BusinessMagazin

Tag: cheltuieli

  • Ministrul german de Finanţe anunţă cifrele şocante la care s-ar putea ridica pierderile Germaniei în cazul unei noi crize economice

    Ministrul german de Finanţe, Olaf Scholz, a sugerat că Germania ar putea cheltui 50 de miliarde de euro în cazul unei crize economice, fiind prima mare economie care anunţă public o astfel de criză în contextul degradării climatului economic mondial, potrivit Bloomberg.

    În timp ce Scholz dă de înţeles că o astfel de acţiune din partea statului nu este iminentă, semnalele de criză se adună atât pe plan local cât şi la nivel global şi pun presiuni pe guvernul condus de Angela Merkel pentru ca acesta să îşi schimbe planul de cheltuieli bugetare.

    Printre riscurile actuale  se numără o economie care s-a contractat în al doilea trimestru şi riscurile din ce în ce mai mari care provin din conflictul comercial SUA-China-Europa.

    Scholz a menţionat această cifră în contextul unor discuţii referitoare la împrumuturi adiţionale care au survenit în contextul crizei financiare din deceniul precedent, spunând că „ultima criză ne-a costat 50 de miliarde de euro potrivit estimărilor noastre”.

    „Trebuie să putem fi capabili să obţinem şi suntem capabili să obţinem o astfel de sumă. Cea mai mare problemă este incertitudinea, inclusiv cea cauzată de războiul comercial dintre chinezi şi americani”, a spus Scholz în faţa jurnaliştilor adunaţi duminică în Berlin.

    Industria auto din Germania a fost o ţintă frecventă a preşedintelui Donald Trump şi i-ar putea aplica acesteia o lovitură cu noile tarife pe care vrea să le aplice Uniunii Europene.

    Într-o conferinţă din New England, preşedintele american Donald Trump a spus recent că Europa este mai rea decât China, „doar că este mai mică”.

    PIB-ul Germaniei s-a contractat cu 0,1% în al doilea trimestru. Aceste date, corelate cu o încredere scăzută în mediul de afaceri reflectă posibilitatea ca Germania să fie în pragul unei recesiuni – prima din ultimii şase ani.

     

     

  • Cum au ajuns călătorii din patru destinaţii din Asia să reprezinte 20% cheltuielile înregistrate în sectorul de turism global

    Călătorii din patru ţări mari din regiunea Asia-Pacific cheltuite atât de mult încât reprezintă aproape 20% din totalul cheltuielilor din sectorul de turism la nivel global la nivleul anului 2018, ceea ce arată un apetit ridicat pentru turism, potrivit unui studiu realizat de Mastercard.

    Astfel, oamenii din China, Coreea de Sud, Japonia şi Taiwan sunt responsabili pentru 18,5% din cheltuielile totale din turismul global, în creştere de la nivelul de 11% înregistrat în urmă cu un deceniu, potrivit studiului „Global Destination Cities Index: Origins”, în cadrul căruia Mastercard urmăreşte primele 200 de oraşe din lume.

    Raportul este construit pe date colectate de la terţi precum Consiliul Mondial al Turismului şi examinează trendurile din turism pentru a găsi ţările din care pleacă cei mai mulţi călători.

    Studiul face parte dintr-o cercetare mai amplă pe care Mastercard o va lansa anul acesta cu privire la industria globală de călătorii.

    SUA a continuat să fie ţara care dă cei mai mulţi turişti şi în 2018, reprezentând 9,9% din totalul glboal. Cu toate acestea, regiunea Asia Pacific a înregistrat un avans semnificativ în ultimul deceniu.

    „Este fascinant nu doar că banii cheltuiţi de oamenii din acastă regiune aproape că s-au dublat la nivel de sumă, dar era turismului abia a început pentru oamenii din regiune”, spune Rupert Naylor, vicepreşedinte senior pentru regiunea Asia Pacific, Mastercard.

    Top 10 ţări de origine ale călătorilor la nivel global au fost: SUA, China (n.r: fără Hong Kong şi Macau), Germania, Marea Britanie, Franţa, Coreea de Sud, Japonia, Canada, Rusia şi Taiwan.

     

     

     

     

  • Care sunt noile tendinţe din piaţa comerţului cu diamante

    Ca atare, producătorii de bijuterii încearcă să vină cu soluţii, scrie The Telegraph.

    Producătorul de diamante şi bijuterii De Beers, de exemplu, a optat, printre altele, pentru diamante neşlefuite, în special galbene, pe care le-a strecurat printre celelalte pietre preţioase folosite la piesele din colecţia Portraits of Nature inspirată de vieţuitoare din zonele unde se află minele sale.

    Creatoarea Valerie Messika utilizează diamante colorate pentru bijuterii de lux gândite să poată fi purtate la fel de bine la o cămaşă de blugi sau tricou şi haine elegante, iar Ana Khouri propune bijuterii cu note asimetrice în care diamantele par să se contopească cu metalul în care sunt montate.

  • Românii din mediul urban au venituri şi cheltuiesc aproape dublu faţă de cei din mediul rural

    Veniturile totale medii lunare au fost în trimestrul I al anului 2019, în valoarea de 4.542 lei pe gospodărie şi 1.752 lei pe persoană. La polul opus, cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în medie, de 3.834 lei lunar pe gospodărie (1.479 lei pe persoană) şi au reprezentat 84,4% din nivelul veniturilor totale, arată un comunicatul INSSE.

    Salariile au reprezentat 67,8% din totalul veniturilor, fiind cea mai importantă sursă de încasări. Restul a fost completat de venituri provenind din prestaţii social (18,7%), venituri în natură (7,8%), din vânzarea de active din patrimonial gospodăriei (1%), şi venituri din agricultură (1,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii din mediul urban au venituri şi cheltuiesc aproape dublu faţă de cei din mediul rural

    Veniturile totale medii lunare au fost în trimestrul I al anului 2019, în valoarea de 4.542 lei pe gospodărie şi 1.752 lei pe persoană. La polul opus, cheltuielile totale ale populaţiei, au fost, în medie, de 3.834 lei lunar pe gospodărie (1.479 lei pe persoană) şi au reprezentat 84,4% din nivelul veniturilor totale, arată un comunicatul INSSE.

    Salariile au reprezentat 67,8% din totalul veniturilor, fiind cea mai importantă sursă de încasări. Restul a fost completat de venituri provenind din prestaţii social (18,7%), venituri în natură (7,8%), din vânzarea de active din patrimonial gospodăriei (1%), şi venituri din agricultură (1,4%).

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câţi români şi-au propus să economisească anul acesta

    De asemenea, conform aceleiaşi surse, în 2019, majoritatea românilor se aşteaptă să dea mai mult pe produsele alimentare (52%) şi pe utilităţi (53%), comparativ cu 2018.
     
    Cu toate că oamenii încep să conştientizeze importanţa prudenţei financiare, creşterea costului traiului zilnic este o barieră greu de trecut în comportamentul de economisire. „Zvonurile privind o posibilă altă criză economică la nivel mondial, dar şi instabilitatea cadrului legislativ şi economic de la noi din ţară îi fac pe români mai preocupaţi de posibilitatea de a avea ceva rezerve la care să apeleze în situaţiile în care se lovesc de dificultăţi financiare”, a declarat Andreea Vintilă, Senior Partner Mind the Gap.
     

  • Eurostat: Românii cheltuie cel mai mult pentru hrană, europenii pe utilităţi

    Cheltuielile pentru mâncare şi băuturi nealcoolice reprezintă 27,8% din bugetul unei familii, în timp ce media europeană este 12,2%.

    Cheltuielile cu facturile pentru utilităţi reprezintă 22,5% din bugetul familiei în România, faţă de 24,2% media europeană.

    Cheltuielile pentru transport sunt 11,2% în România şi 13% media UE.

    În Europa o pondere însemnată o au cheltuielile cu alte bunuri şi servicii, de 11,4%, în timp ce în România acestea reprezintă 3,7%.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Românii cheltuie 1 miliard de lei pe produse de îngrijire a părului, iar giganţii L’Oreal, P&G şi Henkel „iau spuma“

    Românii cheltuie circa 1 miliard de lei anual pe şam­pon, balsam şi alte produse de îngrijire a părului, o piaţă do­mi­nată de giganţi străini. Piaţa a crescut cu 3-5% în anii anteriori, ritmul fiind mai redus tocmai pentru că este deja matură, arată datele anterioare ale ZF.

    „Vânzările de produse de îngrijire a părului sunt dominate de companii internaţionale precum L’Oreal România, Procter&Gamble Distribution şi Henkel România. Există un număr foarte mare de branduri internaţionale pe această piaţă, mărci care acoperă toate segmentele de preţ şi toate nevoile consumatorilor, fie că e vorba de femei sau bărbaţi“, arată o analiză a com­paniei de cercetare de piaţă Euromonitor.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

     

  • Ţara care are prea mulţi bani. Când toată lumea se pregăteşte de RECESIUNE, ei se plâng că nu cheltuie destul

    FMI estimează datoria publică şi privată globală la peste 180 de mii de miliarde de dolari, mai mult decât valoarea globală a PIB-ului. Elveţia face notă discordantă în peisajul plin de datornici al ţărilor europene cu o rată de 40% a raportului dintre datorii şi PIB. Ţara contrastează mai ales cu Italia, al cărei nivel de îndatorare este atât de ridicat, încât pune întreaga regiune la marginea prăpastiei, scrie Bloomberg.

    Atât FMI, cât şi Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OECD) au indicat că postura curentă a Elveţiei creşte riscurile pe termen lung ale ţării. Cu creşteri scăzute ale productivităţii, o populaţie îmbătrânităşi o orientare globală spre automatizare ar putea creşte nivelul cererii legate de resursele publice, inclusiv educaţia, sistemul de sănătate şi de pensii. Fondurile suplimentare ar trebui să ţintească aceste probleme şi nu să fie orientate pe scăderea taxelor.

    OECD recomandă mai multe  investiţii în programe de îngrijire a copiilor mai ieftine, astfel încât mai multe femei să lucreze full time în scopul atenuării crizei pieţei forţei de muncă.

    La fel ca în Germania, cheltuielile federale din Elveţia sunt instituite printr-o frână a datoriei stabilită în mod constituţional. În perioadele de creşteri ale ciclurilor economice, cheltuielile trebuie să fie mai scăzute decât veniturile, permiţând un buffer pentru „zile negre”. Dar autorităţile elveţiene au decis să meargă dincolo de aceste cerinţe şi să reducă nivelul absolut al datoriei.

    Chiar şi cu creşterile economice ale Elveţiei, guvernul rămâne reticent în a oferi unele stimulente, în pofida  condiţiilor unor  costuri de împrumut de 10 ani sub zero. Potrivit lui Marcel Fratzscher, preşedinte al Institutului German pentru Cercetare Economică, cheltuielile pe educaţie şi alte investiţii publice justifică sunt justificate când vine vorba despre o viziune pe termen lung.

  • Cine este executivul din Silicon Valley care a cheltuit un milion de dolari pentru a trăi mai mult. “Vreau să prind 180 de ani”

    Născut în 1973, Dave Asprey a devenit cunoscut pentru rolurile executive deţinute în Silicon Valley. De-a lungul anilor a devenit însă supraponderal, cântărind chiar şi 136 de kilograme, iar asta l-a determinat să îşi schimbe modul de viaţă.
     
    Asprey e serios atunci când spune că vrea să trăiască până la 180 de ani. “Cineva trebuie să o facă, iar eu sunt dispus să mor încercând”, a declarat el celor de la BBC.
     
    Deşi mulţi l-ar cataloga drept excentric, Asprey spune că este primul biohacker profesionist. Mai exact, el foloseşte ştiinţa şi tehnologia pentru a-şi îmbunătăţi sănătatea – un soi de hacker al corpului uman.
     
    Regimul lui Dave Asprey e unul complex: îşi înlătură o parte din măduva din şirea spinării pentru a putea extrage celule stem care să îi fie, ulterior, injectate în tot corpul; petrece constant timp în camere de crioterapie (spaţii în care se foloseşte nitrogenul lichid pentru scăderea temperaturii corpului); face “băi” de lumina infraroşie şi multe altele.
     
    Până în prezent, Dave Asprey a cheltuit peste un milion de dolari pentru acest regim.