BusinessMagazin

Tag: clawback

  • Guvernul a aprobat rectificarea bugetară. Care vor fi efectele ei

    “Am aprobat rectificarea bugetară pornind de la obligaţia absolută pe care guvernul pe care eu îl conduc şi-a asumat-o, aceea de a rămâne şi de a păstra ţara noastră într-o limită clară de disciplină financiară şi de a respecta în totalitate acordurile şi obligaţiile pe care România şi le-a asumat în relaţiile cu creditori noştri internaţionali, adică cu Fondul Monetar Internaţional, Comisia Europeană şi Banca Mondială”, a declarat premierul Victor Ponta.

    Rectificarea bugetară porneşte de la scenariul unei creşteri economice revizuite de la 1,5% la cca 1,2%, “ca efect al creşterii economice încetinite sau chiar negative din zona UE, de la principalii noştri parteneri, unde exportam mărfuri şi servicii, de asemenea din cauza secetei şi, sigur, într-o anumită măsură, şi din cauza climatului politic tensionat din ultimele câteva luni”, potrivit lui Florin Georgescu.

    Rata inflaţiei a fost şi ea revizuită de la circa 3% la 3,5% în decembrie anul acesta faţă de decembrie anul trecut. Deficitul extern de cont curent este estimat în jur de 4% din PIB, iar cursul mediu de schimb luat în calcul pentru fundamentarea bugetului a fost revizuit de la 4,21 la 4,45 lei/euro. PIB, în termeni nominali, ca valoare absolută, este de 607 miliarde de lei, “uşor mai ridicat şi din cauza ratei inflaţiei şi a cursului de schimb, pe de o parte, dar pe de altă parte şi din cauza revizuirii PIB realizat în anii anterior, 2010 şi 2011, care, pe baza datelor definitive, a fost mai mare decât pe baza datelor preliminare”. În aceste condiţii, deficitul bugetar creşte, conform celor convenite cu FMI, de la 1,9 la 2,2% din PIB, iar factura salarială este menţinută la nivelul de 6,7% din PIB, sub 7%, care este plafonul maxim posibil, dar şi sub 6,9%, cât a fost în 2011.

    UNDE SE DUC BANII

    Conform ordonanţei, veniturile bugetului de stat au fost reduse cu 2,658 miliarde de lei (0,4% din PIB), iar cheltuielile bugetului de stat, pe sold, au fost diminuate cu 1,253 miliarde de lei (0,2% din PIB). Sumele defalcate din TVA pentru echilibrarea bugetelor locale pe anul 2012 au fost majorate cu 513 milioane lei. Veniturile bugetului asigurărilor sociale de stat aferent sistemului public de pensii au fost majorate cu 155,5 milioane lei, iar cele ale sistemului de asigurări pentru accidente de muncă şi boli profesionale au crescut pe sold cu 56,8 milioane lei. Veniturile bugetului asigurărilor pentru şomaj au fost reduse cu 199,3 milioane lei, iar veniturile fondului de garantare pentru plata creanţelor salariale au fost majorate cu 10,5 milioane lei.

    La capitolul cheltuielilor sociale, în afară de reîntregirea salariilor şi restituirea pensiilor, Ponta a spus că Guvernul a prevăzut prin intermediul autorităţilor publice locale 100 de milioane de lei pentru plata însoţitorilor persoanelor cu dizabilităţi, sumă redistribuită de la bugetul MDRT.

    Rectificarea şi deblocarea posturilor vor permite angajarea absolvenţilor din 2011 şi 2012 în cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor, a Ministerului Apărării, a Administraţiei Naţionale a Penitenciarelor şi a celorlalte structuri militarizate. În cazul justiţiei au fost prevăzute în buget sumele necesare pentru angajarea unui număr de 564 de judecători şi grefieri, personal magistraţi şi personal auxiliar, necesari pentru a putea trece de la 1 februarie 2013 la implementarea Codului de procedură civilă şi a reformelor în justiţie, reforme pe care România şi le-a angajat în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare.

    La Ministerul Educaţiei au fost alocaţi banii necesari pentru clasa zero, pentru burse şi pentru doctoranzi. În cazul administraţiei publice locale, o sumă totală de 600 de milioane de lei va asigura plata arieratelor către creditori. La Ministerul Agriculturii, prin trecerea unor plăţi de la bugetul de stat către fonduri europene se vor asigura subvenţiile pentru crescătorii de porci şi păsări, precum şi pentru producătorii agricoli afectaţi de secetă, în luna octombrie.

    De asemenea, la unele ministere au fost reduse fondurile în cazurile investiţiilor cu un grad redus de eficienţă economică sau care erau numai la început şi nu aveau perspectivă de finalizare în următorii 3-5 ani, a precizat ministrul finanţelor, Florin Georgescu. “Se alocă suficiente sume pentru obiectivele aflate la un grad ridicat de finalizare: 80-85-90%, nu la acele abia începute, cu 1-2% grad de realizare”, a spus ministrul. Întrebat de presă despre ce ministere este vorba, Georgescu a răspuns: “Aţi auzit, n-au ieşit ţipete din sala guvernului, lumea a fost destinsă. Ce importanţă are că s-au luat 100 de milioane de colo şi s-au mutat dincolo? S-au făcut analize profesionale pentru a ajunge la asemenea concluzii”.

    Tot marţi, Guvernul a aprobat ordonanţa prin care se introduce sistemul de plată a TVA la încasarea facturii pentru companiile cu cifră de afaceri de sub 2,25 milioane lei în perioada octombrie 2011 – septembrie 2012, prevedere care va intra în vigoare de la 1 ianuarie 2013. Firmele cu cifră de afaceri sub 2,25 milioane de lei vor fi obligate să treacă la sistemul TVA la încasare şi să achite şi să încaseze facturile numai prin bancă, în timp ce marile companii nu vor putea să-şi deducă TVA din relaţia cu firmele mai mici dacă nu le plătesc facturile. Dacă obligaţiile se sting prin plata în numerar se aplică sistemul de exigibilitate a TVA la facturare.

    Un punct al acestei ordonanţe este taxa de clawback din sectorul medical, care a fost revizuită “undeva în jos, de la 30 şi ceva la sută la 20 şi ceva”, potrivit lui Florin Georgescu, noua formulă de calcul urmând să intre în vigoare la 1 octombrie. A fost reglementată în acelaşi timp şi regularizarea plăţilor restante încă din anii 2009-2010, respectiv aducerea la zi a decontărilor dintre agenţii economici care comercializează, comercianţii de medicamente, spitale, farmacii, CNAS.

  • MEDIAFAX TALKS ABOUT HEALTH REFORM – ARPIM şi APMGR: Clawback, o invenţie românească nu foarte bună, ar putea fi împrumutată în Europa

    Afirmaţiile continuă, astfel, seria criticilor aduse de industrie acestui sistem. Sorin Popescu, şef grup Comunicare al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali din România (ARPIM), a declarat că sistemul clawback este o invenţie românească. El a precizat că în România, în 2011, au fost consumate pe medicamente 6,8 miliarde de lei, ceea ce înseamnă că ar trebui plătiţi 1,8 miliarde lei, adică 400 de milioane de euro, lucru care, în opinia sa, nu poate fi susţinut din punct de vedere economic.

    Mai multe pe mediafax.ro

  • Bolile din spatele creşterii pieţei farma

    Valoarea medicamentelor eliberate către pacienţi a atins nivelul de 2,93 miliarde lei la preţ de distribuţie în primul trimestru al anului 2012, cu 21,6% comparativ cu trimestrul întâi al lui 2011. Petru Crăciun, directorul Cegedim, companie de studii şi analize de piaţă specializate în domeniul farma, vede în creşterea pieţei, parţial afectată de dezvoltarea exporturilor paralele la nivel de farmacie, atât necesităţile ridicate de tratament ale pacienţilor, cât şi un risc mai mare în condiţiile efectuării plăţilor cu mare întârziere. “Ne bucură recuperarea în volum a pieţei după scăderile din 2008-2010, dar ne îngrijorează creşterea mult superioară a taxelor clawback (taxa plătită de producătorii de medicamente pentru diferenţa dintre bugetul alocat de stat şi consumul real – n.r.), care pot dinamita întreaga aprovizionare cu medicamente”, mai spune Crăciun, el prognozând o creştere de 8,9% la nivelul întregului an.

    Dragoş Damian, CEO-ul companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România, atrage atenţia către “adevărata măsură a evoluţiei pieţei, care nu a fost prezentată în raportul Cegedim”: faptul că piaţa a scăzut cu 2,7% faţă de ultimul trimestru al anului 2011. Scăderea, spune Damian, confirmă poziţia publică a producătorilor de medicamente generice, legată de evoluţiile dramatice care apar din cauza calculului eronat al clawback-ului: deşi piaţa de medicamente scade în primul trimestru faţă de cel anterior, taxa clawback imputată producătorilor este cu 50% mai mare pe aceleaşi segmente. “Este încă o dată evident că sistemul sanitar încearcă să-şi finanţeze deficitul rezultat din lipsa de reformare, imputând propria ineficienţă producătorilor de medicamente generice.” Şeful genericelor vede drept explicaţie pentru creşterea cu o cincime din primele trei luni comparaţia cu un trimestru modest, cel corespunzător din anul trecut. Atunci, vânzările erau slabe din cauza ameninţărilor de neînregistrare şi neplată a reţetelor şi din cauza trecerii medicaţiei injectabile oncologice în farmaciile din spitale. Un element de creştere a fost generat şi de cererea şi vânzarea produselor de sezon – în mare parte antibiotice şi medicamente contra răcelii şi gripei – mai importantă în 2012 din cauza gerului din luna februarie. În paralel, continuă tendinţa pacienţilor de a cumpăra şi stoca în exces medicamente, pe seama temerii că nu îşi vor mai putea asigura continuitatea tratamentelor necesare.

    Potrivit datelor Local American Working Group, finanţarea sănătăţii se află la două treimi din minimul necesar funcţionării optime. Raportul LAWG arată că România este statul cu cele mai mici cheltuieli de sănătate din PIB din Uniunea Europeană, înregistrând o valoare de 5,6% în anul 2009 faţă de media UE de 9,9%. În 2011 cheltuielile publice cu sănătatea au atins 3,7% din PIB, în scădere faţă de anul 2010. Din totalul resurselor alocate sănătăţii, 80% sunt publice, în mare parte administrate de Casa de Asigurări de Sănătate, iar 20% private. “Una dintre cele mai importante reforme din sistem este implicarea sectorului privat în asigurările sociale de sănătate. La nivelul UE, România este una dintre ţările cu cele mai mici cheltuieli în contul asigurărilor private de sănătate (doar 0,01% din PIB, faţă de media UE de 0,4%).
    Dragoş Damian remarcă faptul că, în ciuda schimbării mecanismului de compensare care avantajează produsele ieftine, evoluţia medicamentelor generice este sub aşteptări în ciuda multiplicării doctoriilor de acest fel. În plus, cel puţin 20% din cifrele furnizate de companiile care publică analize de piaţă reflectă de fapt fenomenul exporturilor paralele, care privează pacientul român de un acces decent la terapii. Este cunoscut faptul că preţurile medicamentelor comercializate în România sunt la nivelul minim european, deci profiturile se măresc considerabil dacă doctoriile iau calea unor ţări precum Franţa, Germania sau Marea Britanie, unde costă de câteva ori mai mult.

    Datoriile faţă de companii ajung la circa două miliarde de lei, potrivit oficialilor din industria farmaceutică. Profitul de altădată, chiar şi de 30% din cifra de afaceri, se diminuează pe seama întârzierilor, acoperite în mare parte prin finanţare bancară sau de la companiile-mamă, şi a suprataxei, iar Damian spune că în cazul genericelor profitul există de fapt “doar pe hârtie”: “În realitate, producătorii de medicamente ieftine înregistrează pierderi colosale, care pun în pericol stabilitatea pieţei farmaceutice şi accesul pacienţilor la tratament”.

    Indiferent de rezultatele trimestriale, vocile din industrie vorbesc la unison – piaţa farmaceutică din România rămâne o piaţă atipică, suprareglementată, cu oscilaţii trimestriale, fraudată prin diverse mijloace. Doctorul Carmina Rogojinaru Smith, country manager al companiei Ewopharma, adună taxele pe care le are de plătit: circa 20% taxa clawback, 5% diferenţa de curs valutar între leu şi euro şi 7% dobânda la bănci pentru a asigura finanţarea timp de un an până la plata medicamentelor de către stat. În total, mai bine de 30% din cifra de afaceri. “Cel mai probabil vor supravieţui produsele cu marje de peste 30%”, spune Smith, care anticipează că cele cu profitabilitate mai mică, deşi utilizate de pacienţi, nu vor mai putea fi susţinute mult timp. Marjele de profit pentru doctoriile Ewopharma sunt cuprinse, potrivit managerului, între 10% şi 50%.

    Tot Dragoş Damian concluzionează: “Deşi la nivel declarativ există cele mai bune intenţii, autorităţile nu au în plan măsuri concrete de sprijinire a industriei generice şi, în general, nu se consultă cu industria de profil în procesul de adoptare a măsurilor legislative”. Iar lipsa dialogului e principalul reproş al industriei.

  • Noul virus în farma: clawback-ul

    “Suntem gata să scriem un cec, dar nu suntem gata să scriem un cec în alb”, spunea săptămâna trecută şeful GlaxoSmithKline, Pascal Prigent, cu prilejul unei conferinţe de presă ca urmare a introducerii noii taxe. Sistemul clawback funcţionează deja în cele mai multe state din Europa, însă modelul românesc aduce unele diferenţe considerate “inaplicabile” de către companii. Clawback-ul este în esenţă un procent agreat din creşterea anuală a fiecărui producător de medicamente peste o anumită limită tocmai pentru a evita consumul excesiv de doctorii. E logic că limita impusă nu poate fi mai mică decât consumul istoric real şi, în plus, diferenţa nu e suportată în totalitate de producători nicăieri, iar contribuţia lor e în cele mai multe cazuri plafonată la o sumă maximă. Ordonanţa emisă de Guvern prevede tocmai neregulile de mai sus în ciuda consumului per capita la cel mai redus nivel din Europa, de patru ori sub media europeană. “Simularea pe execuţia bugetară prognozată pentru anul 2012 şi taxa clawback pe care ar trebui să o plătim în acest moment este de 1,7 miliarde de lei”, declară Cristian Luţan, director executiv adjunct al Asociaţiei Române a Producătorilor Internaţionali de Medicamente. Oficialii ARPIM susţin că taxa pe care o vor plăti va include şi venituri pe care nu le-au realizat, pentru că se aplică la preţul de vânzare al medicamentelor, care include pe lângă preţul de producător, marja de distribuţie, adaosul farmaciilor şi TVA. De exemplu, pentru un medicament în valoare de 100 de de lei, o companie va fi obligată să plătească clawback 136 lei – “lucru imposibil de susţinut”.

    Contextul în care Guvernul decide implementarea taxei îi găseşte pe producători fără bani lichizi, dat fiind că termenele de plată au ajuns în prezent chiar şi la 300-360 de zile. “Medicamentele sunt plătite din rectificare în rectificare, vorbim de arierate de miliarde ca de mărunţiş, banii sunt cheltuiţi pe medicamente tot mai scumpe fără efecte vizibile asupra stării de sănătate”, spune şi Dragoş Damian, CEO al Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România. El anticipează creşterea numărului de insolvenţe pentru operatori şi deplânge lipsa unui plan concertat de sustenabilizare a sistemului sanitar şi a dialogului cu investitorii industriali români. Datele APMGR indică faptul că producătorii de medicamente din România au investit peste două miliarde de euro până în prezent, menţin peste 10.000 de locuri de muncă calificate şi contribuie la exporturi cu circa o sută de milioane de euro anual. Potrivit şefului genericelor, măsura este discriminatorie pentru că nu se adresează tuturor prestatorilor de servicii medicale şi, apoi, pentru că ia în calcul agenţii economici români – “deja suprafiscalizaţi”. “Clawbackul demonetizează operatorii locali, loveşte nedrept în producătorii de medicamente generice, creşte costurile de exploatare şi agravează riscul operaţional”, susţine Damian. După anunţarea taxei, companiile farmaceutice membre ale Camerei de Comerţ Româno-Americane, precum Pfizer, Merck Sharp & Dohme şi Eli Lilly, au anunţat limitarea dezvoltării investiţiilor în domeniul farmaceutic în viitor. “În acest moment nu cred că există vreun guvern în Europa sau chiar în lume care să ignore nevoia de predictibilitate pentru atragerea de investiţii noi sau dezvoltarea celor existente”, declară Alexandra Gătej, preşedintele AmCham România.

  • Dragoş Damian: De zece ori “Nu” pentru claw-back

    Iată că, producătorii de medicamente din România, după ce au investit peste două miliarde de euro, menţin peste 10.000 de joburi calificate, contribuie la PIB şi la alţi macroparametri, plătesc taxe şi impozite în ţară şi pun România pe harta mondială a industriei ştiinţelor vieţii prin exporturi anuale de peste 100 de milioane de euro, află cu interes că mai trebuie să plătească o contribuţie pentru medicamentele pe care le comercializează.

    Fără a comenta normele sau instrucţiunile de aplicare, care prin ambiguitatea lor au umplut buzunarele consultanţilor care sfătuiau industria asupra a ceea ce trebuie să facă (neinterpretându-le nici ei bine), este important să se înţeleaga de ce, în primul şi în primul rând, conceptual o măsură “claw-back” este inadecvată.

    1.- este o măsură discriminatorie pentru producătorii de medicamente în general; de ce n-ar plăti o astfel de contribuţie şi ceilalţi prestatori care furnizează servicii şi bunuri decontate de fondurile CNAS şi MS;

    2. – este o măsură discriminatorie pentru agenţii economici români în particular; aceştia sunt suprafiscalizaţi, ei deja plătind taxe şi impozite către statul român;

    3. – este o măsură care loveşte nedrept în producătorii de medicamente generice; este dovedit faptul că utilizarea medicamentelor generice scade costurile în sistemul sanitar;

    4. – este o măsură care creşte costurile de exploatare şi agravează riscul operaţional: 10% costurile de creditare ale sistemului sanitar Ă 15% costurile de operare Ă 10% contribuţie pe venituri ă 35% este mult prea mult faţă de practicile industriale din prezent;

    5. – este o măsură care demonetizează operatorii locali care nu au companii “mamă” care să-i finanţeze: contribuţia trebuie plătită trimestrial, încasările contravalorii medicamentelor se fac la 360 de zile;

    6. – este o măsură care decapitalizează producătorii autohtoni: normele capitalului de lucru au ieşit din parametri practicilor industriei şi riscul blocajului capitalui furnizor este imens;

    7. – este o măsură care accentuează dezechilibrul fluxului de numerar: încasările la 360 de zile, creşterea TVA-ului, impredictibilitatea încasărilor au agravat pe tot parcursul anului cash-flow-ul producătorilor;

    8. – este o măsură care va arunca în aer costurile în sănătate: operatorii vor vrea să comercializeze volume mici de medicamente scumpe pentru a compensa contribuţia pe venituri prin reducerea cheltuielilor operaţionale;

    9. – este o măsură care reduce şansele sistematizării exporturilor: contribuţia cerută la plată se va regăsi şi în costurile produselor exportate scăzându-le astfel competitivitatea;

    10. – este o măsură care descurajează investiţiile în sector: schimbarea regulilor în timpul jocului creează confuzie în rândul jucătorilor care au investit deja două miliarde de euro şi neîncredere în rândul investitorilor potenţiali.

    Medicamentele sunt plătite din rectificare în rectificare, vorbim de arierate de miliarde ca de marunţiş, banii sunt cheltuiţi pe medicamente tot mai scumpe fără efecte vizibile asupra stării de sănătate, creşte ritmul insolvenţei diverşilor operatori şi riscul din exploatare, autorităţile nu au un plan concertat de sustenabilizare a sistemului sanitar şi nu dialoghează deloc cu investitorii industriali români din industria farmaceutică.

    Expresia momentului este “relansare economică”, o folosesc deopotrivă guvernul, oamenii de afaceri, consultanţi, băncile, politicienii. Reformarea sistemului de sănătate şi stoparea arieratelor, inclusiv prin încurajarea consumului de medicamente generice, o vor autorităţile şi o spune FMI-ul. Dacă vrem relansare economică şi în industria farmaceutică în paralel cu încurajarea utilizării genericelor, atunci măsură “ordonanţei claw-back” nu este o măsură care să fie aplicată investitorilor industriali din România.

    Dragoş Damian este CEO al companiei farmaceutice Terapia-Ranbaxy şi preşedintele Asociaţiei Producătorilor de Medicamente Generice din România.