BusinessMagazin

Tag: companii

  • Una dintre cele mai vechi firme poloneze şi Germania, ultimele atrase de săptămâna de lucru de patru zile. Cine a implementat-o, cine o testează şi cât de bine funcţionează conceptul

    Una dintre cele mai vechi firme ale Poloniei, Herbapol Poznan, a anunţat că introduce săptămâna de lu­cru de patru zile pentru toţi an­gajaţii săi, scrie Notes from Poland.

    Una dintre cele mai vechi firme ale Poloniei, Herbapol Poznan, a anunţat că introduce săptămâna de lu­cru de patru zile pentru toţi an­gajaţii săi, scrie Notes from Poland.

    Firma început deja să imple­men­teze treptat acest concept. Planul este să introducă o săptămână de lucru de patru zile în fiecare trimestru, toate zilele de vineri urmând să fie libere până la finalul anului.

    CEO-ul companiei, Tomasz Kaczmarek, a declarat că ideea nu este deocamdată populară în Polonia, dar crede că aceasta va face ca angajaţii săi să fie odihniţi, mo­tivaţi, preţuiţi şi bine plătiţi.

    Germania speră la rândul său că o săptămână mai scurtă de lucru va spori productivitatea angajaţilor într-o vreme când ţara se confruntă cu o penurie acută de forţă de mun­că, scrie Euronews.

    Germania a lansat un experi­ment pe şase luni cu săptămâna de lucru mai scurtă ce va permite unui număr de 45 de companii locale să muncească cu o zi mai puţin la aceleaşi salarii.

    Iniţiativa este condusă de com­pa­nia de consultanţă Intraprenor în colaborare cu organizaţia nonprofit 4 Day Week Global.

    Conversaţiile privind săptă­mâna de lucru de patru zile au fost mai întâi relansate de pandemie, muncitorii şi angajatorii regândind importanţa fle­xibilităţii la locul de muncă şi bene­ficiilor. De la pan­demie, mai multe experimente cu acest concept au fost lansate la nivel mondial, unele im­plicând sute de companii şi mii de angajaţi. Re­zultatele au fost în pro­cent covâr­şitor pozitive.

    În unele ţări, conceptul este mai des întâlnit decât în altele, iar în unele ţări legislaţia existentă ajută la accelerarea către săptămâna de lucru de patru zile, potrivit tech.co.

    Belgia a devenit prima ţară europeană care a inclus conceptul în legislaţie, în 2022. „Obiectivul este de a da oamenilor şi companiilor mai multă libertate pentru a-şi aranja programul de lucru“, declara în acel moment premierul belgian Alex de Croo.

    În Emiratele Arabe Unite, toţi angajaţii guvernamentali pot lucra acum patru zile pe săptămână dacă doresc. Măsura a fost introdusă în iulie 2023.

    Islanda pare să fie campioană la acest capitol, având mai mulţi angajaţi care lucrează patru zile pe săptămână decât orice altă ţară din lume. În Lituania, părinţii cu copii mici pot lucra patru zile pe săptămână.

    În Franţa, angajaţii din sectorul public al oraşului Lyon au această opţiune de a lucra patru zile pe săptămână fără ca salariile să le fie reduse. Deşi Franţa nu a inclus în legislaţie săptămâna de lucru de patru zile, din ce în ce mai multe companii din această ţară oferă o astfel de opţiune. Aceasta pentru că are săptămâna de 35 de ore inclusă în legislaţie din 2000.

    Alte nouă ţări experimentează sau au experimentat conceptul: Marea Britanie, Irlanda, Spania, Africa de Sud, Japonia, Canada, Portugalia, Brazilia,

    Potrivit susţinătorilor conceptului şi majorităţii angajaţilor care l-au testat deja, săptămâna de lucru de patru zile creşte starea de bine şi motivaţia angajaţilor, făcându-i mai productivi.

    De asemenea, în acest fel cei care nu sunt dispuşi să muncească o săptămână întreagă ar putea fi convinşi să intre în forţa de muncă, ajutând la diminuarea penuriei de forţă de muncă ce afectează ţările industrializate ale lumii.

  • Într-o perioadă în care mulţi se întreabă cum va schimba Inteligenţa Artificială lumea, afacerile şi viaţa noastră de zi cu zi, sunt încă firme în care digitalizarea nu câştigă suficient teren. Care sunt motivele?

    Într-o perioadă în care mulţi se întreabă cum va schimba Inteligenţa Artificială lumea, afacerile şi viaţa noastră de zi cu zi, sunt încă firme în care digitalizarea nu câştigă suficient teren. Care sunt motivele?

    Mai mult, mai repede, mai bine, mai uşor” sunt promisiunile pe care le face tehnologia deopotrivă în viaţa personală dar şi în cea profesională. Cu toate acestea, fenomenul de digitalizare a companiilor nu este foarte rapid. Teama că ar putea pierde controlul asupra afacerilor. Dificultatea în a identifica realist, corect şi concret nevoile de digitalizare ale propriei companii. Deficitul de consultanţi în designul de proiecte de digitalizare, care să analizeze business-urile şi explice soluţiile tehnice. Sau bani insuficienţi pentru soluţii tehnice. Acestea sunt principalele bariere cu care se confruntă IMM-urile în terenul digitalizării, conform unui studiu realizat de firma de cercetare de piaţă Cult Research pentru compania Life is Hard, furnizor de tehnologie pentru companii şi comunităţi. Life is Hard este prima companie românească de software listata la BVB, piaţa AeRo, segmentul Premium, iar din 2021 face parte din indicele BET AeRO. „O surpriză pozitivă dezvăluită de acest studiu este faptul că atât de mulţi respondenţi (84% dintre participanţii la studiu) declară că au auzit despre programele naţionale de digitalizare, ceea ce arată că IMM-urile au nevoie de acces la informaţii şi la oportunităţi”, declară Radu Moldovan-Petruţ, chief marketing officer, Life is Hard (LIH).

    Companiile active în sectoare precum Industrie (prelucrătoare, alimentare etc) respectiv transport şi depozitare au avut în 2023 un nivel mediu de digitalizare, conform propriilor evaluări, în timp ce poziţiile din topul digital au fost ocupate de firmele din telecomunicaţii si tehnologie. Deşi 84% dintre respondenţi declarau că au auzit despre programele naţionale de digitalizare derulate în România, iar 27% afirmau că au şi aplicat la acestea, peste un sfert (26% dintre companiile aplicante) aveau în continuare dificultăţi în înţelegerea nevoilor tehnologice ale propriilor companii şi identificarea soluţiilor adecvate –  blocaj resimţit cel mai puternic în agricultură.

    Digitalizarea companiilor se referă la procesul prin care acestea îşi transformă şi adaptează operaţiunile, procesele, competenţele şi modelele de afaceri la noile realităţi digitale. Acest proces include implementarea de tehnologii digitale pentru a îmbunătăţi eficienţa, a creşte viteza de răspuns, a îmbunătăţi experienţa clienţilor şi a deschide noi canale de vânzare sau comunicare, explică Radu Moldovan-Petruţ. Tot el mai spune că „destul de neaşteptat a fost faptul că anxietatea digitală se manifestă activ şi în rândul unora dintre leaderii IMM-urilor (antreprenori şi echipe de top management) – probabil din cauza faptului că nu există programe de educaţie antreprenorială suficiente sau consistente în piaţa locală”.

    Studiul derulat de Cult Research mai arată că IMM-urile care au depăşit o parte din blocaje si au făcut paşi relevanţi în a-şi automatiza mai multe procese interne (1 din 10, conform studiului), se declară mulţumite (75%) cu rezultatele obţinute în raport cu investiţiile si aşteptările lor iniţiale, respectiv iau în calcul în bugetele pentru 2024 sume destinate digitalizării.  În plus, aproximativ jumătate dintre IMM-urile din România au implementat o soluţie de digitalizare în ultimii 3 ani, iar cele mai frecvent utilizate sunt soluţiile de contabilitate (57%), pontaj (43%), managementul vânzărilor (40%) şi securitate cibernetică (38%). Deşi într-un ritm mai lent, IMM-urile încep să perceapă digitalizarea ca pe un proces care aduce creştere şi plus valoare, dacă depăşeşte simpla renunţare la hârtie şi include componente de automatizare, dublate de un nivel crescut de securitate cibernetică.

    „Cel mai mare plus al concluziilor studiului nostru este faptul că acele companii care depăşesc barierele pe care le au în faţa digitalizării văd rezultatele şi se declară mulţumite de decizia luată şi de impactul în business – atât angajaţii, cât şi echipele de management. Aceasta este o provocare naţională în 2024: cum creştem numărul IMM-urilor care încep digitalizarea? Imaginaţi-vă cum cum ar arăta economia României, având de trei ori mai multe companii digitalizate…”, mai spune Radu Moldovan-Petruţ, chief marketing officer, Life is Hard (LIH).

    Reprezentanţii companiei enumeră cinci tendinţe de urmărit în 2024, pentru a creşte ritmul digitalizării IMM-urilor din România. Pe de o parte este vizibilă preferinţa pentru modelul de lucru de tip abonament, care oferă predictibilitate şi accesibilitate financiară, în locul plăţilor unice mari sau a costurilor ascunse. 37% dintre participanţii la studiu menţionează costurile cu soluţiile digitale ca fiind o provocare pentru companiile lor si îşi doresc transparenţă maximă în relaţia cu furnizorul lor.

    În al doilea rând, industria IT are nevoie de o nouă etapă de dezvoltare de competenţe: soft skills. Astfel, creşte cererea pentru specialişti IT care nu au doar competenţe tehnice, ci şi abilităţi de a analiza, înţelege şi explica nevoile de afaceri ale IMM-urilor. Ghidarea echipelor clientului pe tot parcursul procesului este un aspect vital în implementarea soluţiilor digitale, iar investiţiile în acest domeniu din partea jucătorilor din IT care furnizează soluţii de digitalizare şi automatizare de procese devin un must-have în 2024. „Creşterea nivelului de digitalizare al IMM-urilor în România depinde de patru factori importanţi: îmbunătăţirea nivelului de literaţie digitală a antreprenorilor români, formarea unor specialişti în domeniul IT cu abilităţi de analiză a nevoilor şi design de soluţii adaptate acestor nevoi, creşterea încrederii antreprenorilor faţă de companiile de IT, respectiv adaptarea soluţiilor la bugetele disponibile din partea IMM-urilor. Practic, mediul antreprenorial românesc are nevoie de programe ample de educaţie digitală, care să pornească de la creşterea conştientizării nevoilor de digitalizare din companie”, explică Paul Acatrini, managing partner, Cult Research.

    În al treilea rând, creşte nevoia de personalizare şi apetitul pentru securitate şi AI. Rezultatele studiului indică faptul că, în proporţie de 52%, IMM-urile îşi doresc soluţii tehnologice dezvoltate specific pentru nevoile şi particularităţile afacerilor lor. În acelaşi timp, interesul pentru soluţii de securitate cibernetică şi cele bazate pe inteligenţă artificială se află în curbă ascendentă, pe măsură ce IMM-urile încep să recunoască importanţa securităţii datelor şi eficientizarea proceselor prin tehnologie avansată.

    Percepţia echipelor în cadrul acelor IMM-uri care au deja procese automatizate arată că majoritatea angajaţilor sunt mulţumiţi, iar munca lor este tot mai eficientă pe măsură ce nivelul de transformare digitală sporeşte.

    În al patrulea rând, tendinţele indică faptul că managerii întreprinderilor mici si mijlocii vor să înţeleagă mai bine opţiunile şi tehnologia IT&C pentru a le integra eficient în afacerile lor. Însă pentru a identifica soluţiile potrivite pentru specificul business-ului este nevoie de creşterea nivelului de înţelegere digitală. Făcute corect şi cât mai rapid, campaniile de informare şi educare a mediului antreprenorial pot avea impact pozitiv direct asupra dezvoltării companiilor mici şi mijlocii.

    Al cincilea lucru de urmărit în domeniu, punctează reprezentanţii Life is Hard, este puterea exemplului, un element de influenţă pentru decizia de start a „valului doi”. Acele IMM-uri care se află într-o etapă mai avansată de automatizare funcţionează ca influenţatori ai deciziei pentru companiile aflate la începutul drumului lor digital. Acestea au nevoie de confirmări si recomandări, de validarea faptului că firmele digitalizate în „primul val” au rezultate bune şi furnizori pe care se pot baza – conform studiului. „Digitalizarea începe să fie percepută nu doar ca un posibil avantaj competitiv, ci ca o necesitate de business pentru IMM-uri. Este încurajator să vedem că un număr tot mai mare de companii mici şi mijlocii recunoaşte importanţa acestui proces şi manifestă interes pentru investiţii în soluţii tehnologice adaptate nevoilor lor. Cu atât mai mult în contextul în care, la nivel european, unul dintre obiectivele deceniului digital este ca 90% dintre IMM-uri să atingă un nivel de bază al integrării tehnologiilor digitale in activitate, până în 2030”, conchide Cătălin Chiş, CEO şi preşedinte al Consiliului de Administraţie al Life is Hard.   

    Autoportret digital  Nivelul de digitalizare al IMM-urilor din România în 2023, pe baza auto-evaluărilor companiilor participante la studiu.

    SURSA: Cult Research, studiul Digitalizare IMM, reprezentativ la nivel naţional, a inclus atât o componentă cantitativă, cât şi una calitativă, şi a fost derulat pe un eşantion de 400 de întreprinderi mici şi mijlocii din România din diverse segmente de business: Informaţii şi comunicaţii, Industrie, Consultanţă şi intermediere, Construcţii, Servicii sociale, Transport şi depozitare, Marketing, publicitate şi media, Agricultură, Silvicultura şi pescuit şi altele.

  • De când a început să investească în titluri de stat româneşti, în 2021, Fondul Suveran al Norvegiei şi-a triplat expunerea la aproape 640 mil. lei

    ♦ La o medie de 21% ajunge randamentul investiţiilor în 2023 ♦ Nicio expunere pe industria locală de real estate

     

    Norvegienii care ţin frâiele celui mai mare fond suveran din lume, cu active de 1.600 miliarde de dolari, aveau la finele anului trecut o expunere de 139,45 milioane de dolari pe obligaţiuni guvernamentale româneşti, în creştere cu 20,5% faţă de nivelul din 2022. Suma reprezintă echivalentul a aproximativ 640 de milioane de lei, arată cele mai recente rapoarte publicate de fond.

    Pe de altă parte, de când a început să investească în datoria României, Fondul Suveran de Investiţii al Norvegiei, alimentat cu capitalul obţinut din resursele petroliere şi gazele naturale din Marea Nordului, şi-a crescut de peste trei ori expunerea pe titluri de stat româneşti, de la 43 de milioane de dolari în 2021.

    Per total, deţinerile totale de anul trecut din România, unde sunt incluse şapte companii listate la Bursa de Valori Bucureşti, prezente în indicele BET, se ridică la 217,55 milioane de dolari, adică un miliard de lei, în creştere cu 18% an/an.

    Companiile româneşti prezente anul trecut în portofoliul fondului sunt OMV Petrom, Hidroelectrica, Banca Transilvania, Sphera Franchise Group, Digi Communications, Aquila Part Prod şi MedLife, la care se adaugă şi Globalworth Real Estate Investments, dezvoltator imobiliar cu prezenţă puternică pe plan local.

    În medie, randamentul investiţiilor fondului în acţiuni a fost de 21,3% anul trecut. Investiţiile în instrumente cu venit fix au livrat o medie de 6,1%, cele în companii imobiliare nelistate au ajuns la minus 12%, iar investiţiile în companii nelistate specializate în infrastructură de energie verde au oferit un randament mediu de 3,7%. Vehiculul de investiţii nu avea nicio investiţie în industria de real estate din România în 2023.

    Fondul a raportat un rezultat net istoric de 213 miliarde de dolari, susţinut de randamentele mari ale acţiunilor din industria tehnologică, conform Reuters. Profitul vine după o pierdere record de 164 de miliarde de dolari în 2022, când acţiunile au suferit din cauza inflaţiei, ratelor dobânzilor şi conflictului din Ucraina.

     

  • Peste jumătate din soldul creditelor ipotecare, dar şi din creditele pentru bunuri imobiliare comerciale figurează în marile centre urbane Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Constanţa. Dacă adaugăm şi Iaşi şi Braşov ponderile trec de 60%

    ♦ Centrele urbane mari, care au volumele cele mai ridicate de forţă de muncă şi cele mai mari salarii, conduc atât topul judeţelor cu cele mai mari proporţii ale soldurilor creditelor ipotecare acordate de bancheri, dar şi topul judeţelor cu cele mai mari ponderi ale soldurilor creditelor pentru imobile comerciale ♦ Bucureşti – Ilfov adună peste o treime din ponderea ipotecarelor, dar şi din creditele pentru bunuri imobiliare comerciale ♦ Cumulat, peste jumătate din creditele ipotecare, dar şi din creditele pentru bunuri imobiliare comerciale sunt concentrate în Bucureşti, Ilfov, Timişoara, Constanţa şi Cluj. Iar adaugând şi Iaşi şi Braşov ponderile trec de 60% ♦ Expunerea sectorului bancar faţă de piaţa imobiliară rezidenţială se menţine semnificativă, reprezentând circa 70% din totalul creditelor populaţiei, adică în jur de 120 mld. lei.

    Împrumuturile ipotecare acor­date în Bu­cureşti şi Ilfov, cumulat, reprezintă peste 35% din totalul creditelor ipotecare, iar următoarele 3 judeţe – Cluj, Timiş şi Constanţa – cumulau 17% la sfârşitul lunii septembrie 2023, astfel că peste jumătate din soldul creditelor ipotecare din România este concentrat la românii din 5 judeţe dezvoltate, respectiv Bucureşti, Ilfov, Cluj, Timiş şi Constanţa. Iar dacă adaugăm şi Iaşi şi Braşov ponderea ipotecarelor trece de 60%, conform datelor BNR.

    Şi în cazul creditelor pentru bunuri imobiliare comerciale ponderile sunt apropiate în aceste judeţe. Creditele pentru un bunuri imobile comerciale (BIC) înseamnă credite acordate unei companii (entităţi juridice) destinate dobândirii unui bun imobil generator de venituri (existent sau în dezvoltare), sau a unui bun imobil utilizat de proprietari în scopul îndeplinirii activităţii, obiectivului sau operaţiunilor acestora (existent sau în construcţie), sau garantat de un bun imobil comercial.

    La polul opus, judeţul cu cea mai mică pondere a creditului ipotecar şi a creditului pentru imobile comerciale este Harghita.

    Centrele urbane mari, cu volumele cele mai ridicate de forţă de muncă şi cu cele mai mari salarii, conduc şi topul cu cele mai mari proporţii ale soldurilor creditelor ipotecare acordate de bancheri, dar şi topul cu cele mai mari proporţii ale soldurilor creditelor pentru imobile comerciale. Practic, concentrarea regională a împrumuturilor ipotecare urmează asimetria în dezvoltarea economică de la nivelul regiunilor, conform evaluărilor BNR. Nivelul de dezvoltare economică, numărul de companii care activează în judeţul respectiv, nivelul salariului sau numărul celor care lucrează în companii private comparativ cu cei din instituţii publice, sunt câteva elemente determinante pentru dinamica soldului împrumuturilor acordate.

    Urmărind situaţia din fiecare judeţ, se observă că ponderea creditelor ipotecare din Bucureşti în soldul total al ipotecarelor din România este de peste 30%, în timp ce în Ilfov procentul ajunge la 5%, nivelul cumulat pentru regiunea Bucureşti-Ilfov fiind de circa 35%. În Cluj ponderea creditelor ipotecare este de 6,5% din total, Timiş este la mică distanţă, cu 6,1% din ipotecarele totale, Constanţa are circa 4,4%, Iaşi are 4,5%, iar Braşov figurează cu 3,7% din totalul creditelor ipotecare.

    „O problemă persistentă pentru piaţa creditului ipotecar din România este reprezentată de concentrarea împrumuturilor, principalele şase centre regionale deţinând 60% din volumul creditelor ipotecare, dintre care 35% sunt concentrate în regiunea Bucureşti-Ilfov“, susţine BNR în cea mai recentă ediţie a Raportului asupra stabilităţii financiare.

    Expunerea sectorului bancar faţă de piaţa imobiliară rezidenţială se menţine semnificativă, reprezentând 68% (septembrie 2023) din totalul creditelor acordate sectorului populaţiei, de circa 173 mld. lei după primele 9 luni din 2023, adică în jur de 118 mld. lei.

    În ceea ce priveşte expunerea directă şi indirectă a băncilor faţă de sectorul imobiliar comercial, aceasta se menţine la un nivel important de 50% din totalul creditelor acordate companiilor la finalul primelor 9 luni din 2023, repectiv 93 mld. lei (19 mld. euro), conform datelor BNR.

    “Se observă şi în cazul creditelor acordate pentru bunuri imobile comerciale o concentrare a expunerilor în marile centre regionale (Bucureşti 29%, Ilfov 10%, Timişoara 7%, Constanţa 6%, Cluj 4%”, arată BNR.

  • Marile companii de IT continuă valul de concedieri şi în 2024, cu peste 23.000 de oameni afectaţi în ianuarie

    Valul de concedieri continuă în sectorul IT global, în contextul în care marile companii nu au ajuns încă la optimizările pe care le caută la nivel de organizaţie şi de costuri, chiar dacă sectorul de tehnologie înregistrează creşteri importante pe bursă la început de 2024.

    Până acum, peste 23.600 de oameni au fost concediaţi de la 85 de companii de tehnologie doar în luna ianuarie, conform platformei Layoffs, citată de CNBC. Aceasta este cea mai mare scădere lunară din martie 2023, când 38.000 de oameni au ieşit fost concediaţi.

    Săptămâna trecut, gigantul german SAP a anunţat că va concedia 8.000 de oameni, adică aproximativ 7% din forţa de muncă la nivel global, în timp ce Microsoft a desfiinţat 1.900 de locuri de muncă în cadrul diviziei de gaming.

    Totodată, eBay a renunţat la 1.000 de poziţii, adică 9% dintre angajaţii săi cu normă întreagă, în timp ce fintech-ul Brex a concediat 20% din personal, însemnând câteva sute de persoane.

    Pe lângă concedierile de săptămâna trecută, luna ianuarie a mai adus câteva decizii de la mari companii de tehnologie. Google şi Amazon au renunţat la câteva sute de angajaţi fiecare, iar Discord a concediat 17% din forţa de muncă, adică aproximativ 170 de oameni.

    Toate acestea au venit înainte ca unii dintre cei mai mari giganţi de IT să-şi publice rapoartele financiare la bursă. Alphabet, Amazon, Apple, Meta şi Microsoft ar trebui să publice rezultatele trimestriale în cursul acestei săptămâni.

    Investitorii au aplaudat măsurile de reducere a costurilor implementate în 2023 de companii ca un răspuns în faţa inflaţiei, în faţa unor dobânzi în creştere, dar şi în faţa temerilor legate e o posibilă recesiune. Preţurile acţiunilor Alphabet, Microsoft sau Meta au atins săptămâna trecută noi maxime.

    Vârful concedierilor din IT a fost atins în ianuarie 2023, când 277 de companii de tehnologie au concediat aproape 90.000 de oameni.

  • Fabrica de sârmă Dan Steel Group, aflată în procedură de faliment, a fost vândută pentru 7,5 milioane de euro către Intertranscom Impex, producător de plasă sudată din Bacău detinut de antreprenorul Ioan Teslaru

    Fabrica de sârmă Dan Steel Group Beclean, una dintre cele mai importante companii ale industriei metalurgice din Romania, aflată în procedură de faliment, a fost vândută, în cadrul unei licitaţii publice, pentru suma de 7,5 milioane de euro, către Intertranscom Impex SRL, producător de plasă sudată din Bacău detinut de antreprenorul Ioan Teslaru.

    Noul proprietar vrea să repornească producţia.

    „Am reuşit, în urma unui proces amplu şi riguros, să identificăm investitori viabili pentru una din companiile ce au jucat un rol cheie în industria metalurgică. Prin această tranzacţie de succes, setăm premisele pentru continuarea dezvoltării eficiente a industriei metalurgice din România şi reuşim să salvăm încă un obiectiv important din istoria afacerilor româneşti”, declară Andrei Besoiu, Sales Manager, CITR Cluj.

    CITR Filiala Cluj împreună cu Prime Insolv Practice, în calitate de lichidatori judiciari, au organizat licitaţia în data de 25 ianuarie 2024.

    Înfiinţată în 1991, societatea Dan Steel Group Beclean a avut ca principal obiect de activitate producţia de metale feroase, sub forme primare şi de feroaliaje (cuie, sârmă zincată, sârmă împletită, plasă sudată, panouri etc), destinate atât pieţei interne, cât şi celei externe (Ungaria, Polonia, Serbia, Cehia, Slovacia). Produsele fabricate de societate au fost destinate în special sectorului construcţiilor şi al agriculturii, precum şi altor ramuri ale industriei, care realizau bunuri de larg consum.

    Declinul cifrei de afaceri a început în anul 2017, când diminuarea volumului de business a condus la reducerea capitalului de lucru şi la creşterea semnificativă a gradului de îndatorare. Situatia financiară a fabricii a fost influentată şi de măsurile impuse în anul 2018 de Comisia Europeană asupra importurilor unor categorii de produse aparţinând industriei siderurgice, care au obligat Dan Steel Group Beclean să îşi asigure materia primă din cadrul UE, cu plata în avans. Compania a acumulat datorii de peste 35 milioane euro.

     

  • Banca centrală a zonei euro a menţinut dobânzile de politică monetară la cele mai ridicate niveluri din istorie, fiindu-i teamă că majorările salariale, profiturile companiilor şi geopolitica pot reînvia inflaţia

    Cine s-a fript cu ciorbă suflă şi în iaurt, iar ciorba pe care Banca Centrală Europeană o are în faţă încă mai frige. Aşa că BCE suflă în iaurt cât de mult timp poate. Aceasta este strategia cu care instituţia abor­dează deciziile privind dobânzile de politică monetară: ţine ratele sus cât mai mult timp posibil pentru a se asigura că inflaţia nu mai poate lovi din nou.

    De aceea, BCE a menţinut ieri dobânzile cheie, sugerând că actualele cote record sunt suficiente pentru a ţine sub control inflaţia afla­tă în retragere. Preşedinta băncii centrale a zonei euro Christine Lagarde a spus că deo­cam­dată este prematur pentru a se discuta despre reducerea dobânzilor.

    Inflaţia poate primi forţe noi din mai multe direcţii, de unde BCE nu are niciun control. Greve şi proteste pentru bani mai mulţi, cum ar fi cea record ca întindere în timp a angajaţilor de la compania germană de transport feroviar Deutsche Bahn şi cele ale fermie­rilor francezi, întăresc teama băncii centrale de creşteri­le salariale.

    Prelungirea războ­iu­lui pornit de Rusia contra Ucrainei şi po­sibilitatea de extin­dere a conflictelor din Orientul Mijlociu şi din Marea Roşie readuc spec­trele unor noi şocuri energetice şi pe cel al apariţiei de sincope pe lanţurile de aprovi­zionare.

    Acestea sunt genul de incertitudini prin care Christine Lagarde şi locotenenţii ei trebuie să ghideze politica monetară a BCE sub pre­siunea pieţelor de a coborî dobânzile devreme, în primăvară. Lagarde s-a ars cu ciorbă asigu­rând mult timp că valul de inflaţie care macină puterea de cumpărare din Europa deja de trei ani este doar trecător. În conse­cinţă, a acţionat cu mare întârziere pentru a stăvili scumpirile.

    De aceea, banca centrală acţionează cu prudenţă sporită după ce a urcat dobânzile la cele mai ridicate niveluri din istorie, pe cea pen­tru depozite la 4% şi pe cea pentru refinanţare la 4,5%, lăsându-le din toamnă acolo. Acum Lagarde suflă şi în iaurt. Oficialii instituţiei ur­mă­resc cu atenţie ritmul de creştere a salariilor şi au indicat că aşteaptă să vadă cifrele pentru primele luni ale anului înainte să decidă care este cursul probabil al inflaţiei.

    În ultimele luni pieţele au pariat, făcând astfel presiuni, că BCE va începe să coboare preţul creditării în primăvară, în martie sau aprilie. Şi au fost încurajate să facă acest lucru de datele slabe din economie. Spre exemplu, cele mai recente arată că încrederea companii­lor germane în economie este la cel mai scăzut nivel de după pandemia de COVID. Iar econo­mia germană, cea mai mare din UE, lâncezeşte de doi ani în recesiune.

    Dobânzile mari au ca efect stoparea creşte­rii economice. De altfel, economia zonei euro în ansamblu se îndreaptă spre prima recesiune de după pandemie. Dar este una ciudată, după cum a observat Bloomberg, deoarece piaţa mun­cii a rămas puternică. Sfidând teoria eco­no­mică, rata şomajului este la un minim record, de 6,4% în noiembrie, potrivit datelor Eurostat.

    Dacă la acest lucru se adaugă creşterile sa­la­riale rezultă un mix care descurajează banca centrală a zonei euro să anunţe triumful în lupta cu inflaţia, cu toate că acesta a coborât cu puţin sub 3% în decembrie pe măsură ce efec­tele dobânzilor mari de până acum, de frânare a consumului, se fac simţite în economie.

    Ţinta de inflaţie este de 2%. Lagarde a reuşit să tempereze aşteptările pieţelor şi a venit cu un reper privind startul scăderii dobânzilor: cândva la vară.

    Analiştii spun că este probabil ca începutul ciclului de relaxare a politicii monetare să fie în iunie. Ar fi la câteva luni distanţă de prima reducere de dobânzi efectuată de Rezerva Federală americană. Investitorii pariază că Fed, care a acţionat mai devreme şi mai în forţă decât BCE contra inflaţiei, va începe să ieftinească creditarea în martie. De asemenea, tensiunile din Orientul Mijlociu au împins în sus, dar nu mult, preţurile petrolului, iar atacurile asupra navelor comerciale din Marea Roşie au dus la creşterea costurilor cu transportul pe mare.

     

  • Bursă. Bittnet Group are un nou consiliu de administraţie: CEO-ul Mihai Logofătu şi patru membri independenţi, Claudiu Constantinescu, Bogdan Ciucu, Lucian Anghel şi Paul Micheş

    Grupul de companii din IT Bittnet (simbol bursier BNET) a ales joi, 25 ianuarie, noua componenţă a consiliului de administraţie în urma adunării generale a acţionarilor, având în vedere expirarea mandatelor actualului CA pe 29 ianuarie 2024.

    Noul CA, format din cinci membri, include actualul CEO, Mihai Logofătu şi patru membri independenţi – Claudiu Constantinescu, Bogdan Ciucu, Lucian Anghel şi Paul Micheş. Votul AGA din 25 ianuarie a înregistrat peste 300 de voturi, reprezentând un cvorum de 80% din cei peste 5000 de acţionari la data de referinţă.

    „Mă bucur să începem o nouă etapă pentru grup, cu un CA proaspăt, cu 4 membri independenţi, alături de mine. Structura actuală a grupului are nevoie de experţi în tehnologie şi specialişti în consolidarea şi integrarea companiilor de IT, precum şi în domeniul pieţei de capital. Susţinem ideea de profesionalizare a consiliilor de administraţie şi ne bucurăm că acţionarii noştri sprijină această direcţie”, spune Mihai Logofătu, CEO Bittnet Group.

    Claudiu Constantinescu are o experienţă în piaţa de IT regională, ocupând actualmente poziţia de Senior VP în cadrul companiei Qinshift, o companie globală de tehnologie cu o puternică prezenţă europeană.

    Bogdan Ciucu, cu experienţă în investiţii şi în fuziuni şi achiziţii la nivel internaţional, este membru în Enterprise 100 Ltd, o reţea de tip angel Investment din Londra.

    Lucian Anghel continuă să îşi desfăşoare mandatul ca membru independent, fiind fost preşedinte al BVB şi actual vicepreşedinte al Exim Bank.

    Paul Micheş, cu experienţă în piaţa de tehnologie din România, este fost Director General al Tech Data şi are experienţă actuală în calitate de membru al consiliului de administraţie.

    „Măsura succesului antreprenorial este atunci când compania depăşeşte fondatorii. Rămân în continuare un acţionar fidel actualului management, care a demonstrat viziune şi capacitate de implementare a obiectivelor propuse. Suntem bine poziţionaţi pentru a atinge ţinta de 100 de milioane de euro venituri în 2024. Următorul pas este creşterea profitabilităţii”, spune Cristian Logofătu, care nu şi-a mai depus candidatura în aceste alegeri.

    Bittnet are 173,7 mil. lei capitalizare, iar cei mai mari acţionari sunt Agista Investments (13,7%) şi Impetum Investments (13,3%). Acţiunile BNET înregistrează o scădere de 7% în ultimul an, pe fondul unor tranzacţii de 24,6 mil. lei, arată datele BVB.

     

  • Una dintre cele mai puternice ţări din lume rămâne fără forţă de muncă, iar experţii spun că va avea un deficit de forţă de muncă de 11 milioane de persoane până în 2040. Ce soluţie au găsit

    Cu 500 de zile înainte de deschiderea expoziţiei universale de la Osaka din primăvara anului 2025, secretarul general al acesteia, Hiroyuki Ishige, a asigurat publicul că evenimentul de miliarde de dolari va fi gata la timp, potrivit Financial Times.

    Încrederea lui Ishige poate fi autentică, dar faptul că a fost nevoit să adreseze această problemă este rezultatul unei crize care depăşeşte cu mult controlul său. Expo – un sit prăfuit, sterp, cu puţine lucruri construite până acum – este cea mai mediatizată victimă a unui deficit naţional de muncitori în construcţii.

    Un deficit de muncitori în economia cu cea mai rapidă îmbătrânire din lume afectează profund modul în care guvernul, companiile şi oamenii operează în prezent, perspectivele ţării fiind puternic umbrite de situaţia actuală.

    „Lipsa forţei de muncă din Japonia se manifestă indiferent dacă economia merge bine sau nu”, a declarat Shoto Furuya, cercetător şef la Recruit Works Institute. „Începem să nu mai avem suficiente servicii esenţiale pe care ne bazăm pentru a menţine stilul de viaţă al oamenilor şi infrastructura socială.”

    RWI estimează că ţara va avea un deficit de forţă de muncă de 11 milioane de persoane până în 2040, iar numărul persoanelor cu vârsta de peste 65 de ani – care reprezintă deja aproape 30% din populaţie – ar urma să atingă vârful în 2042.

    În ultimul deceniu, Japonia a apelat la lucrători de sex feminin şi la lucrători în vârstă în faţa restricţiilor stricte privind angajarea de lucrători din străinătate. Dar Naruhisa Nakagawa, fondatorul fondului de investiţii Caygan Capital, a declarat că începând din 2024 acest lucru nu va mai fi suficient şi că forţa de muncă a ţării va începe să se diminueze.

    Modul în care cea mai mare economie avansată din Asia va răspunde la această criză a forţei de muncă va fi urmărit îndeaproape, nu în ultimul rând de vecinul său, China, a cărei populaţie a început, de asemenea, să se reducă.

    Una dintre modalităţile prin care Japonia abordează provocarea demografică este introducerea avatarurilor, a roboţilor şi a inteligenţei artificiale în rândul forţei de muncă din sectoarele cheie. Spre exemplu, construcţiile.

    Industria japoneză a construcţiilor se luptă de mult timp să angajeze muncitori, în ciuda eforturilor de a atrage mai multe femei şi muncitori tineri, încercând orice, de la creşterea salariilor şi oferirea de uniforme de lucru ceva mai la modă şi până la instalarea de toalete portabile pentru femei pe şantierele de construcţii.

    Cu toate acestea, numărul de persoane angajate în acest sector a scăzut cu 30%, ajungând la 4,8 milioane de lucrători faţă de vârful înregistrat în 1997, potrivit Ministerului Teritoriului, Infrastructurii, Transporturilor şi Turismului.

    Datele ministerului arată, de asemenea, că doar 12% dintre lucrătorii din construcţii au vârsta sub 29 de ani, în timp ce aproximativ 36% au peste 55 de ani. Problemele de personal ale sectorului sunt atât de grave încât i s-au acordat cinci ani pentru a se pregăti pentru noile norme de muncă care vor intra în vigoare în aprilie şi care vor reduce orele suplimentare pentru muncitorii din construcţii şi şoferii de camioane.

    Pentru Daniel Blank, directorul executiv al start-up-ului Toggle, criza reprezintă o oportunitate de afaceri.

    Anul trecut, Blank a călătorit de la New York în Japonia pentru a promova utilizarea roboţilor industriali în vederea automatizării celui mai intensiv proces care necesită multă forţă de muncă pentru companiile de construcţii: asamblarea barelor de armare. Anul trecut, Toggle a obţinut o investiţie combinată de 1,5 milioane de dolari de la Tokyu Construction şi Takemura, un alt grup de construcţii japonez.

    „Companiile japoneze sunt în căutare de noi tehnologii în întreaga lume”, a declarat Blank. „Totul este într-adevăr determinat de problema lipsei de materiale. Având în vedere că forţa de muncă este din ce în ce mai scumpă şi mai greu de găsit, trebuie să găsim noi modalităţi de a asigura desfăşurarea proiectelor de construcţii.”

    Un alt domeniu în care tehnologia de ultimă oră caută să salveze criza prezentă este cel al retailului. 

    Într-un mic magazin din centrul oraşului Tokyo, care vinde o gamă largă de produse, un membru zâmbitor al personalului întâmpină clienţii la uşă. Amabil şi animat, acesta oferă salutări şi sfaturi de pe un ecran de 1,5 metri.

    Avatarul nou instalat este controlat de la distanţă de către un angajat al lanţului de magazine Lawsons, făcând parte dintr-un test realizat împreună cu Avita, compania din spatele acestei tehnologii.

    „Am început să ne gândim la acest lucru în timpul pandemiei Covid-19 ca o modalitate de a proteja lucrătorii, iar acum este o modalitate de a permite oamenilor să lucreze care altfel ar avea dificultăţi în a fi prezenţi fizic în magazine”, a declarat Kazuki Tsukiuda, un director executiv al Lawson.

    Pe viitor, planul este ca fiecare operator – fie că este vorba de un părinte care lucrează, o persoană în vârstă care se întoarce pe piaţa forţei de muncă sau o persoană cu dizabilităţi care preferă să lucreze de acasă – să controleze trei sau patru avatare, permiţând lanţului de magazine să opereze mult mai eficient.

    De asemenea, din pricina lipsei de personal, inteligenţa artificială îşi face loc inclusiv în domeniul şofatului. O serie de companii din Japonia, printre care se numără şi producătorul auto Toyota şi grupul de comerţ electronic Rakuten, adoptă noile tehnologii în modul lor de operare, cu dezvoltarea de roboţi şi vehicule cu conducere autonomă.

  • „Acum că s-a listat Hidroelectrica, statul vrea să distrugă transparenţa de pe bursă”. Ce spune deputatul USR Claudiu Năsui despre intenţia Finanţelor de a elimina obligativitatea raportării trimestriale pentru companiile listate la Bursa de Valori Bucureşti

    Claudiu Năsui, deputat USR şi fost ministru al Ministerului Economiei, a reacţionat la proiectul de modificare a legii 24/2017 privind emitenţii de instrumente financiare şi operaţiuni de piaţă referitoare la obligativitatea raportării trimestriale pentru companiile listate pe piaţa principală a Bursei de Valori Bucureşti.

    „Acum că s-a listat Hidroelectrica, statul vrea să distrugă transparenţa de pe bursă. Mai ţineţi minte când ne ziceau că listarea la bursă aduce transparenţă? Ei bine ce să vezi? Pentru că au listat Hidroelectrica şi băieţii conectaţi politic de acolo nu vor transparenţă nici în ruptul capului, vor acum să schimbe regulile pentru toată lumea”, a scris Claudiu Năsui pe pagina lui de Facebook.

    Ministerul Finanţelor Publice a propus ca la articolul 61, alineatul 1 din Legea 24/2017 să se modifice partea care prevede că emitenţii care întocmesc, pun la dispoziţia publicului şi transmit către Autoritatea de Supraveghere Financiară şi operatorului de piaţă rapoarte trimestriale, semestriale şi anuale cu „emitenţii întocmesc, pun la dispoziţia publicului şi transmit A.S.F. şi operatorului de piaţă rapoarte semestriale şi anuale“.

    „Vor să elimine raportările trimestriale de la companiile listate la bursă. Băieţii au avut de ales. Fie se transparentizează ei după standardele bursei, fie opacizează toată bursa. Au ales varianta doi. Domnul Boloş, ministrul finanţelor, a ales din nou să ţină partea specialilor, de data asta nu pensionarii speciali, ci băieţilor din energie”, a mai comentat Năsui.

    Brokerii au reacţionat la propunere spunând că aceasta ar scădea gradul de transparenţă a companiilor pentru investitori şi ar duce la o înrăutăţire a guvernanţei corporative, ceea ce s-ar reflecta negativ în preţurile acţiunilor şi în volatilitate. Proiectul a fost pus în dezbatere în decembrie anul trecut.

    „Probabil companiile se plâng de volumul de lucru legat de aceste raportări regulate dese, de potenţiale informaţii ce au legătură cu concurenţa. S-ar opune chiar regulamentelor europene care cer o astfel de frecvenţă a raportărilor. Acum, noi vorbim de companiile listate, nu cele nelistate“, a spus Costin Brumă, broker al Swiss Capital, pentru ZF.

    Drept răspuns la proiectul înaintat de Ministerul Finanţelor, şi Asociaţia Română pentru Relaţia cu Investitorii (ARIR) spune că măsura de renunţare la obligativitatea raportării trimestriale nu este una pentru care piaţa românească de capital să fie pregătită în prezent.

    „În continuare există emitenţi care nu au deprins bunele practici în comunicarea cu investitorii, activitate pe care, ca organizaţie, o promovăm constant şi care suntem convinşi că se va îmbunătăţi pe termen mediu şi lung, motiv pentru care, pentru moment, rigorile de raportare trimestrială sunt benefice pentru protecţia şi buna informare a investitorilor”, a transmis ARIR către MFP.

    La BVB, raportarea trimestrială este obligatorie doar pentru societăţile prezente pe Piaţa Reglementată, acolo unde se creează majoritatea lichidităţii pe segmentul de acţiuni. Pentru companii listate pe Sistemul Multilateral de Tranzacţionare (piaţa AeRO), acest lucru este doar recomandat, nu obligatoriu.

    Citeşte aici mai multe detalii.