BusinessMagazin

Tag: Cipru

  • Românii ar putea avea încă o zi liberă în 2018

    „Iniţiativa legislativă prevede stabilirea zilei de Vinerea Mare ca sărbătoare legală, nelucrătoare. Vinerea Mare sau Vinerea Patimilor este ultima zi de vineri înaintea Paştelui şi, astfel, ultima vineri din Postul Mare. Vinerea Mare în Europa este zi legală de sărbătoare în 16 ţări dintre cele 28 ale Uniunii Europene. În România, Codul muncii prevede 14 zile de sărbători legale, mai puţine faţă de alte ţări din Uniunea Europeană, de exemplu Belgia, Lituania sau Cipru, care au 16 – 17 zile de sărbătoare legală. Şi în România ar trebui introdusă Vinerea Mare ca zi de sărbătoare legală, fiind unul dintre cele mai semnificative evenimente religioase dintr-un an”, se arată în expunerea de motive.

    Citeşte continuarea pe  www.mediafax.ro

     

  • Premiile BM pentru inovaţiile anului 2017

    În 2016, statele membre ale Uniunii Europene au cheltuit peste 300 de miliarde de euro pe cercetare şi dezvoltare. Ca procentaj din PIB, valoarea a rămas constantă faţă de anul precedent: 2,03%. Faţă de 2006, investiţiile în cercetare şi dezvoltare au crescut: procentajul mediu pe toate statele membre UE se situa la 1,76% din PIB. Cele mai mari procentaje din PIB alocate cercetării s-au înregistrat în Suedia (3,25%), Austria (3,09%) şi Germania (2,94%). La capătul opus s-au situat Letonia (0,44%), România (0,48%) şi Cipru (0,5%). Cu alte cuvinte, cerceterea şi dezvoltarea nu sunt o prioritate pentru România.

    Peste 150 de invitaţi au participat la cea mai recentă conferinţă organizată de Business MAGAZIN pe tema inovaţiei. Cu acest prilej a fost lansat şi catalogul dedicat, ajuns la a patra ediţie, care a plecat de la o observaţie realizată în baza unor informaţii de Institutul Naţional de Statistică: una din cinci companii din România a implementat, în perioada 2010-2012, un produs sau un proces nou, o metodă de organizare sau de marketing nouă. În 2014, valoarea totală a cheltuielilor pentru inovaţia de produse sau procese în România a fost de 3,43 de miliarde lei. În 2016, suma a fost puţin mai mare: 3,675 miliarde de lei pentru activitatea de cercetare-dezvoltare, totalul cheltuielilor reprezentând 0,48% din Produsul Intern Brut (PIB), din care 0,27% pentru sectorul privat şi 0,21% pentru sectorul public, reiese din datele Institutului Naţional de Statistică.

    Ponderea redusă a cheltuielilor cu cercetarea şi dezvoltarea în PIB, de circa 0,48%, ne aşază pe ultimul loc în Europa, iar cea mai recentă analiză a Comisiei Europene ne etichetează drept „inovator modest”, descriere în care se mai află doar Bulgaria.

    BM: Ce este inovaţia şi de ce sunt românii inovatori modeşti?

    Bogdan Pismicenco, Kaspersky Lab: N-aş spune că românii nu sunt inovatori. Dacă ne uităm în istorie, putem vedea că românii sunt o naţie de oameni inventivi şi inovatori. Sunt foarte multe lucruri de care ne bucurăm azi care au fost dezvoltate de români. Cred că în momentul de faţă nu avem cadrul necesar pentru a fi dezvoltată mai mult zona de inovare. Nu ştiu câte institute de cercetare mai există în România şi ce bani mai primesc, plus că, din punctul de vedere al mediului privat, cred că suntem mai degrabă priviţi ca o forţă de muncă mai ieftină decât vestul Europei, dar destul de calificată.

    Din punctul nostru de vedere, al domeniului cybersecurity, inovarea trebuie să facă practic parte în fiecare zi din munca noastră, pentru că pe măsură ce devenim tot mai smart – smart city, smartphone, IoT – şi zona de ameninţări se dezvoltă cu aceeaşi rapiditate şi orice companie din acest domeniu trebuie să devină inovatoare. Dacă acum zece ani un antivirus era suficient pentru a ne simţi relativ în siguranţă, în ziua de azi este imposibil, mai ales pentru un IMM, să se bazeze pe o soluţie de securitate de tip antivirus, pentru că – am un exemplu care îmi place – e acel paradox al gardului înalt pe care îl ridicăm din ce în ce mai sus, ca să ne protejăm casa, dar dacă infractorul reuşeşte să intre pe sub pământ sau prin aer, poate stă chiar la noi în casă. De aceea trebuie să ai, pe lângă gard, o strategie de a descoperi infractorul şi de a opri imediat robinetul de scurgeri de date. Inovaţia în cybersecurity înseamnă dezvoltarea de soluţii, servicii care să pună la punct o întreagă strategie de securitate a unei companii.

    În condiţiile în care provocările pe care le pun atacatorii cibernetici sunt atât de mari, credem că e absolut necesar să le anticipăm mişcările cu tehnologii inovatoare, dar şi să lucrăm împreună şi să avem încredere unii în alţii. Din punctul meu de vedere, inovaţia înseamnă şi să ai curajul de a fi primul dintr-o anumită industrie care setează lucrurile într-un anumit fel.

    Din industria de securitate cibernetică, noi suntem cei care facem primul pas către o mai mare deschidere, cu Iniţiativa de Transparenţă Globală: ştim că încrederea este baza oricărei relaţii de colaborare dintre noi, furnizorii de soluţii şi servicii de securitate cibernetică, şi clienţii noştri – utilizatori casnici, IMM-uri, companii mari sau alte organizaţii.

    Atunci când îţi încredinţezi infrastructura digitală unui furnizor, meriţi – mai mult, ai dreptul – la aceeaşi deschidere din partea furnizorului. Interesul nostru merge atât de departe încât suntem dispuşi să implicăm comunitatea de securitate cibernetică, la nivel internaţional – acceptăm şi chiar îi ajutăm să ne testeze şi să ne dea feedback, îi rugăm să se implice în validarea soluţiilor şi a proceselor noastre interne. Mai mult, putem chiar să furnizăm codul sursă pentru a fi evaluat de specialişti independenţi.

  • Grupul Eurolines a bifat anul acesta o creştere de 20% faţă de anul anterior, până la 150 mil. euro

    Cifra de vânzări a Grupului Eurolines, alcătuit din 22 de companii, s-a majorat în 2017 cu 20 % şi a ajuns la 150 milioane euro, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companii.

    Vânzările de pachete turistice ale reţelelor TUI TravelCenter şi Eurolines s-au majorat cu 50 % faţă de 2016. Pentru TUI TravelCenter, creşterea vine în special din majorarea vânzărilor pentru destinaţiile din zona mediteraneană (Grecia, Turcia, Spania, Cipru, Malta) şi pentru cele exotice. Destinaţii exotice precum Thailanda (cu un avans al vânzărilor de peste 100%), Maldive, Rep. Dominicană, Mexic, Sri Lanka şi Tanzania sunt tot mai căutate de către români pentru că sunt din ce în ce mai accesibile. Preţurile au scăzut faţă de acum 7-8 ani, puterea de cumpărare şi disponibilitatea românilor de a călători tot mai departe sunt mai mari. De exemplu, preţul pachetelor pentru Krabi, Thailanda, porneşte de la 559 euro/pers (avion, cazare la hotel 3 stele, mic dejun şi transfer), tarif comparabil cu cel pentru o vacanţă în Grecia.

    Nova Travel, tour-operatorul Grupului Eurolines, a avut în 2017 o cifră de vânzări de 12 milioane de euro, în creştere cu 14 % faţă de nivelul din 2016. Nova Travel a organizat în sezonul estival 2017 curse charter marca TUI către cele mai iubite destinaţii estivale, respectiv către Grecia (insulele Creta, Rodos, Corfu, Santorini şi Zakynthos), Turcia (Antalya) şi Spania (insulele Tenerife, Mallorca). A organizat până la 23 de plecări pe săptămână din Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca şi Timişoara. În luna mai 2017, Nova Travel a încheiat o poliţă de asigurare în caz de insolvenţă/faliment în valoare de 150.000 USD, triplând benevol suma minimă prevăzută de lege.

    Danubius Travel, tour-operatorul Grupului Eurolines din Constanţa, a avut o creştere de aprox. 45% a cifrei de vânzări în anul 2017, comparativ cu anul 2016, depăşind nivelul de 20 milioane euro. Danubius Travel a lansat Cruise-Link, o platformă de rezervări în timp real a croazierelor destinată exclusiv partenerilor B2B. Practic, Cruise-Link integrează itinerariile marilor linii de croazieră (momentan 14 la număr, din care MSC, NCL, COSTA, PULLAMANTUR, ROYAL CARIBBEAN, etc) şi oferă atât accesul instantaneu la sistemele operatorilor de croaziere cât şi suportul 24/7, în limba română.

    Green Village Resort din Sfântu Gheorghe, Delta Dunarii va încheia anul 2017 cu o cifră de vânzări de aprox. 2,2 milioane euro, cu 22 % mai mare faţă de anul precedent. Numărul de turişti români şi străini care au vizitat Green Village Resort a crescut în 2017 cu 10 % comparativ cu 2016, la peste 11.000 persoane.

    În ceea ce priveşte anul 2018, reprezentanţii Eurolines spun că îşi păstrează concentrarea pe invesţiile în tehnologie şi digitalizare prin dezvoltarea platformelor sistemelor de rezervări, invesţitii într-un sistem CRM, automatizarea proceselor interne şi prin continuarea invesţiilor masive în siteul www.tui-travelcenter.ro.

    TUI TravelCenter are ca obiectiv creşterea calităţii serviciilor de consultanţă în agenţii prin implementarea unui nou sistem de gestiune a relaţiei cu clienţii care să permită o mai bună analiză a datelor despre turişti şi preferinţele lor de vacanţă.

    De asemenea, si-a propus creşterea ponderii vânzărilor on-line, care reprezintă sub 10% din total în acest moment. În următorii 5 ani, ţinta este ca vânzările on-line să atingă 40% din vânzările totale.

    TUI TravelCenter şi-a bugetat pentru 2018 o creştere de 12% a vânzărilor. Green Village Resort şi-a propus o cifră de vânzări mai mare cu 15% faţă de nivelul din 2017 şi continuarea investiţiilor în valoare de 300.000 euro. Nova Travel estimează pentru 2018 o cifră de vânzări de 13,1 milioane de euro, plus 6 % comparativ cu nivelul din acest an. În 2018, Nova va introduce în oferta sa o cursă charter nouă către Cipru, va creşte numărul total de locuri disponibile cu 30% faţă de 2017 şi va inaugura noul parteneriat cu SUNEXPRESS (charter Lufthansa – Turkish Airlines) pe ruta Bucureşti-Antalya. Pentru cursele charter din 2018, Nova Travel îşi propune un grad de ocupare de minimum 95%.  Pentru Danubius Travel este aşteptată o majorare de 40 % a cifrei de vânzări în 2018, până la nivelul de 29 milioane de euro, obţinută din creşterea vânzărilor pe cele 2 platforme: hotel-link.ro şi cruise-link.ro.

    Grupul Eurolines vizează o creştere de 15% a cifrei de vânzări comparativ cu 2017.

     

  • România are cel mai ieftin lapte crud din UE, dar importă lapte şi smântână de peste 97 mil. euro

    În luna septembrie a acestui an laptele românesc se vindea la poarta fermei la 1,37 lei kilogram, la un preţ înjumătăţit faţă de preţul laptelui din Cipru, potrivit celor mai recente date publicate de CE. Instituţia euro­peană măsoară laptele în kilograme, un litru de lapte având 1,03 kilograme.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • 1.400 de participanţi din 30 de ţări la DefCamp, cea mai mare conferinţă de securitate cibernetică din Europa Centrală şi de Est

    În cadrul acestei ediţii, au fost reprezentate peste 450 de companii din domenii de activitate diverse, cum ar fi telecom, sector public, financiar, e-commerce, software development, virtualizare sau dezvoltare soluţii de cloud, iar 28% din prezenţă a fost străină. Cele mai populare ţări au fost: România, Croaţia, Ucraina, Bulgaria, Statele Unite, Italia, Coreea de Sud, Cipru, Norvegia, Elveţia şi Germania.

    În contextul în care studiile arată că una din patru companii va avea un incident cibernetic, ediţia de anul acesta a DefCamp a avut în premieră  secţiunea de prezentări dedicată oamenilor de afaceri, numită Business Security, unde au fost prezentate probleme de securitate cu care se confruntă companiile, dar şi oportunităţi de rezolvare a acestora. Acesta a fost adresată tuturor reprezentaţilor de companii care înţeleg că o componentă IT în mediul business presupune măsuri de securitate sporite.

    În plus, evenimentul din acest an a inclus şi două paneluri apreciate de public. Primul dintre acestea a avut tema “Securitatea cibernetică în business”. Discuţia a fost moderată de Gerd Bommer, Consilierul Ambasadei Austriei, Secţia Comercială, iar speakerii au fost experţi în securitate în cadrul unor companii mari din Austria şi România, precum şi din cadrul Ministerului de Interne al Austriei.

    Cel de-al doilea panel, “Provocările legislaţiei privind securitatea cibernetică”, a lansat dezbateri despre implementarea Directivei NIS (Network Internet Security) şi modul în care aceasta poate schimba abordarea României asupra strategiei digitale. Subiectul a fost tratat de experţi în IT din cadrul Guvernului, Camerei Deputaţilor, CERT-RO şi mediul privat.

    De asemenea, o altă prezenţă remarcabilă din lista celor peste 60 de speakeri din toată lumea a fost Mike Spicer, expert american independent în securitate, care şi-a prezentat invenţia inedită: dispozitivul #WiFi Cactus, care se poate conecta pasiv la 50 de reţele Wireless. Acesta a demonstrat riscurile conectării la o reţea WiFi necriptată, prin intermediul căreia se pot intercepta informaţiile sensibile ale celor care o accesează.

    În cadrul altui discurs dedicat pericolelor reprezentate de tehnologiile moderne, Ştefan Tănase şi Gabriel Cîrlig, cercetători în cadrul companiei Ixia, au explicat cum ne pot fi furate datele prin intermediul softului autoturismului pe care îl conducem. De asemenea, Inbar Raz, pasionat de securitate cibernetică încă de la 14 ani, a oferit vizitatorilor DefCamp sfaturi despre cum se pot proteja într-o lume în care niciun sistem nu este 100% sigur.

    Evenimentul este organizat de Asociaţia „Centrul de Cercetare în Securitate Informatică din România” – CCSIR, împreună cu Orange România în calitate de partener principal, cu sprijinul Ixia, a Keysight Business în calitate de partener Platinum şi cu ajutorul Bitdefender, SecureWorks, Amazon, Enevo Group şi Bit Sentinel.

    Din 2011 până în prezent, DefCamp a reuşit să atragă în Bucureşti aproape 5.000 de participanţi din 55 de ţări şi 110 de oraşe, pasionaţi de hacking, vulnerabilităţi cibernetice şi interesaţi să-şi dezvolte abilităţile tehnice. Audienţa este complementară şi echilibrată, după cum urmează: 24% sunt specialişti în securitate cibernetică, 16% reprezintă top management şi factori de decizie din companii, 53% vin din zona de cercetare şi dezvoltare proiecte, iar 7% sunt studenţi.

  • 1.400 de participanţi din 30 de ţări la DefCamp, cea mai mare conferinţă de securitate cibernetică din Europa Centrală şi de Est

    În cadrul acestei ediţii, au fost reprezentate peste 450 de companii din domenii de activitate diverse, cum ar fi telecom, sector public, financiar, e-commerce, software development, virtualizare sau dezvoltare soluţii de cloud, iar 28% din prezenţă a fost străină. Cele mai populare ţări au fost: România, Croaţia, Ucraina, Bulgaria, Statele Unite, Italia, Coreea de Sud, Cipru, Norvegia, Elveţia şi Germania.

    În contextul în care studiile arată că una din patru companii va avea un incident cibernetic, ediţia de anul acesta a DefCamp a avut în premieră  secţiunea de prezentări dedicată oamenilor de afaceri, numită Business Security, unde au fost prezentate probleme de securitate cu care se confruntă companiile, dar şi oportunităţi de rezolvare a acestora. Acesta a fost adresată tuturor reprezentaţilor de companii care înţeleg că o componentă IT în mediul business presupune măsuri de securitate sporite.

    În plus, evenimentul din acest an a inclus şi două paneluri apreciate de public. Primul dintre acestea a avut tema “Securitatea cibernetică în business”. Discuţia a fost moderată de Gerd Bommer, Consilierul Ambasadei Austriei, Secţia Comercială, iar speakerii au fost experţi în securitate în cadrul unor companii mari din Austria şi România, precum şi din cadrul Ministerului de Interne al Austriei.

    Cel de-al doilea panel, “Provocările legislaţiei privind securitatea cibernetică”, a lansat dezbateri despre implementarea Directivei NIS (Network Internet Security) şi modul în care aceasta poate schimba abordarea României asupra strategiei digitale. Subiectul a fost tratat de experţi în IT din cadrul Guvernului, Camerei Deputaţilor, CERT-RO şi mediul privat.

    De asemenea, o altă prezenţă remarcabilă din lista celor peste 60 de speakeri din toată lumea a fost Mike Spicer, expert american independent în securitate, care şi-a prezentat invenţia inedită: dispozitivul #WiFi Cactus, care se poate conecta pasiv la 50 de reţele Wireless. Acesta a demonstrat riscurile conectării la o reţea WiFi necriptată, prin intermediul căreia se pot intercepta informaţiile sensibile ale celor care o accesează.

    În cadrul altui discurs dedicat pericolelor reprezentate de tehnologiile moderne, Ştefan Tănase şi Gabriel Cîrlig, cercetători în cadrul companiei Ixia, au explicat cum ne pot fi furate datele prin intermediul softului autoturismului pe care îl conducem. De asemenea, Inbar Raz, pasionat de securitate cibernetică încă de la 14 ani, a oferit vizitatorilor DefCamp sfaturi despre cum se pot proteja într-o lume în care niciun sistem nu este 100% sigur.

    Evenimentul este organizat de Asociaţia „Centrul de Cercetare în Securitate Informatică din România” – CCSIR, împreună cu Orange România în calitate de partener principal, cu sprijinul Ixia, a Keysight Business în calitate de partener Platinum şi cu ajutorul Bitdefender, SecureWorks, Amazon, Enevo Group şi Bit Sentinel.

    Din 2011 până în prezent, DefCamp a reuşit să atragă în Bucureşti aproape 5.000 de participanţi din 55 de ţări şi 110 de oraşe, pasionaţi de hacking, vulnerabilităţi cibernetice şi interesaţi să-şi dezvolte abilităţile tehnice. Audienţa este complementară şi echilibrată, după cum urmează: 24% sunt specialişti în securitate cibernetică, 16% reprezintă top management şi factori de decizie din companii, 53% vin din zona de cercetare şi dezvoltare proiecte, iar 7% sunt studenţi.

  • România şi Bulgaria, cele mai mari creşteri ale numărului de pasageri transportaţi pe aeroporturi

    Cele mai mari creşteri ale pasagerilor transportaţi au fost înregistrate în Bulgaria (22,5%), România (20,5%), Cipru (18,1%) şi Ungaria (14,1%), anul trecut. Aeroportul Henri Coandă din Bucureşti a fost tranzitat de 10,97 milioane de pasageri în 2016, cu 18,4% mai mulţi decât anul anterior.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Valoarea brandului de ţară a României a crescut în 2017, dar ratingul acestuia a scăzut faţă de 2016

    Pe primul loc în topul Brand Finance se clasează SUA, cu 21 de miliarde de dolari şi rating „AAA-”, iar locurile 2 şi 3 sunt ocupate de China (10,2 miliarde de dolari) şi Germania (4,02 miliarde de dolari).

    Pe ultimele locuri sunt clasate Congo, cu 16 miliarde de dolari, Nepal şi Cipru – cu câte 15 miliarde de dolari.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • România, printre statele UE care înregistrează cele mai reduse volume de apă dulce per locuitor

    Dintre statele membre, Polonia, Cehia, Cipru, Malta, Belgia şi România au cele mai reduse volume ale resurselor de apă dulce per locuitor. Malta a înregistrat cel mai scăzut volum de resurse de apă dulce, cu 220 de metri cubi per persoană.

    Niveluri relativ reduse ale volumului de apă dulce, sub 3.000 de metri cubi per locuitor, s-au înregistrat şi în Franţa, Marea Britanie, Spania, Germania, Italia şi Polonia, dar şi în Danemarca, Luxemburg şi România.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cristiano Ronaldo s-a făcut BANCHER! Dă cu împrumut până la 500 de ori suma depusă. Lovitură şoc în lumea fotbalului

    Deşi el laudă serviciile oferite de firma cipriotă, autorităţile europene de reglementare nu par să fie la fel de încântate. Noul partener al lui Ronaldo oferă cotracte şi instrumente derivative complexe, pe care oficialii europeni doresc să le oprească, din cauza riscurilor majore pe care le reprezintă pentru investitori. Exness – brokerul cipriot – oferă sume de până la 500 de ori mai mari decât depozitele reale ale traderilor, o practică despre care reglementatorii spun că îi face pe oameni să piardă bani pe pariuri pe care nu le înţeleg.

    Starul Real Madridnu este singurul care a firmat cu o astfel de firmă. Cele mai mari cluburi de fotbal din Europa au legături cu firme de brokeraj asemănătoare cu Exness, de la Real Madrid şi Atletico până la Manchester City şi Liverpoo, chiar dacă autorităţile de reglementare interzic reclamele la astfel de servicii şi consideră plafonarea riscurilor de supralicitare pe care investitorii le pot asuma.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro