BusinessMagazin

Tag: CNADNR

  • CNADNR suspendă din funcţie un director pentru că a participat la o emisiune tv

    Compania de Drumuri arată, într-un comunicat, că fişa de post semnată de toţi salariaţii CNADNR interzice acestora să acorde interviuri şi să furnizeze documente sau informaţii în legătură cu activitatea CNADNR în lipa unui mandat acordat de directorul general.

    “Având în vedere că domnul Alin Goga a afirmat că a participat la o şedinţă CTE unde a constatat că «tratăm lucrurile cu superficialitate», că referitor la autostrada Orăştie – Sibiu «nu există rezolvare tehnică în» acest moment, că «s-a făcut o chetă de 250 de mii euro», că «noi suntem cei mai inteligenţi şi cei mai buni, pe unde am ales să construim? Exact pe unde este cel mai prost», că «angajaţii CNADNR vin de acasă cu casa de marcat, scot din priză casa CNADNR-ului şi pleacă acasă cu 8-9.000 ron pe tură», comisia de cercetare disciplinară a solicitat salariatului, ca în data de 28.08.2015 să se prezinte la comisie în vederea probării celor afirmate”, susţine CNADNR.

    Goga a afirmat în iulie că tronsonul de autostradă Sibiu-Orăştie trebuie reconstruit şi a vorbit despre ilegalităţi în CNADNR.

    “Vă spun că suntem ca la «Meşterul Manole»: ce am construit şi am plătit: 150 de milioane de euro trebuie să scoatem tot afară şi – am vorbit asta cu profesori universitari, cu absolut toată lumea – în condiţiile în care am ştiut că recepţionăm un lucru defect. A fost o pasivitate. Acum o lună de zile am fost la o altă emisiune şi după patru zile am fost chemat la DNA. Sper ca mâine DNA-ul să fie la CNADNR. Nu poate să rămână aşa. Paroxismul la care s-a ajuns în CNADNR e departe de orice închipuire. 14 miliarde de euro am primit din 2007 până în prezent. Sunt bani care s-au dus şi pe întreţinere, pe investiţii, reabilitări şi avem o reţea care e jalnică, pentru că totul porneşte din interior: 6.000 de oameni şi 10 la sută sunt ingineri de drumuri şi poduri. Acolo doar 10 la sută sunt ingineri de drumuri, într-o companie eminamente tehnică. Sunt regionale care au patru ingineri de drumuri. În condiţiile în care am angajat toate specializările exotice, găsiţi papagali de toate culorile. Fiecare director şi-a angajat toate rudele. Nu este de astăzi, se perpetuează”, a spus Goga.

    Pe durata cercetării disciplinare prealabile, contractul individual de muncă al lui Goga este suspendat conform legii, salariatul având obligaţia de a răspunde, în această perioadă, la convocările comisiei de cercetare disciplinară prealabilă, afirmă Compania de Drumuri.

    CNADNR susţine că Goga a avut perioade în care a renunţat la calitatea de salariat al companiei de drumuri, după care s-a reangajat, şi a mai fost subiectul unei cercetări disciplinare. După desfacerea contractului individual de muncă pentru absenţe nemotivate, a fost reangajat ţinându-se cont de situaţia familială a acestuia, potrivit sursei citate.

    Alin Goga a afirmat la finele lunii iulie, la Realitatea TV, că tronsonul de autostradă Sibiu-Orăştie ar trebui închis, în contextul în care circulaţia se desfăşoară în condiţii nesigure, iar singura soluţie rămâne reconstruirea sa. Asta în condiţiile în care au existat proiectant, consultant, inclusiv sesizări cu privire la situaţia terenului, iar traseul s-a modificat cu câteva sute de metri pe o zonă unde se produc alunecări şi este cunoscut acest lucru. În acest sens, explică Alin Goga, o dovadă în plus a situaţiei terenului fiind DN7 şi magistrala feroviară 200 care au avut probleme dintotdeauna, în zona aceea, şi în permanenţă CNADNR şi CFR au efectuat reparaţii şi, cu toate acestea, alunecările tot se produc.

    CNADNR a identificat mai multe probleme la lotul 3 al autostrăzii Sibiu – Orăştie, anunţând că de “slaba calitate a lucrărilor” este vinovat constructorul italian Salini Impregilo şi că acesta trebuie să remedieze problemele deoarece tronsonul de autostradă riscă să fie acoperit de alunecări de teren. Astfel, la doar opt luni de la inaugurare, pe cei 22 de kilometri ai tronsonului dintre Cunţa şi Sălişte, terasamentul “stă să o ia la vale”, o placă de beton s-a spart deja, iar ţevile de scurgere sunt îndoite. Autostrada este în garanţie timp de 4 ani, astfel că lucrările de remediere vor fi executate pe riscul şi cheltuiala antreprenorului.

    Salini-Impregilo SpA a informat că realizează o serie de expertize tehnice în zonele cu probleme. Până în momentul de faţă, CNADNR SA, însă, nu a primit nicio informaţie oficială cu privire la investigaţiile, testele şi concluziile acestor expertize. La sfârşitul acestei săptamâni, este programată, de comun acord, o şedinţă tehnică, în cadrul căreia se aşteaptă ca antreprenorul să prezinte aceste detalii pentru defectele din zona km 60+660, inclusiv soluţia tehnică de remediere, dat fiind faptul că şedinţa a fost solicitată de către antreprenor, susţine CNADNR.

    Un alt angajat al CNADNR, Liviu Costache, este şi el cercetat disciplinar pentru că a participat la o emisiune tv din data de 4 august.

    “La această emisiune şi domnul Costache a făcut afirmaţii nefondate, neadevărate, jignitoare şi calomnioase la adresa companiei şi a angajaţilor săi. Şi în acest caz, conform legislaţiei, comisia de cercetare disciplinară solicită domnului Costache probarea celor afirmate”, se mai arată în comunicatul CNADNR.

    Costache a fost directorul direcţiei comerciale din cadrul CNADNR, iar după reorganizarea acesteia i s-au propus două posturi de conducere pe care le-a refuzat. Contractul lui Liviu Costache cu CNADNR a fost desfăcut în 2011, dar a fost reangajat în companie în 2014.

     

  • CNADNR face din nou investiţii. Pe ce vrea să cheltuiască de data aceasta 800.000 de euro

    Compania Naţională de Autostrăzi vrea să contracteze servicii de realizare a expertizei tehnice şi a unui studiu de fezabilitate pentru reabilitarea DN 7C – Transfăgărăşan.   

    Proiectul are ca scop principal reabilitarea şi modernizarea drumului existent pentru ca circulaţia să fie deschisă tot timpul anului şi pe secţiunea de drum cuprinsă între km 10+000 (Piscul Negru) şi km130+800 (Cabana Bâlea Cascadă), prin adoptarea unor soluţii tehnice corespunzătoare.

  • Rovinieta poate fi plătită de sâmbătă prin SMS şi de abonaţii serviciului Digi Mobil al RCS&RDS

    CNADNR are deja încheiate convenţii pentru plata prin SMS cu operatorii telecom Orange, Vodafone şi Telekom.

    “Astfel, CNADNR, împreună cu Serviciul de Telecomunicaţii Speciale şi operatorul de telefonie mobilă RCS&RDS, lansează serviciul prin care încasarea tarifului de utilizare a reţelei de drumuri naţionale din România pentru abonaţii RCS&RDS se realizează prin intermediul serviciului de mesaje scurte – SMS“, se arată într-un comunicat al companiei de stat.

    La achitarea tarifului de utilizare prin intermediul SMS, clientul cu abonament Digi Mobil va transmite, prin SMS, la numărul scurt 7500 numărul de înmatriculare al vehiculului, urmat de categoria rovinietei, corespunzătoare tipului vehiculului (de exemplu, pentru un autoturism clientul va transmite textul B54AJV A).

    Ulterior, va primi un SMS prin care va fi informat că rovinieta va fi emisă pentru datele furnizate şi va cuprinde informaţii despre costul rovinietei şi costul total al tranzacţiei.

    Abonatul trebuie să confirme emiterea rovinietei prin transmiterea, la acelaşi numar, a unui nou SMS cu textul “DA” şi va primi un SMS de confirmare a emiterii rovinietei, moment în care va fi tarifat cu suma corespunzătoare rovinietei alese.

    Dacă utilizatorul nu cunoaşte sau nu este sigur de categoria rovinietei care trebuie achiziţionată, are posibilitatea de a obţine această informaţie transmiţând la numărul 7500 în reţeaua Digi Mobil, prin SMS, textul “INFO” (tarif 1 euro cent/SMS trimis).

    Pentru emiterea rovinietei prin intermediul SMS pentru un autoturism, preţul este de 2,52 euro, fără TVA, fiind valabilă 7 zile, în timp ce pentru vehiculele de transport marfă de sub 3,5 tone este de 4,94 euro fără TVA, pentru aceeaşi perioadă.

    Vehiculele de transport marfă cu masa între 3,5 tone şi 7,5 tone, precum şi vehiculele de transport persoane cu 9-23 locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto) vor plăti prin SMS o rovinietă de 3,33 euro fără TVA, valabilă o zi.

    În cazul vehiculelor de transport marfă cu masă de 7,5 tone – 12 tone şi al vehiculelor de transport persoane cu mai mult de 23 de locuri pe scaune (inclusiv conducătorul auto), rovinieta plătită prin SMS creşte la 5,75 euro fără TVA, pentru o zi.

    Pentru vehicule de transport marfă cu masa de peste 12 tone, cu maxim trei axe (inclusiv) rovinieta prin SMS este de 7,36 euro fără TVA, valabilă o zi, iar pentru vehiculele de transport marfă de peste 12 tone, dar cu minim patru axe (inclusiv), taxa este de 8,97 euro fără TVA, pentru o zi.

    Pentru clienţii cu abonament Digi Mobil, la tarifele menţionate anterior, în factura emisă, se adaugă TVA conform legislaţiei în vigoare.

  • CNADNR dă 20,34 milioane de lei pentru revizuirea unui studiu de fezabilitate la autostrada Bucureşti-Braşov

    Durata contractului va fi de 12 luni de la data de începere a acestuia, din care şase luni pentru revizuirea studiului de fezabilitate şi şase luni de asistenţă acordată beneficiarului. Valoarea fără TVA a contractului este de 16,4 milioane de lei.

    Termenul limită de depunere a ofertelor este 15 septembrie, ora 10:00, urmând ca acestea să fie deschise în aceeaşi zi, două ore mai târziu.

    Proiectul are ca scop realizarea Autostrăzii Comarnic – Braşov, respectiv sector Comarnic – Predeal, kilometrii 115-300 de metri, kilometrii 114 -800 de metri şi sector Predeal – Cristian, kilometrii 146-800 de metri şi kilometrii 162-300 de metri, la care se adaugă reabilitarea DN 73B, în vederea asigurării infrastructurii de bază necesară cererii de transport în creştere, se arată într-un comunicat al Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România (CNADNR).

    DN 73B face legătura între localităţile Ghimbav şi Cristian, ambele în judeţul Braşov.

    Investiţia îşi propune şi “reducerea numărului de accidente precum şi îmbunătăţirea confortului în timpul călătoriei, gestionând în acelaşi timp reducerea emisiilor de poluanţi şi impactul negativ asupra mediului, prin creşterea fluenţei, atât a traficului de tranzit, deviat pe autostrăzi, cât şi a traficului rămas în zona urbană, precum şi de a reduce poluarea sonoră în zona localităţilor urbane adiacente pe DN 1”, notează CNADNR.

    În plus, pe lângă importanţa naţională, autostrada Bucureşti – Braşov va deservi în condiţii bune traficul de tranzit internaţional de mărfuri şi persoane de pe teritoriul României, precizează oficialii CNADNR.

    Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice (ANRMAP) a emis în 30 iulie acceptul de publicare a anunţului de participare, urmând ca acesta să fie publicat în Sistemul Electronic de Achiziţii Publice (SEAP) în 31 iulie, spun oficialii CNADNR.

    CNADNR a anunţat, în 18 iunie, anularea procedurii pentru atribuirea contractului de concesiune privind construcţia tronsonului de autostradă Comarnic-Braşov, din cauza problemelor cu finanţarea. Proiectul urma să fie derulat de un consorţiu format din companiile Vinci (Franţa), Strabag (Austria) şi Aktor (Grecia).

    “Ofertantul declarat câştigător (asocierea Vinci-Strabag-Aktor, n,r,) nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanţări acordate exclusiv de finanţatori privaţi, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte”, arăta CNADNR.

    Un alt motiv care a stat la baza acestei decizii a fost prezentarea publică a proiectului, care “a generat o puternică reacţie negativă, mai ales în privinţa costurilor prezentate”.

    Tronsonul de autostradă Comarnic – Braşov este împărţit în cinci sectoare, cu un total de 58 de kilometri.

    “Sectoarele 1 şi 5 (dinspre Comarnic, respectiv dinspre Braşov, cu o lungime totală de aproximativ 10 km, la care se adaugă şi drumuri de legătură) vor fi scoase la licitaţie, cu finanţare de la Bugetul de Stat. Pentru sectoarele 2, 3 şi 4, care reprezintă partea cea mai dificilă a proiectului, va fi scoasă la licitaţie actualizarea studiilor geotehnice, cu finanţare de la Bugetul de Stat. În paralel, pentru fluidizarea traficului pe DN1, sunt în lucru Studiile de Fezabilitate referitoare la variantele de ocolire Comarnic şi Buşteni. După finalizarea SF-urilor vor fi scoase la licitaţie lucrările de construcţie, cu finanţare de la Bugetul de Stat”, potrivit CNADNR.

    CNADNR arata că, având în vedere costul semnificativ al proiectului, dacă ar fi încheiat contractul de concesiune cu ofertantul declarat câştigător, acest lucru ar fi putut duce la nerespectarea angajamentelor pe care România le-a încheiat cu CE, FMI, Banca Mondială în privinţa ţintei de deficit bugetar şi a datoriei publice.

    În plus, “ofertantul declarat câştigător nu a reuşit să obţină implicarea instituţiilor financiare internaţionale (BEI, BERD, IFC etc.) în finanţarea proiectului de concesiune”, se arată în comunicatul Companiei de Drumuri. Pe de altă parte, în ipoteza unei finanţări acordate exclusiv de finanţatori privaţi, costurile de finanţare pentru realizarea proiectului ar creşte, au spus reprezentanţii CNADNR.

    În al treilea rând, Ministerul Finanţelor Publice a refuzat să emită o scrisoare de susţinere a proiectului şi al suportării costurilor aferente contractului de concesiune din bugetul de stat în condiţiile unei clasificări “onGovernment balance sheet” a proiectului, date fiind riscurile cu privire la depăşirea ţintei de deficit bugetar stabilită şi calificarea scrisorii de susţinere ca o garanţie de stat.

    Mai mult, după desemnarea ofertantului câştigător, acesta, alături de potenţialii finanţatori privaţi, au solicitat unele modificări ale unor clauze ale contractului de concesiune. “Acceptarea acestor solicitări ar fi însemnat chiar modificarea procedurii de atribuire şi a condiţiilor care au stat la baza depunerii ofertelor”, a informat CNADNR.

    Oficialii CNADNR susţin că proiectul autostrăzii Bucureşti – Braşov rămâne o prioritate în Master Planul General de Transport şi că va fi dezvoltat în paralel cu autostrada Sibiu – Piteşti.

    În luna mai, premierul Victor Ponta i-a cerut ministrului Transporturilor de la acea dată, Ioan Rus, ca după aprobarea Master Planului de către Comisia Europeană să prezinte o soluţie şi pentru proiectul autostrăzii Comarnic-Braşov, adăugând că, după găsirea acestei soluţii, membrii Guvernului se pot retrage “în glorie”. Ulterior, Rus şi-a dat demisia, în urma declaraţiilor sale referitoare la românii din străinătate.

    Premierul susţinuse anterior că autostrada Comarnic-Braşov nu poate fi realizată fără un consens politic.

    În februarie, Ministerul Transporturilor anunţa că statul vrea să găsească un model financiar mai eficient în raport cu bugetul şi să atragă finanţare de la instituţii financiare internaţionale pentru autostrada Comarnic-Braşov şi că discuţiile cu consorţiul selectat vor continua până în aprilie.

    Premierul ceruse în ianuarie ministrului Transporturilor ca, până în 15 februarie, să fie decisă semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii sau rezilierea procedurii, arătând că nu se mai poate aştepta.

    La începutul anului 2014, Compania Naţională de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale a încheiat un memorandum cu consorţiul format din Vinci-Strabag-Aktor prin care se prevedea concesiunea de lucrări publice pentru proiectarea, construcţia, finanţarea, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov.

    Durata contractului de concesiune era de 30 de ani, din care 4 ani construcţie şi 26 de ani operare şi întreţinere, iar valoarea estimată pentru lucrările de proiectare şi construcţie era de 1,828 miliarde euro (fără TVA). Statul ar fi plătit 2,7 miliarde euro pentru construcţia, operarea şi întreţinerea autostrăzii Comarnic-Braşov timp de 30 de ani dacă ar fi avut banii, însă adăugând costurile de finanţare, suma urcă la 8,45 miliarde euro.

    Termenul anunţat de autorităţi pentru semnarea contractului de construcţie în concesiune a autostrăzii Comarnic – Braşov a fost amânat de mai multe ori. Statul a mai încercat de două ori să construiască autostrada Comarnic-Braşov, ultima tentativă având loc în 2010, când câştigătorul licitaţiei, asocierea Vinci (Franţa) – Aktor (Grecia), a renunţat la contract.

    Autostrada este împărţită în cinci secţiuni: Comarnic Sud – Comarnic Nord (3,4 km), Comarnic Nord – nod rutier Buşteni (16,3 km), nodul rutier Buşteni până la nodul rutier Predeal (12,8 km), nodul rutier Predeal până la nodul rutier Râşnov (15,2 km) şi nodul rutier Râşnov până la Cristian (5,4 km).

  • ​Soluţia-minune găsită de CNADNR pentru a-şi spăla imaginea negativă

    Compania de Drumuri (CNADNR), un mamut cu peste 6.000 de salariaţI, dar care nu poate plomba singură gropile fără să facă licitaţii, admite într-un plan de acţiune de aproape 30 de pagini că are o problemă de imagine, că “relaţiile de colaborare din interior sunt dezechilibrate” iar soluţia este angajarea de personal specializat în comunicare publică şi gestionarea crizelor.

    O instituţie cu un buget anual de peste 1,5 miliarde euro, dar care nu reuşeşte să construiască nici 100 km de autostradă pe an, publică la jumătatea anului planul de acţiune pentru 2015. Faţă de fostul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, şeful CNADNR Narcis Neaga se angaja la începutul anului că va redacta până la finele lunii februarie un plan de management al companiei pe care o conduce din 2013.

    Soluţia-minune găsită de CNADNR pentru a-şi ”spăla păcatele”

  • Contract de 1,6 milioane euro pentru un studiu de fezabilitate pentru un pod peste Dunăre, la Brăila

    Acordul a fost atribuit asocierii SC I.S.P.C.F. SA – SC E.D.IN SRL – SC S.T.E. SRL – SC Pegaso Ingegneria SRL.

    Finanţarea este asigurată în proporţie de 85% din fonduri FEDR şi 15% bani de la bugetul de stat.

    “Obiectivul general este îmbunătăţirea competitivităţii economice a României prin dezvoltarea infrastructurii de transport care facilitează integrarea economică în UE, contribuind astfel la dezvoltarea pieţii interne cu scopul de a creea condiţiile pentru creşterea volumului investiţiilor, promovarea transportului durabil şi a coeziunii în reţeaua de drumuri europene”, se arată într-un comunicat al CNADNR.

     

  • Cum va funcţiona sistemul de taxare de pe A2, la trecerea podului peste Dunăre dintre Feteşti şi Cernavodă

    “Încasarea tarifului de trecere a podului de la Feteşti – Cernavodă se va realiza, ca şi rovinieta, atât prin intermediul distribuitorilor (puncte proprii ale CNADNR, benzinării, etc) cât şi prin SMS.

    Pe acelaşi principiu ca şi la rovinietă, utilizatorii care nu vor achita tariful de trecere vor fi sanctionaţi contravenţional, aceştia fiind înregistraţi cu ajutorul echipamentelor video montate deja în Agenţia de Încasare de la Feteşti.

    Din cele 6 porţi de taxare existente la momentul actul vor fi păstrate 2 (câte 1 pe fiecare sens), porţi la care cei care nu şi-au plătit anticipat tariful o vor putea face la momentul tranzitării Agenţiei de Încasare.

    Prin acest mod de taxare, CNADNR SA doreşte să elimine aglomerările din zona Agenţiei de Încasare Feteşti şi să nu mai fie nevoită ca, pe perioada vârfurilor de trafic rutier, să sisteze încasarea tarifului”, notează reprezentanţii CNADNR.

    Ministrul transporturilor Ioan Rus a precizat ieri că un nou sistem de taxare pe autostrada Bucureşti-Constanţa este în teste şi din 30 aprilie va funcţional. CNADNR a început în urmă cu o lună lucrările pentru introducerea unui sistem electronic de plată a taxei de trecere a podului Feteşti-Cernavodă, pe autostrada Bucureşti-Constanţa. Sistemul informatic va înlocui achitarea tarifului de trecere cu oprire la barieră, şoferii având posibilitatea să opteze pentru achitarea tarifului în afara staţiei, în avans sau până la ora 24:00 a zilei următoare, potrivit CNADNR. Astfel, şoferii vor avea următoarele opţiuni de achitare a tarifului: prin SMS transmis la un număr scurt; prin achitarea tarifului de trecere prin reţeaua de parteneri autorizaţi ai CNADNR; prin utilizarea cardului bancar, în urma configurării unui cont într-un portal web şi printr-o aplicaţie pentru mobil puse la dispoziţie de CNADNR, scrie Ziarul Financiar.

  • Instanţa a suspendat executarea silită a Astra pentru datoria către CNADNR

    “A fost admisă cererea de suspendare provizorie formulată de societate şi s-a dispus suspendarea provizorie a executării demarată în dosarul de executare al BEJ Trancă Bogdan Ovidiu, până la judecarea cererii de suspendare a executării”, se arată într-o informare transmisă de Astra Bursei de Valori Bucureşti (BVB).

    Conturile Astra au fost blocate săptămâna trecută în urma declanşării procedurii de executare silită prin înfiinţarea popririi asupra acestora, iar compania a anunţat că va plăti CNADNR în perioada următoare suma de 95 milioane de lei, în baza executării unei poliţe.

    Administratorul special al Astra Asigurări, KPMG Advisory, a propus executorului judecătoresc eşalonarea la plată a sumei.

    Astra trebuie să plătească CNADNR 93,9 milioane lei în baza unei poliţe emise în favoarea Romstrade, companie aflată în insolvenţă, pentru realizarea unui tronson de autostradă. La această sumă se adaugă cheltuieli de judecată.

    Compania, cel mai mare asigurător în 2013, a coborât anul trecut pe locul trei în topul companiilor de profil, după Allianz-Ţiriac şi Omniasig.

    Cu un capital social de 257,8 milioane de lei, societatea este controlată de The Nova Group Investments România SA – 72,754% şi Epsilon Estate Provider SRL- 26,289%, alături de mai multe persoane fizice şi juridice, cu o participaţie reprezentând 0,957% din capitalul social. Cele două societăţi sunt controlate de omul de afaceri Dan Adamescu.

    În februarie 2014, ASF a instituit procedura de redresare financiară prin administrare specială la Astra Asigurări, a suspendat dreptul de vot al acţionarilor şi conducerea şi a numit KPMG Advisory ca administrator special.

  • CNADNR a semnat cu constructorul turc Eko Insaat un contract de 90 milioane de euro pentru centura Bacău

    “Contractul a fost atribuit în urma finalizării procedurii de achiziţie publică (licitaţie deschisă), societăţii Eko Insaat Ve Tic şi are o valoare totală de 393.881.398,36 lei fără TVA. Finanţarea proiectului este asigurată din fonduri europene nerambursabile (85%) şi de la bugetul de stat (15%)”, se arată într-un comunicat al CNADNR.

    Durata contractului este de 48 de luni din care 24 luni pentru execuţia lucrărilor, iar 24 de luni reprezintă perioada de garanţie, iar lungimea tronsonului este de 30,7 kilometri.

     

  • Peste 70% din amenzile pentru neplata rovinietei contestate de şoferi sunt anulate în instanţă

    “Din procesele-verbale emise prin Sistemul Informatic de Emitere, Gestiune, Monitorizare şi Control al Rovinietei (SIEGMCR), începând cu data de 01.10.2010 a fost încasată suma de 36.631.550 lei, reprezentând amendă contravenţională, care constituie venit propriu al CNADNR SA, pentru un număr de 217.488 PVCC (procese-verbale de constatare a contravenţiei, n.r.). În perioada 2011 – 2015 au fost contestate în instanţă aproximativ 170.000 procese-verbale de constatare a contravenţiei emise prin SIEGMCR, din care au fost anulate prin sentinţe definitive emise de instanţa de judecată aproximativ 120.000“, se arată într-un răspuns al CNADNR la solicitarea MEDIAFAX.

    În prezent, pe rolul instanţelor judecătoreşti se află spre soluţionare un număr de aproximativ 30.000 dosare având ca obiect plângeri contravenţionale împotriva proceselor-verbale de constatare a contravenţiei emise prin SIEGMCR.

    În intervalul 2012 – 2014 au fost emise aproape 871.500 de amenzi pentru neplata rovinietei.

    Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis la jumătatea lunii februarie că procesul-verbal de contravenţie transmis pe suport de hârtie şoferilor care circulă fără rovinietă este nul în lipsa semnăturii olografe a agentului constatator.

    “Decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va fi motivată şi se va publica în Monitorul Oficial, moment de la care devine obligatorie pentru instanţele judecătoreşti. CNADNR SA va ţine cont de argumentele pe care se întemeiază aceasta şi va proceda în consecinţă”, arată reprezentanţii CNADNR.

    Suma încasată din vânzarea rovinietei s-a ridicat la 899,2 milioane lei în 2014, faţă de 885,1 milioane lei în 2013 şi 861,7 milioane lei în anul anterior. Sumele nu includ TVA.