Tag: chirurgie

  • Cel mai costisitor implant mamar din istorie. Angelina Jolie a plătit 40.000 de dolari pentru un bust perfect

    Încă de la o vârstă fragedă, Angelina Jolie a ştiut cum să aibă grijă de fizicul ei. Nu avusese nici o operaţie estetică până în anul 2013 când, în urma unor investigaţii medicale, s-a descoperit că este predispusă la cancer mamar.

    Actriţa a decis să apeleze la chirurgie plastică şi a plătit pentru aceasta aproximativ 40.000 de dolari. Pe lângă faptul că şansele de a se îmbolnăvi au scăzut dramatic, ea se poate mândri acum şi cu un bust mărit.

    Angelina Jolie este împreună cu Brad Pitt din 2004, când s-au cunoscut pe platourile de filmare ale peliculei “Mr and Mrs Smith”. Brad Pitt a divorţat de Jennifer Aniston în 2005, după patru ani şi jumătate de căsnicie, pentru a fi împreună cu Jolie.

    Iată fotografia (stânga, înainte de intervenţie; dreapta, după intervenţie).

  • Incendiul de la Constanţa: Tânăra transportată la Spitalul de Arşi din Bucureşti a fost detubată. Ea ar putea fi operată marţi

     “Încă expectorează cenuşă, dar sperăm ca evoluţia să fie bună”, a precizat purtătorul de cuvânt al Spitalului Clinic de Chirurgie Plastică, Reparatorie şi Arsuri din Capitală, Adrian Stănculea.

    El a mai spus că tânăra, în vârstă de 19 ani, nu are probleme din cauza arsurilor de pe suprafaţa corpului, însă intoxicaţia cu fum şi arsurile de la nivelul căilor respiratorii pot duce la complicaţii.

    De asemenea, medicii spun că s-a îmbunătăţit şi starea bărbatului care s-a intoxicat cu fum în urma incendiului şi care a fost internat la Spitalul Judeţean Constanţa.

    Potrivit reprezentanţilor Spitalului Clinic Judeţean de Urgenţă Constanţa, Adrian Roman, în vârstă de 40 de ani, este într-o stare mai bună şi ar putea fi externat în zilele următoare.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cheltuim anual 70 de milioane de euro pe operaţii estetice. Sânii sunt obsesia numărul unu

    200 de chirurgi plastici împart în România o piaţă de 70 de milioane de euro, făcând ca această specialitate medicală să fie considerată una dintre cele mai profitabile de pe piaţă. Fiecare chirurg estetician generează anual venituri de circa 350.000 de euro, pacienţii lor plătind în medie 3.000 de euro pentru o intervenţie. Numărul specialiştilor în chirurgie estetică pare foarte mic raportat la numărul total de medici din România (sub 40.000). Explicaţia stă în faptul că absolvenţii de medicină duc o luptă acerbă pe puţinele locuri disponibile pentru specialităţile chirurgicale, chirurgia plastică fiind printre primele opţiuni ale rezidenţilor. Accesul extrem de dificil la chirurgia plastică şi microchirugia reconstructivă face ca numărul medicilor care profesează să nu depăşească pragul de 200, dintre care jumătate fac parte din Asociaţia Chirurgilor Plastici din România. Dată fiind nevoia din piaţă, majoritatea lucrează atât la stat, cât şi în privat.

    96.206 intervenţii au avut loc în 2011 în clinicile de profil din România, capitala deţinând supremaţia în ceea ce priveşte numărul de medici şi de clinici de specialitate. Femeile sunt majoritare în cabinetele de chirurgie estetică, însă în ultimii doi ani ponderea bărbaţilor care apelează la astfel de servicii a crescut şi a ajuns la 10-20%. Bărbaţii apelează pentru intervenţii precum corectarea ridurilor, hiperhidroză, dar şi la servicii chirurgicale – abdominoplastie, liposucţie şi rinoplastie.

    Statisticile la nivel global arată că liposucţia şi mărirea sânilor se află pe primele două locuri în topul celor mai populare proceduri estetice chirurgicale, numărul acestora în 2011 fiind de 1,26 de milioane şi respectiv 1,2 milioane. Acestea sunt urmate de blefaroplastie sau corecţia pleoapelor inferioare sau superioare, cu peste 703.000 de proceduri, abdominoplastia, cu peste 553.000 de proceduri, şi rinoplastia, cu peste 500.000. În România preferinţele diferă, în topul preferinţelor aflându-se bustul şi abia apoi înlăturarea ţesutului adipos de pe corp, 10.000 de femei apelând anual la augmentare sau lifting mamar. Cele mai frecvente intervenţii chirurgicale au fost cele pentru mărirea sânilor (peste 8.000), liposucţia (peste 7.000), blefaroplastia (peste 5.000), rinoplastia şi liftingul mamar (circa 3.000), mărirea feselor şi remodelarea vaginală (circa 700).

    „Există un fetiş al societăţii româneşti pentru bust, iar corpul este perceput ca fiind mai plăcut dacă are o imagine sexualizată„, spune psihologul Violeta Rotărescu, care observă că o mare parte a femeilor consideră că succesul porneşte de la felul cum arăţi. Un studiu publicat anul trecut în revista Psychology Today de către Dario Maestripieri, un profesor de ştiinţe socio-umane de la Universitatea din Chicago, analiza efectele frumuseţii asupra succesului. Cercetătorii au studiat conceptul frumuseţii şi influenţa lui asupra carierei în repetate rânduri şi au descoperit că oamenii frumoşi tind să producă mai mulţi bani pentru companiile unde lucrează şi, de aceea, sunt priviţi ca angajaţi mai productivi şi mai muncitori: „O persoană care lucrează în vânzări directe va avea cu atât mai mulţi clienţi cu cât este mai atrăgătoare. Clienţii vor fi mai înclinaţi să cumpere dacă vor crede că au o şansă la o relaţie fizică cu vânzătorul„. Dario Maestripieri numeşte acest principiu „plăcerea de a lucra cu oameni frumoşi”.

    Salariul persoanelor care nu ies în evidenţă prin atuuri fizice este cu până la 15% mai mic decât cel al angajaţilor consideraţi frumoşi, susţine Daniel Hammermesh, profesor de economie la Universitatea Texas, din Austin, şi autorul cărţii „Frumuseţea aduce bani: De ce persoanele atrăgătoare au succes mai mare„, iar efectele vizează şi bărbaţii. Femeile neatrăgătoare îşi găsesc cu o mai mare dificultate un loc de muncă şi se căsătoresc cu bărbaţi cu o potenţă financiară redusă. Invers, bărbaţii atrăgători nu se asociază neapărat cu femei cu putere materială. Apoi, oamenii care arată bine îşi aleg meserii în care frumuseţea fizică poate fi un atu, indicând astfel că angajatorii tind să discrimineze personalul în funcţie de trăsăturile fizice.

    Faptul că discriminarea există este atestat de o cercetare efectuată de profesorul Robert Quinn din care reiese că, în cazul interviurilor de angajare, oamenii evaluaţi ca arătând foarte bine obţin cel mai adesea jobul, cu un impact mai puternic în cazul bărbaţilor. Femeile, în schimb, tind să obţină plusuri nu doar la interviu, ci şi după, cercetările demonstrând că obţin mai rapid creşteri salariale în comparaţie cu celelalte colege de serviciu. Hammermesh mai arată că oamenii frumoşi lucrează mai puţin decât restul colegilor, dat fiind că eficienţa lor este asociată şi cu aspectul şi felul cum relaţionează. Avantajele fizice pot fi exploatate de cei care le deţin, dat fiind că percepţia specialiştilor în resurse umane este aceea că aproximativ 60% dintre intervievaţi sunt consideraţi ca fiind normali. Studiul susţine însă că nu doar sex-appeal-ul este ingredientul-cheie în succesul persoanelor atrăgătoare, ci şi anumite trăsături conexe care vin la pachet cu un aspect plăcut: încredere de sine şi o personalitate mai plăcută.

  • Medic de la Centrul de Boli Cardiovasculare al Armatei, prins când lua 2.000 euro de la un pacient

     Procurorii militari de la Direcţia Naţională Anticorupţie l-au reţinut marţi pe colonel doctor Iancu Mocanu, pentru luare de mită şi vor cere Tribunalului Militar Teritorial Bucureşti arestarea lui preventivă pentru 29 de zile.

    Potrivit procurorilor, în 5 iulie, Iancu Mocanu ar fi cerut 2.000 de euro de la un apropiat al unui pacient cu o afecţiune cardiacă gravă. În schimbul banilor, medicul trebuia să îl interneze pe pacient şi să îi facă investigaţiile medicale pentru o intervenţie chirurgicală, se arată într-un comunicat de presă al DNA.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Beuran, medicul care l-a operat pe Hayssam: Revenirea lui în ţară este o dovadă că medicina este foarte bună în România

     “Este dovada că medicina românească este foarte bună. Dovada că medicii români şi-au făcut meseria profesionist. Eu l-am operat pe Omar Hayssam, intervenţia chirurgicală fiind filmată de cei cărora conducerea Administraţiei Penitenciarelor le-a dat aprobare”, a spus Mircea Beuran.

    El a adăugat că, în calitate de chirurg, s-a ocupat strict de operaţie, dar îngrijirile i-au fost acordate în Spitalul Penitenciar şi la Institutul Oncologic.

    “El a fost operat de mine, dar îngrijirile i-au fost date în Spitalul Penitenciar şi la Oncologie. Operaţia s-a realizat în prezenţa celor pe care conducerea penitenciarelor i-a lăsat să filmeze. Faptul că este viu este dovada că medicina românească este foarte bună”, a mai spus Beuran.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şeful Clinicii de chirurgie Fundeni: Câştig între 1.000 şi 2.000 de euro pe lună, nu aş putea pleca

     Întrebat  în emisiunea “După 20 de ani”, difuzată duminică de Pro TV, cât câştigă pe lună, Popescu a răspuns că “undeva între 1.000 şi 2.000 de euro, ca echivalent”.

    Referitor la posibilitatea de a pleca să lucreze în străinătate, pentru un salariu mult mai mare, el a spus că nu ar putea “funcţiona” în afara Spitalului Fundeni. “Nu m-aş putea integra în niciun alt colectiv”, a adăugat el, subliniind că, dată fiind vârsta pe care a împlinit-o (60 de ani – n.r.), nu va mai primi oferte pentru a munci străinătate.

    În contextul salariilor relativ mici din sistemul sanitar românesc, în emisiune a fost abordat şi subiectul plăţilor informale – bani sau “atenţii”.

    Profesorul Irinel Popescu a ţinut să sublinieze că ideea de a condiţiona actul medical este absolut condamnabilă, precizând pe de altă parte că plăţi informale există şi în state avansate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Brădişteanu: Duckadam pleacă din spital pentru o filmare, dar revine pentru continuarea tratamentului

     “Duckadam revine mâine (marţi, n.r.) pentru continuare tratamentului, pleacă din spital pentru o filmare de câteva minute”, a spus medicul Şerban Brădişteanu.

    El a precizat că starea lui Duckadam este bună, dar trebuie să urmeze tratamentul medicamentos.

    Medici din Spitalul Floreasca declarau duminică, pentru MEDIAFAX, că Helmuth Duckadam ar putea fi externat luni, dar va urma tratamentul medicamentos şi va veni periodic la control.

    Duckadam a venit la Spitalul de Urgenţă Floreasca la sfârşitul săptămânii trecute, acuzând durere în piept şi tulburare de ritm cardiac.

    Şerban Brădişteanu, şeful Clinicii de chirurgie cardiovasculară de la Spitalul Floreasca, declara, joi, că Helmuth Duckadam a scăpat de operaţie, întrucât coronarografia nu a indicat leziuni semnificative. Brădişteanu preciza că Duckadam va primi tratament medicamentos antiaritmic, coronarodilatator.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Mircea Lucescu este operat duminică. Rinat Ahmetov a venit să-l viziteze

    Medicul Cătălin Cârstoiu a precizat că în urma examenului computer tomograf s-a constatat că a crescut cantitatea de sânge din cavitatea toracică, astfel că Mircea Lucescu va fi operat duminică. Întrebat cât va dura recuperarea lui Mircea Lucescu, Cătălin Cârstoiu a spus că în cazul unor fracturi costale este vorba de 30-45 de zile pentru o recuperare integrală. El a reafirmat că în orice caz medical pot apărea complicaţii, dar că deocamdată starea lui Mircea Lucescu este stabilă.

    Patronul grupării Şahtior Doneţk, Rinat Ahmetov, a sosit duminică la Bucureşti, pentru a-l vizita pe antrenorul Mircea Lucescu. “Mircea Lucescu nu este doar antrenorul principal, este şi un bun prieten, voi veni cu plăcere aici, des, să-l vizitez. Îmi doresc să-şi revină foarte repede”, a afirmat Ahmetov.

    Mai mult pe www.mediafax.ro.

  • Cine castiga de pe urma spitalelor private

    Din biroul sau de la ultimul etaj al clinicii Sanador, Florin Andronescu este despartit printr-o parcare de celalalt corp al clinicii din zona Victoriei din Bucuresti. In cateva luni, cel mai tarziu la inceputul anului viitor, parcarea ar putea fi inlocuita de un santier pentru construirea unui spital, pentru care investitorul estimeaza ca vor fi necesare pana la 20 de milioane de euro. Desi in Romania exista deja cateva spitale private, iar constructia pentru Sanador abia va incepe, Andronescu nu se teme ca face acest pas prea tarziu.

    Pana la momentul finalizarii, piata de profil va mai avea timp sa se maturizeze, situatia economica generala ar putea incepe sa arate mai bine, iar sistemul privat ar mai putea atrage si alti pacienti din zona publica. Intre timp, Andronescu isi concentreaza toata atentia asupra clinicilor Sanador, care in trimestrul al doilea al anului in curs au cunoscut o incetinire a cresterii, de 30%, de la aproape 55% in primul trimestru. Iar panta continua sa fie descendenta, astfel incat consolidarea este cuvantul de ordine pentru afacerea Sanador pana la momentul lansarii spitalului, un spital generalist cu o capacitate de 100 de paturi care ar putea fi gata in doi ani. Decizia lui Andronescu de a plasa spitalul langa clinica Sanador din Piata Victoriei este legata de faptul ca astfel toata zona de ambulatoriu si de diagnostic va fi deja acoperita: “Un spital are nevoie de o clinica de diagnosticare, dar Sanador o are deja aici, prin urmare investitiile se ridica la o suma mai mica decat daca am pleca greenfield cu toata structura in alta parte”. Din cele aproape 20 de milioane euro, constructia va reprezenta aproape jumatate din suma, iar 7 milioane vor fi directionate catre dotarea spitalului, restul de bani urmand a acoperi celelalte costuri de amenajare.

    Dupa cum preconizeaza Florin Andronescu, modalitatea de finantare va fi o solutie mixta, atat prin imprumut bancar, cat si prin resurse proprii, insa nu este exclusa nici varianta apelarii la un investitor financiar, daca va fi nevoie. Sanador nu este singurul lant de clinici care pregateste investitia intr-un spital. Gral Medical va incepe lucrarile la spitalul propriu, care va fi ridicat in urma unei investitii de aproximativ 30 de milioane de euro, tot pentru o capacitate de 100 de paturi. Robert Serban, actionar al retelei, este increzator ca piata de spitale private va ajunge la un alt stadiu pana la momentul finalizarii proiectului Gral, undeva in 2011- 2012: “Pana in 2012 nu ma astept sa apara si alte spitale. Dar oamenii isi doresc mult alt tratament, alte servicii”. Robert Serban isi bazeaza predictiile pe statistici, conform carora anul trecut au plecat sa se trateze in strainatate aproape 50.000 de romani, media sumei cheltuite pentru un tratament fiind de aproximativ 8.000 de euro.

    “Acestia sunt niste bani care, in loc sa ramana in tara, pleaca afara. Aici ar putea sa fie o industrie extraordinara. Tendinta de dezvoltare a domeniului va exista oricum in privat, dar lucrurile se vor desfasura in viteza pe care o poate avea privatul, care este oricum mai mica decat viteza cu care s-ar putea misca statul”, afirma Robert Serban, care este constient si de gradul mic de ocupare a spitalelor private la momentul actual. Si are dreptate. Spitalul Euroclinic, lansat in 2005 in Bucuresti, merge in prezent cu un grad de ocupare de 55%, iar compania nu are momentan planuri pentru alte spitale, urmand a se concentra pe partea de ambulatoriu.