BusinessMagazin

Tag: colectii

  • Librarul personal

    Clienţii de asemenea biblioteci au gusturi din cele mai diverse, scrie Financial Times, iar printre cererile primite de librari se numără colecţii despre vânătoarea de vulpi, cărţi despre romane americane, cărţi care să-i ajute pe diplomaţi să înţeleagă Marea Britanie (comandate de ambasada unei ţări arabe), lucrări despre canibalism ori cărţi despre antreprenoriat şi gândirea creativă (solicitate de o firmă de consultanţă IT pentru sediul său).

    Unii dintre cei care apelează la librari pentru alcătuirea unei colecţii de cărţi îşi consideră biblioteca un loc de refugiu, alţii vor să se laude cu cărţile lor, pe care le expun ca opere de artă, cum ar fi un colecţionar care şi-a cumpărat 300 de volume cu imagini pictate pe marginile paginilor care se văd numai atunci când acestea sunt ţinute într-o anumită poziţie.

  • Muzeul Zoologic din Cluj, cu fluturi şi păianjeni vechi de o sută de ani, redeschis

    Rectorul UBB, Ioan Aurel Pop, a declarat la ceremonia de redeschidere a Muzeului Zoologic că acesta este al doilea astfel de muzeu din România, după ”Grigore Antipa” din Bucureşti ca bogăţie a colecţiilor.

    ”Muzeul Zoologic al UBB, pe care l-am redeschis după lucrări de reabilitare care au durat doi ani şi jumătate, este, în primul rând, un muzeu de cercetare şi un muzeu didactic pentru noi, dar este şi o emblemă a acestui oraş, a Transilvaniei, a României, al doilea muzeu zoologic după muzeul Grigore Antipa din Bucureşti, ca bogăţie a colecţiilor, acesta nu este puţin lucru”, a spus Pop.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cincinalul în modă

    Deşi există în continuare elemente care se schimbă repede, industria modei nu mai reuşeşte să impună un asemenea ritm în toate privinţele, din cauza rezistenţei la schimbare a publicului, susţin experţii din domeniu.

    Se constată astfel că anumite elemente rămân la modă mai mult timp, deoarece multe femei nu mai acceptă să li se spună când să-şi schimbe garderoba şi tind să păstreze mai multă vreme hainele sau accesoriile care le-au plăcut.

    Companiile din retailul vestimentar şi de accesorii sau casele de modă au observat astfel că anumite elemente, cum ar fi fustele şi rochiile midi, trenciurile, imprimeurile florale şi animaliere se cer deja de câteva sezoane şi nu au cunoscut decât schimbări subtile de design, ceea ce indică o tendinţă spre înlocuirea lor o dată la cinci ani.

    Femeia modernă, susţin experţii, caută mai degrabă ceea ce i se potriveşte decât ceea ce îi spun casele de modă să poarte şi doreşte articole de îmbrăcăminte, încălţăminte şi accesorii cât mai comode. De aceea sunt foarte populare articole ca genţile care se pot purta de-a curmezişul pieptul sau pantofii fără toc, aceştia din urmă ajungând, în funcţie de design să fie consideraţi eleganţi şi la ţinute de seară.
     

  • Art Safari Bucureşti, eveniment dedicat artei din România, a ajuns la ediţia aniversară de cinci ani

    Pavilionul expoziţional este semnat de arhitectul Attila Kim, comisarul României la Bienala de Veneţia. „2018 este un an important pentru noi, împlinim 5 ani, aşa că am ales să ne întoarcem în piaţa George Enescu, locul în care s-a născut de fapt, povestea Art Safari Bucureşti, sub patronajul primăriei Capitalei. Este şi anul Centenar, iar proximitatea faţă de Palatul Regal, actualmente Muzeul Naţional de Artă al României, şi faţă de Ateneul Român are şi un sens simbolic, omagiază transformările culturale pe care le-a adus Carol I Bucureştiului şi României. Un Pavilion expoziţional impresionant, artă românească şi europeană din colecţiile muzeelor sau private, o serie de evenimente neconvenţionale, Art Safari Bucureşti va fi, cu siguranţă, de neratat” spune Ioana Ciocan, director Art Safari Bucureşti.

    Expoziţia platformă va fi regizată de curatorul francez Hervé Mikaeloff. Selecţia va cuprinde lucrări de Alex Mirutziu, Arantxa Echevarría, Ciprian Mureşan, Cristian Rusu, Daniela Palimariu, Ioana Stanca, Marius Bercea, Mi Kafchin, Mircea Cantor, Radu Cioca, Răzvan Anton, Răzvan Boar, Şerban Savu, Vlad Nancă, Vlad Olariu etc.

    Pavilionul Muzeal „Natural-Cultural”, curatoriat de Alina Şerban, va ghida vizitatorii de-a lungul unui traseu expoziţional dedicat artei româneşti până la jumătatea anilor ‘90. Pavilionul va găzdui artă de patrimoniu din peste 20 de muzee din România, precum şi lucrări din importante colecţii private. „Expoziţia schiţează, într-un format condensat, spaţiul producţiei artistice româneşti, sub semnul unei fireşti convergenţe dintre etnografie, ştiinţe, spiritualitate şi artă”, povesteşte Alina Şerban, curator Pavilionul Muzeal.

    Programul Internaţional este organizat în colaborare cu ambasadele Germaniei, Israelului, Elveţiei, Spaniei, Argentinei, Statelor Unite ale Americii în România şi cu Forumul Cultural Austriac. În cadrul acestui program vor fi expuse lucrări ale mai multor artişti internaţionali, şi vor fi organizate o serie de evenimente şi performance-uri. Tot în cadrul acestui program va fi lansată şi o bursă pentru tineri, în parteneriat cu British Council.

    În perioada respectivă se va organiza şi programul Art Safari Kids 2018, susţinut de Metropolitan Life, dedicat copiilor cu vârste cuprinse între 3-12 ani. În cadrul programului vor fi deschise  ateliere interactive şi tururi de artă, ghidate şi susţinute de elevii Şcolii Lauder-Reut şi British Council.

     

     

     

     

     

  • Fiecare poşetă are o poveste

    Cineastul angajat, Nic Courdy, este specialist în filme de animaţie şi a creat patru filmuleţe inspirate din universul foarte popularului serial ”Urzeala tronurilor“ pentru cele patru poşete din colecţie, Black Beauty, Golden Glory, Iron Shield şi Queen’s Desire.

    Acestea sunt la rândul lor inspirate în principal de moda medievală şi legende medievale şi personajele lor, cavaleri sau vrăjitoare, fiecare piesă fiind disponibilă la un preţ de câteva mii de euro

  • Colecţionarii chinezi sunt mânaţi de patriotism

    Operele de artă şi ceasurile occidentale prezintă acum mai puţin interes, ei preferând să cumpere hărţi, cărţi, paravane şi alte obiecte create în China în trecut şi aflate în posesia străinilor, scrie Financial Times.

    Interesul pentru acestea a crescut de când preşedintele Xi Jinping a început să vorbească mai des despre rolul moştenirii culturale a ţării, iar unii colecţionari, susţin casele de licitaţii, sunt mânaţi de dorinţa de a readuce în ţară opere de artă şi alte obiecte care consideră că au fost furate Chinei de-a lungul timpului.

    Colecţionarii animaţi de patriotism mai caută şi obiecte care pot dovedi superioritatea ţării lor, cum ar fi bancnote sau tiparniţe de bani, dat fiind că banii de hârtie au apărut în Europa ulterior Chinei, iar alţii îmbină patriotismul cu pragmatismul, achiziţionând articole de colecţie în speranţa că vor scoate profit vânzându-le altora mai patrioţi ca ei.

  • Cum a reuşit o tânără româncă să dezvolte un business profitabil în plină criza. ”Domeniul nu a fost atât de lovit sau afectat de criză precum altele“

    Pe vremea când designerii ”păreau inabordabili, inaccesibili“ şi puteau fi găsiţi doar în showroomuri, online, la televizor sau pe catwalk, Laurei Călin, fondatoarea V for Vintage, i-a venit ideea acestei afaceri. ”Am vrut să creăm o apropiere, să-i împrietenim cu posibilii clienţi. Aşa am pus bazele unui spaţiu prietenos în care pe parcursul a două zile publicul să îi poată cunoaşte personal pe designeri, nu neapărat să le vadă colecţiile, pe care le putea vedea online sau în alte locuri“, explică Laura Călin.

    Pe de altă parte, povesteşte ea, a luat în calcul şi nevoia designerilor de a deveni cunoscuţi. Practic, proiectul a fost un răspuns la o nevoie existentă pe piaţă, consideră fondatoarea. Primul eveniment a avut loc în urmă cu nouă ani, iar antreprenoarea a investit circa 5.000 de euro. Nu ştia pe atunci dacă va fi o singură ediţie sau o va repeta, dar a avut rezultate mai bune decât se aştepta; în anul care a urmat a organizat două ediţii – toamna şi primăvara, ritm pe care l-a păstrat. Mai nou, organizează şi ediţia de Crăciun. La început se înscriau la târg circa 50 de designeri, însă numărul lor a ajuns în prezent la 100; ei plătesc o taxă de participare de 350 de euro pentru un stand.

    Totuşi, nu poate participa chiar oricine, iar selecţia se face în funcţie de anumite punctaje stabilite de un juriu specializat pe baza aplicaţiilor trimise de designeri. Mai întâi V for Vintage stabileşte o temă pentru ediţia respectivă; spre exemplu, pentru ediţia ce a avut loc în al doilea weekend din noiembrie tema aleasă este ”Venus and the boy“, cu trimitere la ideea de unisex, de fluidizare a genurilor. Ulterior, designerii creează o colecţie capsulă, de zece piese, cu care se înscriu la târg pe baza unui formular, ce ajunge la juriu. Dacă aplicaţia respectivă trece de un anumit punctaj, designerul este admis la târg. O mare parte dintre cei care vin pentru prima dată se întorc la ediţiile următoare, iar alţii s-au consacrat de-a lungul timpului şi au ajuns nume cunoscute în domeniu, precum Andreea Bădală, fondatoarea Murmur, care s-a aflat şi în juriu la cea mai recentă ediţie.

    ”Sunt alţii la început de drum care vor să vadă cum este, târgul fiindpentru ei un test, să vadă cum îi primeşte publicul. Mai întâi vin ca studenţi, apoi au nevoie de continuitate, de expunere repetată. Mergi o dată, de două ori, publicul te învaţă, chiar dacă noi ne adresăm clientului final“, spune Laura Călin. Iar studenţii sunt scutiţi de plata taxei de înscriere. V for Vintage colaborează cu facultăţile de profil din Bucureşti, Timişoara şi Cluj, unde profesorii universitari încurajează şi trimit studenţii în urma unei trieri interne. ”E un test al lor pentru a vedea dacă produsele lor pot fi vandabile, că reuşesc să ajungă în piaţă, să se întreţină din ceea ce fac. Este primul lor contact cu publicul“, adaugă ea. La fiecare ediţie participă în jur de 100 de studenţi, iar portofoliile lor sunt trimise de profesori către V for Vintage înainte de lansarea evenimentului.

    Proiectul V for Vintage a fost lansat chiar când criza economică începea să-şi facă simţită prezenţa în România, însă proiectul a evoluat nestingherit. Motivele sunt simple, spune Laura Călin: ”Domeniul acesta nu a fost atât de lovit sau afectat de criză precum altele“. Pur şi simplu, povesteşte ea, i-a venit ideea acestui târg, ”era o nevoie în piaţă, m-am bazat pe curiozitatea comunităţii şi a funcţionat“. Pe de altă parte, un atu este şi faptul că V for Vintage nu este doar despre shopping, ci este mai mult un eveniment social. ”Cumperi, nu cumperi, mergi acolo cu prietenii, stai la o cafea, socializezi, îţi faci poze, fără nicio presiune“, spune antreprenoarea.

    Iar cifrele demonstează interesul oamenilor pentru eveniment: câteva mii de vizitatori în două zile. Biletele de intrare la târg reprezintă, de altfel, o sursă de venituri, pe lângă taxele de participare ale designerilor şi sponsorizări. Cel mai mare cost, de la început şi până în prezent, este cu spaţiul de desfăşurare a târgului, care s-a schimbat de-a lungul timpului datorită creşterii numărului de participanţi. De asemenea, creşterea numărului de colaboratori a generat un avans al costurilor, în condiţiile în care echipa permanentă este formată din trei oameni, iar în jurul târgului lucrează pentru eveniment circa 20 de persoane. ”Îmi place să lucrez în echipă. Sunt un iniţiator de proiect, dar pe de altă parte cred că nu am lucrat singură niciodată. Două creiere lucrează mai bine decât unul, trei mai bine decât două“, consideră Laura Călin. În general, investiţiile au crescut de la an la an, ajungând acum la 25.000 de euro, adică de cinci ori mai mari decât în 2008. Şi cifra de afaceri creşte de la an la an, în medie cu 20%, iar anul trecut a ajuns la aproximativ 200.000 de euro.

    Antreprenoarea a pus recent bazele unei platforme online ce uneşte designerii cu publicul în online, ”exact ceea ce am făcut cu târgul, platfoma face în online“. Prin intermediul Design FEED, publicul poate vedea colecţiile şi poate lua legătura cu creatorii acestora, deoarece se găsesc şi datele de contact ale designerilor. 50 de designeri sunt deja înscrişi pe platformă, taxa fiind de 50 de euro. ”Anul acesta promovăm platforma doar în România, însă de anul viitor sau peste doi ani vrem să trecem la nivel internaţional“, spune antreprenoarea.

  • Primul brand de modă din România inclus în calendarul oficial al Săptămânei Modei de la Milano

    Rhea Costa prezintă colecţia Primăvară/Vară 2018 în cadrul unei expoziţii speciale, joi 21 septembrie, începând cu ora 14:00, în Sala Cavallerizze (Museo Nazionale della Scienza e della Tecnologia). 

    “Includerea de către Camera Nazionale della Moda Italiana în calendarul oficial al Săptămânei Modei de la Milano este un pas firesc în parcursul Rhea Costa, după doar 5 ani în care colecţiile noastre au fost o prezenţă constantă, sezon de sezon, în magazine selecţionate din Italia. Prezentarea colecţiei în Milan Fashion Week mă bucură enorm, în aceeaşi măsură în care o face feedback-ul primit de la femei din întreaga lume care aleg creaţiile mele pentru felul în care se simt atunci când le poartă: feminine şi puternice.”, spune Andreea Constantin, designerul şi fondatorul Rhea Costa.  

    Lansat în 2009, Rhea Costa este astăzi un brand internaţional, colecţiile Rhea Costa Day to Night, Ready to Wear, Evening şi Bridal, precum şi colecţia pentru copii lansată anul acesta, Mini Rhea regăsindu-se în fiecare sezon în selecţia a peste 50 de magazine multibrand şi department stores din Europa Centrală, Rusia, Asia, Orientul Mijlociu.

    Printre vedetele internaţionale  care au ales să poarte creaţiile designerului Andreea Constantin pe covorul roşu şi în alte apariţii publice se numără Kate Beckinsale, Ciara, Gigi Hadid, Emily Ratajkowski, Demi Lovato, Kelly Rowland sau Catherine Zeta-Jones.

     

  • In vino veritas

    În ultimii ani, tot mai mulţi antreprenori români s-au lăsat şi ei cuceriţi de dealurile domoale din zona Dealu Mare şi Drăgăşani şi readuc în prim-plan povestea uitată a vinurilor româneşti. Cum? De regulă, cu banii câştigaţi în alte businessuri, fie ele în energie, finanţe, producţie sau auto.

    Într-o perioadă în care preţul petrolului îşi continuă declinul, bursele nu mai par nici ele la fel de atrăgătoare ca până acum şi nici măcar aurul nu mai e ce a fost, vinul devine o opţiune din ce în ce mai căutată. Nu, nu este un fenomen nou, ba din contră, connaisseurii şi pasionaţii de vinuri au în pivniţe licori în valoare de sute de mii şi chiar milioane de euro, provenind din Bordeaux, Champagne, Piemont sau alte regiuni cu tradiţie.

    Domeniul atrage deopotrivă interesul producătorilor şi colecţionarilor, iar afacerea este susţinută de cele mai multe ori financiar de alte businessuri, dar şi de pasiunea pentru o licoare considerată a avea nu doar o componentă istorică puternică, ci şi una spirituală.

    „Noi am intrat în această industrie aşa cum alţi oameni îmbrăţişează religia. Din toată inima“, sumariza recent Florence Cathiard ultimii 26 de ani din viaţă, pe care ea şi soţul său i-au dedicat vinului. Mai exact, producătorului francez de vin Smith Haut Lafitte. Povestea familiei Cathiard nu este extrem de lungă, însă cea a podgoriei şi a castelului pe care le-a cumpărat în regiunea Bordeaux se întinde pe parcursul a şase secole şi jumătate. O istorie mai lungă decât a multor state din lume.

    Florence Cathiard l-a cunoscut pe soţul său Daniel când amândoi erau adolescenţi şi membri ai echipei naţionale de schi a Franţei. S-au îndrăgostit încă de atunci unul de altul şi abia mai târziu de vin. După ce s-au retras din sport, s-au dedicat afacerilor în retail, dezvoltând două lanţuri de magazine – unul alimentar, iar un altul de echipamente sportive sub brandul Go Sport. Când cele două ajunseseră la un total de 1.000 de unităţi, familia Cathiard le-a vândut către gigantul francez Casino, unul dintre cei mai importanţi jucători din retailul mondial. Iar cei doi au decis să investească banii obţinuţi din această tranzacţie în vin, o pasiune latentă a amândurora.

    Exemplul familiei Cathiard este doar unul dintre multele de această natură. Bancherii de Rothschild, unii dintre cei mai bogaţi oameni din lume, sunt poate cel mai elocvent caz în domeniu. Philippe, baron de Rothschild, a fost pilot de curse, scenarist, producător de teatru şi film, poet şi unul dintre cei mai cunoscuţi producători de vin din lume. Şi, nu în ultimul rând, membru al dinastiei de bancheri Rothschild. A preluat operaţiunile de la Chateau Mouton Rothschild când avea doar 20 de ani şi a transformat afacerea într-un imperiu. Puţini sunt cei care nu au auzit despre brand.

    Alte nume sonore pe lista proprietarilor de crame sunt acţionarii caselor de modă Chanel, Ferragamo sau Bulgari, care şi-au dat seama că un vin bun nu se demodează niciodată, pe când în fashion totul este efemer. Nici oamenii de la Hollywood nu au rămas indiferenţi în faţa unui astfel de business, iar în rândul investitorilor se găsesc nume precum Brad Pitt şi Angelina Jolie, Francis Ford Coppola şi Drew Barrymore.

    O să încheiem lista cu Madonna, Gianluigi Buffon şi David Beckham (ambii fotbalişti, dacă mai era nevoie de vreo prezentare). Şi, cred că nu mai e nevoie de niciun argument pentru a spune că, indiferent de vârstă, sex sau formare, vinul naşte pasiuni.

    Cei mai mulţi aleg să îşi dezvolte businessul în zone cu „ştaif” şi renume precum Bordeaux sau Toscana. Sunt şi cei care preferă să meargă în lumea nouă, în Chile, Australia sau Africa de Sud, în căutarea licorii perfecte. Puţini sunt cei care aleg lumea foarte veche, adică România. De fapt, puţini sunt cei care ştiu că România face parte din lumea foarte veche a vinului, după cum spunea chiar antreprenorul Cristian Preotu, cu mai multe afaceri în domeniul gastronomiei de lux.

    Există însă şi curajoşi care s-au lăsat cuceriţi de dealurile molatice din zona Dealu Mare sau de colinele rotunjite din Drăgăşani şi Dobrogea. Familia de marchizi Antinori este o legendă în lumea vinului, cu o istorie de peste 600 de ani în domeniu. Local, italienii controlează în zona Dealu Mare producătorul Vitis Metamorfosis. Şi miliardarul austriac Alfred Beck a pariat peste 5 milioane de euro pe producţia locală de vin în inima ţării, în Transilvania, el deţinând astăzi Crama Liliac (cu brandurile Liliac şi Crepuscul).

    Ei nu sunt însă singurii care au simţit potenţialul pieţei locale. Viaţa lui Karl Hauptmann pare la prima vedere un joc de noroc. La o privire mai atentă însă, înţelegi că este un joc de şah, unde fiecare mutare este gândită în avans, pentru ca în final să poată striga: „Mat. Şah mat“. Doctor în economie, germanul Karl Hauptmann pariază pe pieţele financiare de aproape 30 de ani.

    După ce şi-a finalizat studiile, omul de afaceri a început să lucreze în domeniul financiar, în special ca bancher de investiţii, un job unde riscul este „felul de mâncare principal“ al fiecărei zile. Fost director al operaţiunilor internaţionale ale băncii de investiţii Merrill Lynch (divizia de wealth management a Bank of America) şi vicepreşedinte al Bankers Trust International, Karl Hauptmann a fondat la începutul anilor ’90 Telor Capital Management, propriul fond de investiţii, cu sediul la Praga. În România a mizat iniţial pe domeniul imobiliarelor, însă apoi a ales un segment pe care l-a descoperit în 1987 şi care continuă să îl fascineze şi astăzi – vinul. El este unul dintre acţionarii producătorului Alira din zona Dobrogei.

    De la astfel de pasiuni mistuitoare nu fac excepţie nici antreprenorii români, care după ce şi-au dezvoltat businessuri în auto, energie sau finanţe se lasă mânaţi de pasiunea pentru vin. Unii recunosc că este pură pasiune şi sunt convinşi că businessul cu vin are nevoie de răbdare şi timp pentru a îşi arăta roadele. Chiar şi zece ani de răbdare. Tocmai de aceea, ei nu renunţă la businessul lor iniţial.

    Un antreprenor chiar m-a întrebat odată: „Ştii cum se face o avere mică din vin? Porneşti de la o avere mare!” Fiecare poveste este însă diferită, mai ales atunci când este narată de fiecare antreprenor în parte.

  • Coşul transformat geantă de lux

    Iniţial impuse în modă în anii ’70 graţie actriţei şi cântăreţei Jane Birkin, aceste genţi revin în atenţie. Fie simple, mai apropiate de coşuri, fie modele bordate cu piele de şarpe ori cu baiere sub formă de lanţ, genţile-coş se potrivesc la o gamă variată de ţinute, putând fi purtate atât la o plimbare pe stradă în sezonul acesta de primăvară-vară, cât şi la o cină într-un restaurant elegant.