Tag: cetate

  • Orăşelul din România în care toţi europenii vor să ajungă. Vestigiile unice în UE care au uluit pe toată lumea

    Oraşul Suceava a câştigat această cursă, într-un proiect al Comisiei Europene, fiind singurul obiectiv turistic cu expoziţii pe ruine, potrivit ONE.

    Cetatea de Scaun a fost construită la sfârşitul secolului al XIV-lea de Petru I Muşat, domn al Moldovei între 1375 şi decembrie 1391, iar apoi a fost întărită de Ştefan cel Mare pentru a rezista atacurilor otomane. În prezent, Cetatea este cel mai vizitat obiectiv din Suceava, fiind şi singura atracţie turistică din România care are expoziţii pe ruine.

    Una dintre principalele puncte de atracţie este una dintre camere, unde vizitatorii se pot costuma,virtual, în haine medievale boiereşti; te aşezi în faţa panoului, cu ajutorul unui buton îţi alegi vestimentaţia, iar apoi faci poză. Zidurile au fost restaurate recent cu 15 milioane de euro, fonduri europene.

    Zidurile Cetăţii au fost restaurate cu fonduri europene în valoare de 15 milioane de euro

    Tot în Suceava puteţi vizita Mănăstirea Sfântului Ioan cel Nou, cu biserica Sfântul Gheorghe, obiectiv UNESCO, iar la 30 de km distanţă este Gura Humorului, de unde mai faceţi puţin până la faimoasele mănăstiri Voroneţ, Suceviţa, Moldoviţa şi Putna.

  • Povestea FIROBUZULUI. Care a fost primul oraş din România care a folosit acest mijloc de transport

    Intr-o perioada in care al doilea razboi mondial era in plina desfasurare, in urma cu exact 75 de ani, Timisoara se pregatea de o noua premiera, primul firobuz din Romania.

    Prima linie de troleibuz a fost creata dupa planuri elaborate in 1938 de catre firma Brown-Bovery din Mannheim si s-a dat in folosinta la 15 noiembrie 1942.  Circulatia se facea pe un traseu in forma de potcoava: Gara de Nord – Cetate – Piata Lahovary (actuala Piata Nicolae Balcescu) – unind astfel direct centrul istoric cu gara principala, pe de o parte, si cu cartierul Elisabetin, pe de alta parte. In acest mod, calatorii economiseau – fata de parcursul pe trasee de tramvai – portiunea prin Piata Maria si Iosefin.

    Aceasta prima linie a fost complet prevazuta cu retea pe ambele sensuri, a avut lungimea de circa 2,5 km si a fost denumita cu indicativul 7, in completare la cele sase linii de tramvai existente la acea data.

    Primul troleibuz, sau firobuz, a inceput sa circule pe linii in 15 noiembrie 1942, cu un model denumit Marelli, si construit de italienii de la Fiat. Pana in anii ’50, la Timisoara aveau sa ajunga trei asemenea vehicule, alaturi de alte cinci modele sovietice. Toate aveau sa fie casate pana in 1963. Denumirea de firobuz este folosita doar in Banat si are legatura cu vehiculele aduse din Italia, unde acestea sunt denumite ‘filobus’.

    Anul 1942 este si cel care coincide cu ridicarea halei pentru troleibuze, langa Depoul de Tramvaie nr. 3, existent atunci la nordul Strazii Tache Ionescu. Cladirea pastrata pana in zilele noastre are 30 m lungime, 10,5 m latime si putea adaposti 4 vehicule. Depoul troleibuzelor era astfel accesibil doar printr-o linie de serviciu de aproximativ un kilometru lungime, prevazuta din pacate doar cu cale simpla.

    In anii 1947-1948 a aparut cea de-a doua linie in zona nordica a orasului. Noul tronson, in lungime de 2800 m, lega Cetatea cu Calea Lipovei, prin Calea Aradului, bucla de intoarcere fiind situata – la fel ca si astazi – la intersectia cu Str. Ion Ionescu de la Brad (actuala linie 14).

    In 1951, la Timisoara ajunge si primul model de troleibuz rusesc, MTB 82, in timp ce pana in 1960, la Timisoara au ajuns si firobuze construite la Bucuresti.

    In anul 1954 s-a deschis prelungirea de 100 m de la Gara de Nord la Str. Gelu, careia i-a urmat in 1955 legatura de 2500 m la Calea Aradului, actuala linie 18.

  • Singura cetate medievală locuită din Europa se află in România

    Ce anume are deosebit orasul Sighisoara?

    După cum am amintit, unicitatea oraşului constă în faptul că este recunoscut ca fiind singura cetate medievală locuită din România. Cu siguranţă, orice altă cetate atrage prin istoria prin care a trecut, însă acest loc este cu atât mai „turistic”, cu cât populaţia şi diferitele personaje ale vremurilor demult apuse încă mai trăiesc aici. Este un oraş viu, un oraş în care poţi trăi în stil medieval viaţa.

    Care sunt cele mai importante obiective turistice din Sighisoara?

    Oraşul abundă în obiective turistice, în special centrul istoric. Un prim obiectiv este Turnul cu Ceas, cu un veritabil muzeu în interior, iar de pe terasa căruia se dezvăluie oraşul de poveste. Un al doilea obiectiv îl reprezintă Pasajul Scărilor şi Scara Şcolarilor, astăzi cu 175 de trepte. Un al obiectiv este Şcoala din deal, una dintre cele mai vechi şcoli din Transilvania. Al patrulea obiectiv ar putea fi Casa Vlad Dracul, în care se presupune ca s-a născut Vlad Ţepeş, numit Dracula. Alt obiectiv este Piaţa Boema, locul de unde putem alege unul din treseele spre obiectivele mai sus amintite. Alte obiective demne de menţionat sunt: Piaţa Centrală, biserici (Biserica Leproşilor, Biserica Ortodoxă, Biserica din deal, Sinagoga evreiască), turnurile (Tăbăcarilor, Măcelarilor, Fierarilor, Aurarilor, Cojocarilor).

    Cum iti poti petrece timpul liber in Sighisoara?

    Ceea ce nu trebuie ratat odată ajunşi în Sighişoara este centrul istoric cu mulţimea de obiective turistice. Din Piaţa Boema, nu la distanţe foarte mari se găsesc principalele atracţii turistice ale oraşului, atracţii ce nu trebuie ratate şi pentru care cu scurte plimbări pot fi uşor atinse. De asemenea, tot în această zonă vom găsi restaurante variate, diferite magazine şi locuri de unde pot fi achiziţionate suveniruri. Totodată, se organizează şi Festivalul de Artă Medievală, festival ce atrage an de an tot mai mulţi turişti în cetate.

    Cititi mai multe pe www.identitatea.ro

  • Singura cetate medievală locuită din Europa se află in România

    Ce anume are deosebit orasul Sighisoara?

    După cum am amintit, unicitatea oraşului constă în faptul că este recunoscut ca fiind singura cetate medievală locuită din România. Cu siguranţă, orice altă cetate atrage prin istoria prin care a trecut, însă acest loc este cu atât mai „turistic”, cu cât populaţia şi diferitele personaje ale vremurilor demult apuse încă mai trăiesc aici. Este un oraş viu, un oraş în care poţi trăi în stil medieval viaţa.

    Care sunt cele mai importante obiective turistice din Sighisoara?

    Oraşul abundă în obiective turistice, în special centrul istoric. Un prim obiectiv este Turnul cu Ceas, cu un veritabil muzeu în interior, iar de pe terasa căruia se dezvăluie oraşul de poveste. Un al doilea obiectiv îl reprezintă Pasajul Scărilor şi Scara Şcolarilor, astăzi cu 175 de trepte. Un al obiectiv este Şcoala din deal, una dintre cele mai vechi şcoli din Transilvania. Al patrulea obiectiv ar putea fi Casa Vlad Dracul, în care se presupune ca s-a născut Vlad Ţepeş, numit Dracula. Alt obiectiv este Piaţa Boema, locul de unde putem alege unul din treseele spre obiectivele mai sus amintite. Alte obiective demne de menţionat sunt: Piaţa Centrală, biserici (Biserica Leproşilor, Biserica Ortodoxă, Biserica din deal, Sinagoga evreiască), turnurile (Tăbăcarilor, Măcelarilor, Fierarilor, Aurarilor, Cojocarilor).

    Cum iti poti petrece timpul liber in Sighisoara?

    Ceea ce nu trebuie ratat odată ajunşi în Sighişoara este centrul istoric cu mulţimea de obiective turistice. Din Piaţa Boema, nu la distanţe foarte mari se găsesc principalele atracţii turistice ale oraşului, atracţii ce nu trebuie ratate şi pentru care cu scurte plimbări pot fi uşor atinse. De asemenea, tot în această zonă vom găsi restaurante variate, diferite magazine şi locuri de unde pot fi achiziţionate suveniruri. Totodată, se organizează şi Festivalul de Artă Medievală, festival ce atrage an de an tot mai mulţi turişti în cetate.

    Cititi mai multe pe www.identitatea.ro

  • Cetate ce putea rivaliza cu Roma sau Babilonul şi se inalţă langă Timişoara dezvăluie noi secrete. Ce comori au găsit arheologii

    Fortificatia de la Cornesti era dispusa pe patru incinte, toate aparate cu ziduri puternice, si toate diferite ca si constructie, asa cum au aflat arheologii in zilele noastre.

    In ultimii 10 ani arheologii au scos la lumina adevarate comori care au stat in pamant mai bine de doua milenii si jumatate. In urma sapaturilor facute au fost descoperite elemente de ceramica, sau oale intregi in care oamenii care au trait aici in acele vremuri isi pastrau mancarea, insa arheologii au gasit si indicii care ii fac sa creada ca fortificatia de la Cornesti era si un centru al comertului condus insa cu o mana de fier.

    „Din punct de vedere al constructiei s-au folosit aproape 1 milion de metri cubi de pamant, s-au defrisat peste 10.000 de hectare de padure, care au fost folosite pentru structura de lemn a valurilor de aparare, santurile au avut adancimi cuprinse intre 3 metri si 4,7 metri adancime, cu o deschidere intre 11 si 15 metri. Acest volum de munca imens, cuantificat de catre un coleg al nostru, arhitect, specializat in cercetari arheologice, in estimarea lui, volumul de munca la constructii este undeva la 40% din piramida lui Keops. Insa, ce nu s-a putut calcula, dar care arata totusi un volum mare de munca, dar si o organizare extrem de precisa, este curatarea periodica a santurilor de aparare, care vorbim de santuri de kilometri lungime, va spuneam, insumate sunt 32 de kiloemtri lungime.

    Aceste santuri arata faptul ca exista o elita razboinica, cu un lider suficient de puternic, care avea si masurile de coercitie, dar si cele de rasplata pentru serviciile respective. Categoric un segment al populatiei se ocupa de agricultura, un altul de taiat lemne, altul de pastorit si altii care aparau cetatea. Cetatea in sine arata ca aceasta elita razboinica avea un scop nu numai de a proteja accesul catre materiile prime care se afla in muntii Banatului dar si in Transilvania, un fel de vamuire a traseelor comerciale„, spune Alexandru Szentmiklosi, seful sectiei de arheologie a Muzeului National al Banatului.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • Puternica cetate ce putea rivaliza cu Roma sau Babilonul şi se inalţă langă Timişoara dezvăluie noi secrete. Ce comori au găsit arheologii

    Fortificatia de la Cornesti era dispusa pe patru incinte, toate aparate cu ziduri puternice, si toate diferite ca si constructie, asa cum au aflat arheologii in zilele noastre.

    In ultimii 10 ani arheologii au scos la lumina adevarate comori care au stat in pamant mai bine de doua milenii si jumatate. In urma sapaturilor facute au fost descoperite elemente de ceramica, sau oale intregi in care oamenii care au trait aici in acele vremuri isi pastrau mancarea, insa arheologii au gasit si indicii care ii fac sa creada ca fortificatia de la Cornesti era si un centru al comertului condus insa cu o mana de fier.

    „Din punct de vedere al constructiei s-au folosit aproape 1 milion de metri cubi de pamant, s-au defrisat peste 10.000 de hectare de padure, care au fost folosite pentru structura de lemn a valurilor de aparare, santurile au avut adancimi cuprinse intre 3 metri si 4,7 metri adancime, cu o deschidere intre 11 si 15 metri. Acest volum de munca imens, cuantificat de catre un coleg al nostru, arhitect, specializat in cercetari arheologice, in estimarea lui, volumul de munca la constructii este undeva la 40% din piramida lui Keops. Insa, ce nu s-a putut calcula, dar care arata totusi un volum mare de munca, dar si o organizare extrem de precisa, este curatarea periodica a santurilor de aparare, care vorbim de santuri de kilometri lungime, va spuneam, insumate sunt 32 de kiloemtri lungime.

    Aceste santuri arata faptul ca exista o elita razboinica, cu un lider suficient de puternic, care avea si masurile de coercitie, dar si cele de rasplata pentru serviciile respective. Categoric un segment al populatiei se ocupa de agricultura, un altul de taiat lemne, altul de pastorit si altii care aparau cetatea. Cetatea in sine arata ca aceasta elita razboinica avea un scop nu numai de a proteja accesul catre materiile prime care se afla in muntii Banatului dar si in Transilvania, un fel de vamuire a traseelor comerciale„, spune Alexandru Szentmiklosi, seful sectiei de arheologie a Muzeului National al Banatului.

    Cititi mai multe pe www.opiniatimisoarei.ro

  • Tărâmul Cetăţilor din România! O altă cetatea a fost restaurată şi arată superb

    Pe Facebook, Consiliul Judetean Brasov a scris: „Comuna Feldioara are toate şansele să suscite interesul turiştilor de pretutindeni, prin cetatea care o străjuieşte. Lucrările realizate în cadrul proiectului „Consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare a Cetăţii Feldioara” au fost recepţionate astăzi, în prezenţa beneficiarului (Primăria Feldioara), a reprezentanţilor constructorului (SC Euras SRL Satu Mare), precum şi a Consiliului Judeţean Braşov (iniţiatorul şi finanţatorul proiectului).

    Au fost prezenţi Adrian-Ioan Veştea, preşedintele CJ Braşov, Adrian Gabor, vicepreşedintele CJ Braşov, Sorin Taus, primarul din Feldioara, echipa de la Direcţia Tehnică a CJ coordonată de Mircia Gherghe, alături de şeful de şantier şi alţi reprezentanţi ai constructorului.

    Începute în anul 2013, când forul judeţean a preluat în totalitate administrarea realizării acestui proiect, amplele lucrări au transformat din temelii vechiul edificiu teuton care datează din secolul al XIII-lea, redându-i măreţia de odinioară.

    „Mă bucură foarte mult că alături de celelalte cetăţi din judeţul Braşov, care deja au un număr însemnat de turişti, şi Cetatea Feldioara intră ca un reper însemnat pe această hartă turistică şi culturală. Practic, Braşovul devine judeţul cetăţilor. După reabilitarea cu fonduri europene a Cetăţii Rupea, în acest an avem o premieră:

    două monumente istorice de clasa A, Cetatea Făgăraş şi Cetatea Râşnov, vor intra într-un amplu proces de restaurare, graţie fondurilor europene accesate de cele două administraţii locale”, a spus preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

    Istoric, potrivit enciclopediaromaniei.ro . Pe 22 iunie 1529 a avut loc bătălia de la Feldioara. Confruntare iniţiată de domnul Moldovei, Petru Rareş (1527 – 38, 1541 – 46), în sprijinul regelui Ungariei, Ioan Zápolya (1526 – 40).
    În contextul luptelor pentru tronul Ungariei dintre Ferdinand I de Austria (1526 – 1564) şi Ioan Zápolya, acesta fiind sprijinit de Imperiul Otoman şi Polonia, Petru Rareş a intervenit de mai multe ori în Transilvania.

  • Tărâmul Cetăţilor din România! O altă cetatea a fost restaurată şi arată superb

    Pe Facebook, Consiliul Judetean Brasov a scris: „Comuna Feldioara are toate şansele să suscite interesul turiştilor de pretutindeni, prin cetatea care o străjuieşte. Lucrările realizate în cadrul proiectului „Consolidarea, restaurarea şi punerea în valoare a Cetăţii Feldioara” au fost recepţionate astăzi, în prezenţa beneficiarului (Primăria Feldioara), a reprezentanţilor constructorului (SC Euras SRL Satu Mare), precum şi a Consiliului Judeţean Braşov (iniţiatorul şi finanţatorul proiectului).

    Au fost prezenţi Adrian-Ioan Veştea, preşedintele CJ Braşov, Adrian Gabor, vicepreşedintele CJ Braşov, Sorin Taus, primarul din Feldioara, echipa de la Direcţia Tehnică a CJ coordonată de Mircia Gherghe, alături de şeful de şantier şi alţi reprezentanţi ai constructorului.

    Începute în anul 2013, când forul judeţean a preluat în totalitate administrarea realizării acestui proiect, amplele lucrări au transformat din temelii vechiul edificiu teuton care datează din secolul al XIII-lea, redându-i măreţia de odinioară.

    „Mă bucură foarte mult că alături de celelalte cetăţi din judeţul Braşov, care deja au un număr însemnat de turişti, şi Cetatea Feldioara intră ca un reper însemnat pe această hartă turistică şi culturală. Practic, Braşovul devine judeţul cetăţilor. După reabilitarea cu fonduri europene a Cetăţii Rupea, în acest an avem o premieră:

    două monumente istorice de clasa A, Cetatea Făgăraş şi Cetatea Râşnov, vor intra într-un amplu proces de restaurare, graţie fondurilor europene accesate de cele două administraţii locale”, a spus preşedintele CJ Adrian-Ioan Veştea.

    Istoric, potrivit enciclopediaromaniei.ro . Pe 22 iunie 1529 a avut loc bătălia de la Feldioara. Confruntare iniţiată de domnul Moldovei, Petru Rareş (1527 – 38, 1541 – 46), în sprijinul regelui Ungariei, Ioan Zápolya (1526 – 40).
    În contextul luptelor pentru tronul Ungariei dintre Ferdinand I de Austria (1526 – 1564) şi Ioan Zápolya, acesta fiind sprijinit de Imperiul Otoman şi Polonia, Petru Rareş a intervenit de mai multe ori în Transilvania.

  • Unul dintre cele mai frumose castele din lume se află în România – GALERIE FOTO

    Cetatea Făgăraş este al doilea cel mai frumos castel din lume, potrivit unui clasament realizat de Hopper, un site dedicat planificării călătoriilor, şi prezentat de publicaţia Huffington Post.
     
    În clasamentul celor mai interesante zece castele din lume, recomandate persoanelor care apreciază arhitectura, pe primul loc se află Castelul Neuschwanstein din Germania, în stil romantic-renascentist, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea pe un deal accidentat aflat deasupra satului Hohenschwangau, de lângă Füssen (în sud-vestul Bavariei).

    Devansată de edificiul din Germania, Cetatea Făgăraş, situată pe locul al doilea, “reprezintă una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi feudale din Europa de Est”.

    “În trecut, castelul a fost pivotul puterii regionale. În timpul secolului al XVII-lea, cetatea a fost extinsă, reflectând bogăţia locului”, se arată în materialul publicat pe huffinghtonpost.com.

     

  • Unul dintre cele mai frumose castele din lume se află în România – GALERIE FOTO

    Cetatea Făgăraş este al doilea cel mai frumos castel din lume, potrivit unui clasament realizat de Hopper, un site dedicat planificării călătoriilor, şi prezentat de publicaţia Huffington Post.
     
    În clasamentul celor mai interesante zece castele din lume, recomandate persoanelor care apreciază arhitectura, pe primul loc se află Castelul Neuschwanstein din Germania, în stil romantic-renascentist, construit la sfârşitul secolului al XIX-lea pe un deal accidentat aflat deasupra satului Hohenschwangau, de lângă Füssen (în sud-vestul Bavariei).

    Devansată de edificiul din Germania, Cetatea Făgăraş, situată pe locul al doilea, “reprezintă una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi feudale din Europa de Est”.

    “În trecut, castelul a fost pivotul puterii regionale. În timpul secolului al XVII-lea, cetatea a fost extinsă, reflectând bogăţia locului”, se arată în materialul publicat pe huffinghtonpost.com.