BusinessMagazin

Tag: Chisinau

  • Iohannis: Sunt foarte impresionat de drumul pe care-l fac tinerii de la Chişinău la Bucureşti

    “Sunt foarte impresionat de drumul pe care îl fac tinerii de la Chişinău la Bucureşti. Din păcate, nu voi fi în ţară şi nu îi pot întâmpina la Palatul Cotroceni, dar fiţi convinşi că mi-ar fi făcut o reală plăcere”, a scris, duminică, pe Facebook, preşedintele Klaus Iohannis, referindu-se la cei circa 1.000 de tineri care au pornit, în 5 iulie, din Chişinău spre Bucureşti, după Marea Adunare Naţională, mergând pe jos într-o încercare de a reface “Marşul lui Ştefan cel Mare”

    “Prin gestul lor temerar, ei au dovedit, cu toată forţa unei generaţii care se simte profund europeană, că drumul nostru are o destinaţie comună. Vom dovedi tuturor că, oricât de mult efort va trebui să depunem şi oricât va dura, ne vom împlini visul de a fi împreună în Europa. Sunt convins că oamenii de pe cele două maluri ale Prutului se vor regăsi într-o bună zi nu doar în Uniune, ci şi în comuniune. Vă mulţumesc pentru efortul vostru!”, a mai scris şeful statului.

    Aproximativ o mie de tineri din Republica Moldova au trecut Prutul, sâmbătă, pe podul feroviar de la Ungheni, refăcând simbolic “Podurile de Flori” şi fiind aşteptaţi cu flori şi colaci de români din mai multe judeţe ale ţării, transmite corespondentul MEDIAFAX.

    Tinerii – aproximativ o mie – au ajuns, sâmbătă, la Punctul de Trecere a Frontierei cu România de la Ungheni, după ce au pornit, în 5 iulie, din Chişinău spre Bucureşti, după Marea Adunare Naţională, mergând pe jos într-o încercare de a reface “Marşul lui Ştefan cel Mare”.

    Mai multe organizaţii care sprijină Unirea au pus la dispoziţia ieşenilor care au dorit să participe la refacerea simbolică a “Podurilor de Flori” transport gratuit până la punctul de trecere a frontierei şi înapoi.

    Astfel, acolo s-au adunat mii de persoane din mai multe judeţe ale ţării, precum Botoşani, Vaslui, Iaşi, dar şi Alba şi Harghita, care i-au întâmpinat pe tinerii ce au trecut Prutul cu flori şi colaci.

    Aceştia au scandat pentru Unire şi pentru desfiinţarea “hotarului de la Prut”, manifestările continuând până după-amiază cu o serie de evenimente artistice organizate pe o scenă improvizată.

    Tinerii care au trecut graniţa au plecat, duminică dimineaţă, spre Bucureşti, unde îşi propun să meargă, împreună cu românii care susţin cauza unirii României cu Basarabia, la Palatul Cotroceni, pentru a-i cere preşedintelui României sporirea eforturilor pentru reîntregirea naţională.

    Prima întâlnire din Bucureşti este programată pentru ora 14:00, în Piaţa Universităţii, însă organizatorii marşului îi îndeamnă pe români să îi aştepte pe basarabeni în toate gările din drumul spre Bucureşti. Trenul a plecat din Iaşi, duminică, la ora 6:00.

    “Aceşti tineri poartă în suflete flacăra dorinţei de Unire şi au nevoie de tot sprijinul românilor pentru a o duce aprinsă la Cotroceni”, a declarat George Simion, preşedintele Acţiunii 2012, unul dintre ONG-urile care au organizat acest eveniment.

     

  • Paralela 45 atinge cifra de afaceri de 40 milioane euro la finalul anului 2014

    “Creşterea din acest an a venit pe de-o parte pe fondul extinderii numărului de agenţii cu cele de la Chişinău, Tulcea şi Satu Mare, dar şi a numărului de destinaţii şi chartere. Odată cu noile măsuri privind TVA-ul din turism ne aşteptam la un 2015 mult mai bun”, a declarat Alin Burcea, preşedinte Paralela 45.

    Paralela 45 activează de peste 24 de ani pe piaţa vacantelor, fiind unul dintre cele mai vechi branduri de turism din România. Compania, care a terminat anul 2013 cu o cifră de afaceri de 35 de milioane de euro, deţine o reţea naţională formată din 35 de agenţii şi aproape 200 de angajaţi.

     

  • Christian Tour îşi deschide sediu în Chişinău

    Christian Tour aduce in Republica Moldova toate tipurile de produse pe care le-a  dezvoltat în ultimii 18 ani, între care sejururi pentru familii cu copii, programe pentru seniori, circuite culturale, tabere, vacanţe exotice, vacanţe active (schi, parcuri de distracţie), sejururi de relaxare (balneo).

    În oferta agenţiei se regăsesc, între altele, charter cu avionul, cursă directă, Chişinău-Creta, chartere cu autocarul în Grecia (Insula Corfu, Insula Lefkada, Insula Thassos, Insula Parga) şi în Turcia (Kusadasi, Bodrum, Marmaris). Perioada de operare a charterelor (avion si autocar) va fi iunie-septembrie 2015.

    „Având în vedere facilitarea călătoriei în UE prin eliminarea vizelor, va creşte numărul de turişticu 25-35% din Republica Moldova către toate destinaţiile europene: Grecia, Spania, Portugalia sau România. Astfel,  prognozăm că în aproximativ 3 ani de la deschidere, sediul din Chişinău va reprezenta în jur de 7-8% din cifra de afaceri a Christian Tour,” declară  Marius Pandel.

    Agenţia Christian Tour Chişinau va avea 6 angajaţi în primul an, iar conducerea sediului va fi asigurată de un manager local cu experienţă în piaţa de turism din Republica Moldova. Acesta se va subordona şi va aplica strategia construită de board-ul managerial din Romania. Christian Tour a înregistrat în 2013 o cifră de afaceri de 45 milioane euro şi 130.000 de turişti. Christian Tour are 31 de agenţii în reteaua proprie şi circa 125 de angajaţi.

  • ALEGERI R. MOLDOVA. Rezultate parţiale: socialiştii şi liberal-democraţii, în frunte

    Partidul Socialiştilor din Republica Moldova – 21,03%
    Partidul Liberal-Democrat din Moldova (PLDM) – 19,68%
    Partidul Comuniştilor din Republica Moldova (PCRM) – 17,86%
    Partidul Democrat (PD) – 155,89%
    Partidul Liberal (PL) – 9,44%.

    Restul partidelor nu au trecut de pragul electoral de 6%. Parlamentul moldovenesc este unicameral, votul este proporţional pe listă naţională, iar pragul de acces în parlament este de 6% din voturi.

    Duminică la ora 21, prezenţa la vot era de 55,86%. Majoritatea secţiilor de votare s-au închis la ora 21, însă în patru secţii din ţară procesul de votare a continuat, din cauza numărului mare de cetăţeni care nu reuşiseră să voteze. Conform legii, votarea poate fi prelungită cu cel mult 2 ore peste ora 21.

    Pe ultima sută de metri înaintea scrutinului din 30 noiembrie, Curtea de Apel din Chişinău a aprobat solicitarea Comisiei Electorale Centrale de excludere din cursă a partidului Patria al lui Renato Usatîi, prorus, care ar fi folosit în campanie cca 430.000 de euro din străinătate fără să-i declare. Partidul era creditat în sondaje cu aproape 9% din voturi, uşor peste proeuropenii de la Partidul Liberal al fostului preşedinte Mihai Ghimpu şi al actualului primar de Chişinău, Dorin Chirtoacă.

    Ultimele sondaje de opinie dinainte de excluderea partidului Patria arătau că pe primul loc rămâne Partidul Comuniştilor (PCRM) condus de Vladimir Voronin, cu aproape 20%, urmat de PLDM (liberal-democraţi, proeuropeni), condus de fostul premier Vlad Filat, respectiv PDM (democraţi, proeuropeni), condus de Marian Lupu.

  • ALEGERI R. MOLDOVA Unde pot vota în România cetăţenii moldoveni

    Din cele 95 de secţii din afara ţării, cele mai multe, 25, funcţionează în Italia, iar 11 în România, şase în SUA, câte cinci în Federaţia Rusă şi Portugalia şi câte patru în Franţa şi Spania.

    Comisia Electorală Centrală a adoptat o procedură simplificată pentru cetăţenii moldoveni din diaspora, care la alegerile parlamentare din 30 noiembrie vor semna pentru abţinerea de la vot multiplu direct în listele electorale. Conform Comisiei Electorale Centrale, listele electorale de bază şi cele suplimentare pentru secţiile de votare din afara ţării vor fi completate cu o rubrică nouă care va avea următorul conţinut “Semnez, conform art.53 alin (31) din Codul electoral şi declar pe propria răspundere că mă voi abţine de la votarea multiplă”.

    În România există trei noi secţii de votare, după ce la alegerile parlamentare din urmă cu patru ani, din 29 noiembrie 2010, au funcţionat secţii la sediul Ambasadei din Bucureşti, la misiunea consulară din Bucureşti, la Consulatul din Iaşi, la Constanţa, Braşov, Timişoara, Galaţi şi Cluj Napoca. Cele trei noi secţii de votare au fost înfiinţate la Suceava, Bacău şi Iaşi.

    Cetăţenii R. Moldova pot să-şi exercite dreptul la vot până la ora 21 la una din următoarele secţii de votare de pe teritoriul României:

    Bucureşti – sediul Ambasadei, Aleea Alexandru nr. 40, sector 1

    Bucureşti – sediul Consulatului, Str. Emanuel Porumbaru nr. 89, sector 1

    Bacău – Universitatea „Vasile Alecsandri”, str. Calea Mărăşeşti 158

    Braşov – Casa de Cultură a Studenţilor, str. Memorandumului nr. 39

    Constanţa – Universitatea ”Ovidius”, bl. Mamaia nr. 124

    Cluj-Napoca – Casa de Cultură a Studenţilor, Piaţa Lucian Blaga nr. 1-3

    Galaţi – Universitatea „Dunărea de Jos”, str. Domnească nr. 47

    Iaşi – Consulatul General al Republicii Moldova, str. Aleea Grigore Ghica Vodă nr. 60A

    Iaşi – Şcoala Gheorghe Asachi, Bulevardul Ştefan cel Mare şi Sfânt 64

    Suceava – Universitatea “Stefan cel Mare”, Str. Universităţii 13

    Timişoara – Colegiul Naţional de Artă Ion Vidu, str. Cluj nr. 12.

    Conform unei decizii adoptate în această săptămână de Guvern, elevii şi studenţii, cetăţeni moldoveni, care studiază în România şi au drept de vot pot beneficia de o călătorie dus-întors gratuită cu trenurile InterRegio – clasa a doua către şi dinspre Bucureşti, Iaşi, Galaţi, Timişoara, Braşov, Cluj-Napoca, Constanţa, Bacău şi Suceava, oraşe în care sunt deschise secţii de votare pentru alegerile parlamentare din Republica Moldova.

    Elevii şi studenţii care aleg să beneficieze de această facilitate trebuie să prezinte la casele de bilete din staţii şi agenţii de voiaj actul de identitate, care să ateste calitatea de cetăţean al Republicii Moldova, şi carnetul de elev/student. Facilitatea este acordată doar în zilele de 29 şi 30 noiembrie 2014, iar biletele eliberate vor fi obligatoriu nominale şi dus-întors.
     

  • Podul de voturi peste Prut

    După recenta vizită a premierului în R. Moldova pentru inaugurarea gazoductului Iaşi-Ungheni, unde a participat şi comisarul european pentru energie Guenther Oettinger, a urmat declaraţia preşedintelui că la încheierea mandatului va vizita R. Moldova şi va cere cetăţenie moldovenească. Declaraţia lui Traian Băsescu a retrezit speculaţiile apărute în presă în 2013, cu prilejul vizitei lui de atunci la Chişinău, că ar vrea să devină preşedinte al R. Moldova ori măcar să-şi continue cariera politică la Chişinău, cu sprijinul unor apropiaţi originari de peste Prut (Eugen Tomac, fostul şef al PMP şi actualul şef de campanie al Elenei Udrea, sau primarul unionist al Chişinăului, Dorin Chirtoacă, naşul de botez al nepoatei preşedintelui Băsescu).

    A urmat o nouă mutare a premierului Ponta, care a sugerat la Alba-Iulia că în mandatul său ar vrea să se facă a doua Mare Unire a României după cea din 1918, provocând iritarea Moscovei, care a transmis că astfel de declaraţii care sugerează o unire a României cu R. Moldova sunt iresponsabile, inacceptabile şi a cerut o reacţie oficială a UE. Motivul, reclamat de Moscova sau de proruşii de la Chişinău şi în raport cu declaraţiile unioniste ale preşedintelui Băsescu, este că nicio ţară din UE nu poate susţine că nu recunoaşte independenţa şi suveranitatea unui alt stat.

    În replică, premierul Ponta, cu gândul la campania electorală, s-a declarat bucuros că e criticat de Rusia – o declaraţie menită nu atât pentru urechile electoratului său, care nu se remarcă prin rusofobie, cât pentru urechile adversarilor săi politici, care au început automat să-i reproşeze că a făcut declaraţiile despre unire anume ca să-şi atragă mânia Moscovei şi să pară astfel mai prooccidental decât este. Victor Ponta a avut totuşi grijă să-şi modereze tonul, precizând că el de fapt vrea, alături de premierul moldovean Iurie Leancă, doar integrarea R. Moldova în UE până în 2018-2019.

  • Tiraspolul şi Chişinăul pregătesc un regulament special pentru şcolile româneşti din Transnistria

     Reprezentantul special al preşedintelui OSCE, Radojko Bogojevic, a declarat, la rândul său, că regulamentul trebuie elaborat până în septembrie. “Problema şcolilor cu predare în limba română este una acută. Vreau să vin cu un imbold ca soluţia să fie găsită până în luna septembrie, pentru ca activitatea şcolară din regiune să nu fie afectată de deciziile politice”, a afirmat Radojko Bogojevic, relatează Timpul, în ediţia online.

    Şcolile cu predarea în limba română din regiunea transnistreană au denunţat în mai multe rânduri presiunile politice din partea autorităţilor separatiste, care au avut loc în pofida avertismentelor Chişinăului şi ale organizaţiilor internaţionale. În replică, autorităţile separatiste de la Tiraspol au afirmat că şcolile cu predare în limba română din regiune ar funcţiona în anumite privinţe ilegal.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Putin: Forţarea Ucrainei să aleagă între UE şi Rusia au împins ţara către SCINDARE

     “Lovitura de stat anticonstituţională de la Kiev şi încercările de a impune poporului ucrainean o opţiune artificială între Europa şi Rusia au împins societatea către o scindare şi o confruntare internă dureroasă”, a declarat Putin pentru televiziunea rusă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deputaţii liberali reformatori de la Chişinău propun 20 de ani de închisoare pentru separatism

     Autorii proiectului de lege propun, printre altele, pedepse cu închisoarea cuprinse între 5 şi 20 de ani, retragerea cetăţeniei pentru cei care pun în pericol securitatea statului, iar partidele sau organizaţiile neguvernamentale care promovează idei separatiste să fie scoase în afara legii.

    “Prezentul proiect de lege vine să completeze un vid legislativ, devenit vizibil în contextul crizei geopolitice din Ucraina – revoltele separatiştilor din estul acestei ţări, soldate cu victime umane, criză umanitară, evenimente care vor duce inevitabil la apariţia a încă unui conflict îngheţat. Separatismul este un fenomen periculos, răspândit mai cu seamă în ţările fostului imperiu sovietic”, notează autorii proiectului, citaţi de Timpul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Deputaţii liberali reformatori de la Chişinău propun 20 de ani de închisoare pentru separatism

     Autorii proiectului de lege propun, printre altele, pedepse cu închisoarea cuprinse între 5 şi 20 de ani, retragerea cetăţeniei pentru cei care pun în pericol securitatea statului, iar partidele sau organizaţiile neguvernamentale care promovează idei separatiste să fie scoase în afara legii.

    “Prezentul proiect de lege vine să completeze un vid legislativ, devenit vizibil în contextul crizei geopolitice din Ucraina – revoltele separatiştilor din estul acestei ţări, soldate cu victime umane, criză umanitară, evenimente care vor duce inevitabil la apariţia a încă unui conflict îngheţat. Separatismul este un fenomen periculos, răspândit mai cu seamă în ţările fostului imperiu sovietic”, notează autorii proiectului, citaţi de Timpul.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro