat funcţia de country business development manager
    ¶ A absolvit Facultatea de Jurnalism şi Ştiinţele Comunicării din cadrul Universităţii Bucureşti în 2003, apoi şi-a aprofundat studiile cu un master în ştiinţele comunicării şi în politică şi management electoral, iar în 2010 a obţinut doctoratul în sociologie
    ¶ A studiat în România, Spania, Scoţia şi Polonia, iar mai apoi a lucrat pentru Microsoft şi Xerox 

  • Cătălin Lupoaie, manager senior comunicare si afaceri publice la BCR, fost redactor la ZF şi editor-şef la Business Construct (2005-2010): „Experienţa de jurnalist este unică, nu poate fi comparată cu nicio altă meserie”

    „La Ziarul Financiar am trăit şi experimentat în cinci ani şi jumătate, cât alţii în 50 de ani. Am prins cea mai puternică creştere economică a României, dar şi criza care a întors pe dos economia locală şi toată industria media. Pentru un absolvent de jurnalism care a început să lucreze la 19 ani, Ziarul Financiar a fost în aceeaşi măsură o şcoală de business şi o lecţie de creare de conţinut media top quality.

    Experienţele pe care le-am trăit ca jurnalist de business m-au făcut să înţeleg ce înseamnă curajul de a discuta cu antreprenori şi cu oficiali influenţi, ce înseamnă să faci o documentare bună pentru a pune întrebările potrivite şi să mă bucur că pot participa la etape importante din dezvoltarea României. Pe lângă momentele serioase sau conferinţele clasice, au fost şi situaţii amuzante, desprinse din specificul mioritic. ”Chief, asta e farmecul. România e unică şi nu ai cum să te plictiseşti. De ce crezi că vin şi rămân atâţia investitori străini? Pentru că aici totul e dinamic”, îmi spunea mereu Fini (Cristian Hostiuc). Şi aşa a fost. Nu m-am plictisit niciodată (nici nu aveam timp J), pentru că foarte rar ştiam ce urma să se întâmple din momentul în care plecam de acasă. Să vă spun câteva exemple.

    Eram responsabil de domeniile infrastructură şi transport (într-o vreme când încă se construiau autostrăzi) şi am avut ocazia să particip la unele inspecţii memorabile pe şantiere. Cu unul dintre miniştrii transporturilor am mers cu trenul până la Cluj în timp ce ne cânta la chitară, altul a vrut să verifice nişte fisuri la un pasaj şi a intrat cu pantofii lui cu piele întoarsă în noroi, în timp ce era înconjurat de o turmă de porci care venise să-i inspecteze încălţămintea. Un prim-ministru ameninţa constructorii că va verifica o lucrare punând o cană de apă pe bordul maşinii, iar când a fost gata lucrarea şi a văzut cât de prost a fost executată, a renunţat la idee. O altă deplasare cu trenul pentru a vedea un şantier de autostradă era cât pe ce să fie un eşec pentru că jurnaliştii nu se mai trezeau şi trenul a fost nevoit să fie tras în triaj. La întoarcerea de pe şantier a avut loc un meci de ping-pong între angajaţii CFR şi jurnalişti, în urma căruia angajaţii CFR au pierdut mai multe borcane cu murături.

    După experienţa ZF, m-am angajat la producătorul de ciment Holcim şi am lucrat în comunicare şi marketing. Vizitele la şantiere au continuat, dar au fost lipsite de sarea şi piperul date de autorităţi.

    Am fost martorul unor momente cheie pentru economia românească, în care adrenalina ne ţinea în priză chiar şi când afară erau sub zero grade. Unul dintre ele, în 2005, când împreună cu două colege, îngheţam în faţa Autorităţii pentru Administrarea Activelor Statului (AVAS) aşteptând să fie depuse ofertele pentru preluarea Băncii Comerciale Române. O zi întreagă am alergat după maşinile cu oferte încercând să prindem o declaraţie. Din păcate, fără succes. Chiar şi aşa, reportajul a fost plin de suspans pentru că ofertele au venit chiar şi în ultimul minut. A fost o lungă controversă legată de ora la care a fost înscrisă ultima ofertă, care s-a lămurit după ce reprezentanţii AVAS au anunţat că ceasul din holul instituţiei era cu câteva minute înainte. N-am să uit niciodată ceaiul cald şi bomboanele oferite de angajaţii AVAS, care ne vedeau cum tremuram afară. Şi nu am să uit nici faptul că banii din privatizările din 2005-2007 urmau să fie investiţi în infrastructură şi, ca prin miracol, au dispărut fără să mai ştie nimeni urma lor.

    Şi cum nimic nu este întâmplător, iată că 13 ani mai târziu de la cea mai importantă privatizare, am ajuns să ocup funcţia de Public Affairs Manager la BCR şi să sprijin eforturile de a crea o Românie în care oamenii să aibă mai multă încredere în forţele proprii.”

  • Oana Marinescu, consultant comunicare strategică, fost editor politic la ZF (1998–2000)

    „Companii din toate domeniile economiei puteau găsi informaţii relevante în paginile ziarului. Eu cred că piaţa din România are nevoie de Ziarul Financiar şi de dezvoltarea sa. Suntem într-o epocă în care informaţia corectă şi de actualitate, cunoaşterea, expertiza, capacitatea de analiză a tendinţelor contează enorm în succesul unei afaceri şi în dezvoltarea economiei. Deci Ziarul Financiar poate juca un rol cheie în succesul României de mâine.

    Pentru mine, experienţa la Ziarul Financiar a reprezentat o perioadă de maturizare profesională. Lucrasem anterior în presă, timp de doi ani, tot pe politică internă. La Ziarul Financiar am dus experienţa jurnalistică la alt nivel, prin felul în care am început să scriu, sintetizând informaţiile într-un mod mai complex, am abordat stiluri jurnalistice noi, precum comentariul şi articolul de opinie; am început să-mi dezvolt capacităţile manageriale, preluând coordonarea echipei de la departamentul de politică internă şi lansând un supliment turistic al ziarului, Promenade.

    Mie mi-a plăcut toată experienţa de la Ziarul Financiar, pentru că scriam altfel pe teme de politică internă decât toată presa. Unii ne criticau pentru stilul nostru, dar eu îl apreciam pentru că era echilibrat şi în stilul presei occidentale de calitate, pe care o aveam ca model. Altfel, ţin minte şi acum că am fost trimisă corespondent la un Consiliu European de iarnă şi atunci a fost primul meu contact cu universul european. Am fost impresionată şi emoţionată. De atunci mi-am dorit să fiu o ziaristă europeană şi un cetăţean european mai mult ca niciodată. Am fost mândră şi de articolul pe care l-am publicat în ziar, desigur. Şi acum îmi doresc acelaşi lucru: să fim cetăţeni europeni şi să citim în Ziarul Financiar un ziar european!”