BusinessMagazin

Tag: certificate

  • EXCLUSIV: Victor Ponta a plagiat, este punctul de vedere al Comisiei Tehnice din CNATDCU

    Fostul premier Victor Ponta a plagiat în lucrarea sa de doctorat, a stabilit Comisia Tehnică din cadrul Consiliului Naţionale de Atestare a Diplomelor (CNATDCU), urmând ca raportul final să fie supus votului în Consiliul General de joi, au declarat surse din Ministerul Educaţiei pentru MEDIAFAX.

    Potrivit unor surse din Ministerul Educaţiei, Comisia Tehnică din cadrul Consiliului Naţional de Atestare a Titlurilor şi Diplomelor şi Certificatelor Universitare (CNATDCU) a finalizat raportul privind lucrarea de doctorat a fostului premier Victor Ponta.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Spre ISO de 10 milioane de euro

    Reducerea costurilor unei companii este direct proporţională cu reducerea produselor neconforme pe care le lansează pe piaţă“, descrie Alexandru Vidu, CEO-ul Bureau Veritas, una din consecinţele pe care le vede în implementarea unui sistem de management de calitate. Afirmaţia sa se leagă de modul în care acestea s-au născut, încă din perioada celui de Al Doilea Război Mondial: pe atunci, fabricile de armament s-au confruntat cu un număr mare de detonări accidentale – iar ca să rezolve problema, Ministerul Apărării a folosit un inspector care să supravegheze procesul de producţie.

    În plus, fabricanţii de armament trebuia să realizeze un manual de proceduri de fabricaţie şi să se asigure că muncitorii respectau aceste proceduri. În 1959, autorităţile americane au impus, la rândul lor, un set de standard de calitate furnizorilor de tehnică militară, idee preluată ulterior de NASA şi de NATA. Primul standard naţional de asigurare a calităţii, BS 9000, privea industria electronică şi a fost publicat în 1971. De atunci, mii de standarde au fost emise în agricultură, construcţii, echipamente, tehnice medicale sau IT.

    Alexandru Vidu conduce în prezent una din companiile din domeniul certificării cu istorie pe piaţa locală; spune că în România Bureau Veritas există de pe la 1925 şi a funcţionat şi în perioada comunismului, datorită fabricanţilor de nave care aveau nevoie de certificările oferite de acesta. În prezent, compania franceză are activităţi în managementul activelor, certificării, clasificării, testărilor şi analizelor, în inspecţii şi audituri sau instruire în varii domenii (aero-spaţial, industria de automobile, construcţii imobiliare, petrol şi gaze, produse de larg consum etc). Compania are cinci birouri operaţionale, în Bucureşti, Galaţi, Constanţa şi Ploieşti, iar anul acesta a deschis unul şi în Cluj-Napoca, ca urmare a dezvoltării economice a regiunii Centru-Vest.

    Alexandru Vidu spune că au în portofoliu circa 1.500 de clienţi, dintre care majoritatea fac parte din companiile multinaţionale din România, ce au plasat veniturile Bureau Veritas de anul trecut la 4,48 milioane de euro. „Am rămas uimit că pe piaţa din România nu se acordă încă atenţia care trebuie calităţii. Încă privim lucrurile cu uşurinţă. În loc să tăiem din alte părţi, primul rabat care se face este asupra calităţii şi a reducerii costurilor prin tot felul de mijloace, în cazul majorităţii societăţilor producătoare“, observă Vidu, aflat la conducerea Bureau Veritas de aproximativ un an. 

    De profesie inginer petrolist, şi-a început cariera în 2002 în cadrul companiei Atlas Gip Ploieşti, unde a condus o echipă în teren, iar ulterior a fost angajat în firma americană Amromco Energy, care şi-a deschis reprezentanţa în România în 2004. A lucrat în cadrul acesteia ca geolog de operaţiuni şi supervizor vreme de patru ani – „Am fost expus la tot ce înseamnă realizarea unei sonde, de la planificare până la punerea în producţie“, povesteşte el. După ce Weatherford, o altă companie americană, a cumpărat compania la care lucrase iniţial, s-a angajat la aceştia ca operations manager, de unde a evoluat în vânzări, funcţie ce l-a propulsat la conducerea dezvoltării businessului în Europa de Sud-Est (Bulgaria, România, Ucraina, Serbia) ca sales manager. „Conduceam un business de vreo 180 de milioane de euro la momentul respectv, acum nu ştiu dacă mai fac 80, după criza din petrol.“

    Decizia de a schimba domeniul a fost luată înainte de această criză, fără a bănui ce avea să se întâmple în această industrie. Îi lipseşte în continuare mersul pe teren, despre care spune că are o frumuseţe aparte, dar şi adrenalina şi ritmul din oil & gas, despre care spune că sunt greu de găsit în altă parte. „Acolo nu ai decât o şansă să faci bine lucrurile, atât din cauza costurilor mari, cât şi prin prisma pericolelor“, descrie el principala lecţie învăţată în industria petrolului.  Totodată, lucrând în petrol a învăţat că trebuie să te bazezi pe colegi, fiindcă, dacă nu ajungi la gradul de încredere la care trebuie, nu poţi să ai succes. Spune că această experienţă a încercat să o insufle şi echipei de la Bureau Veritas pe care o conduce în prezent, formată din 60 de angajaţi.

    În prezent, partea de certificarea reprezintă circa 20-25% din afacerea Bureau Veritas (au 30 de sisteme de management pe care le certifică, la care se adaugă alte scheme de evaluare şi verificare specifice domeniului de activitate al fiecărei firme. Cea mai performantă linie a afacerii a fost adusă de industrie, datorată profilului ţării, de producători de echipamente. „Din păcate, anul acesta se simte criza din petrol şi, ca atare, cifrele pe industrie au scăzut cam cu 25-30%. 

    Am reuşit să compensăm scăderea prin construcţii, acestea au început să crească anul trecut.“ Strategia actuală a companiei presupune concentrarea pe vânzări şi în acest sens, a angajat anul trecut opt persoane în cadrul acestui departament. „Mi-am propus dublarea cifrei de afaceri în cinci ani, dar sper să ating acest obiectiv mai repede, în aproximativ trei ani, totul depinde însă de piaţă şi de ceea ce se va întâmpla cu economia.“

     

  • Bitdefender: Serviciile de transfer de fişiere, cele mai vizate de ameninţări de tip phishing în prima parte a anului

    La nivel global, platformele de transfer de fişiere sunt folosite mai frecvent pentru a distribui ameninţări de tip phishing decât serviciile bancare sau cele de comerţ electronic, căile tradiţionale de atac.

    Unul din cinci link-uri periculoase de tip phishing se foloseşte de serviciile de transfer de fişiere pentru a livra conţinut infectat utilizatorilor, arată datele interne ale Bitdefender.

    „Phishing-ul rămâne un vector de atac extrem de eficient, responsabil pentru creşterea numărului de incidente legate de pierderea datelor, atât pentru consumatorii casnici, cât şi pentru companii. Utilizatorii pot cădea uşor în capcana întinsă de atacatori, dat fiind că mesajele primite provin aparent de la surse de încredere pe care aceştia le cunosc şi le folosesc în mod uzual”, a declarat Bogdan Botezatu, specialist în ameninţări cibernetice al Bitdefender.

    Deşi nu utilizează o tehnologie inovatoare, serviciile de transfer de fişiere au devenit tot mai populare ca urmare a uşurinţei în utilizare şi a gratuităţii folosirii acestora. În 2015, Dropbox a depăşit pragul de 400 de milioane de utilizatori care au stocat 35 de miliarde de fişiere Microsoft Office, iar Google Drive a depăşit 200 de milioane în 2014.

    Serviciile de transfer de fişiere şi de stocare a acestora în cloud nu au funcţionalităţi de securitate care să filtreze conţinutul periculos şi permit atacatorilor să transmită şi apoi să ascundă fişierele infectate cu malware fără să lase urme. De exemplu, Dropbox nu monitorizează fişierele utilizatorilor din directoarele private. Cu toate acestea, a implementat un sistem bazat pe semnături, care recunoaşte conţinutul protejat de drepturi de autor. Algoritmul funcţionează automat şi generează semnături unice pentru fişiere, pe care le suprapune peste cele ale fişierelor protejate de drepturi de autor, blocând astfel accesul utilizatorilor care le răspândesc către terţi.

    Dropbox se află pe locul al patrulea în topul celor mai vizate branduri de către atacuri de tip phishing, după PayPal, Apple şi Google.

    Fluxul de infectare se derulează după următorul tipar: utilizatorul primeşte un e-mail aparent autentic care îl îndeamnă să acceseze un link pentru a vedea un document ataşat. Odată accesat, link-ul redirecţionează utilizatorul către o pagină de internet găzduită pe domeniul furnizorului. Pagina solicită numele de utilizator şi parola, le înregistrează şi le trimite infractorilor prin certificate de tip SSL, folosite pentru securizarea comunicaţiilor. Certificatele SSL asigură că transmiterea datelor personale pe o pagină de internet se face în mod securizat, însă nu garantează că site-ul în sine este unul sigur. Aşadar, atacatorii profită de lipsa de cunoştinţe a utilizatorilor şi cumpără certificate ieftine de tip SSL pentru a crea aparenţa că site-urile de phishing sunt legitime.
     

  • Cruciada împotriva sămânţei din pătul

    De la aproape 30 de kilometri de centrul Capitalei, din apropiere de Afumaţi, pe DN2, la marginea Bărăganului, Jean Ionescu conduce compania Pioneer Hi-Bred România, parte a gigantului DuPont Pioneer, din postura de commercial unit manager pentru România şi Republica Moldova.

    Misiunea lui este atât cea de a extinde businessul din România, cât şi cea de a educa piaţa, în condiţiile în care agricultura românească ar trebui să se îndepărteze tot mai mult de conceptul de „subzistenţă“. De partea cealaltă, producţia de seminţe a unităţii din România creşte tot mai mult, iar dacă anul trecut seminţele furnizate de aceasta puteau acoperi 1,2 milioane de hectare, anul acesta capacitatea se îndreaptă spre 1,5 milioane de hectare.

    „O companie care cultivă teren nu poate rezista astăzi dacă nu se aliniază tehnologiilor, deoarece fermierul nu poate controla evoluţia preţurilor, dar poate controla tehnologia pentru a avea productivitate. Spre exemplu, acum în România cele mai multe solicitări vin pentru soiurile premium de porumb precum AquaMax. Peste 80% din vânzări sunt din produsele de top, iar anul acesta se îndreaptă spre 90% deoarece anul 2015 a fost unul secetos“, spune Jean Ionescu. El a preluat conducerea companiei la 1 iulie 2015. Este de profesie agronom, având inclusiv un doctorat, şi are în spate o carieră de 12 ani în cadrul companiei, fiind anterior director naţional de vânzări. Înainte de a se alătura companiei americane, a mai activat în vânzări în cadrul ADAMA, dar şi în cercetare agricolă. Compania americană rulează în România peste 100 de milioane de euro, prin firmele Pioneer Hi-Bred Seeds Agro şi Pioneer Hi-Bred România. Din vânzările Pioneer în România, 60% reprezintă sămânţa pentru porumb, iar restul de 40% reprezintă floarea-soarelui, rapiţa, soia şi lucerna, Pioneer fiind lider de piaţă, potrivit companiei.

    Producţia de cereale a României a scăzut cu 25% în 2015, potrivit datelor Eurostat, la 16,8 milioane de tone, faţă de peste 22 de milioane de tone anul trecut. Este al doilea cel mai slab an pentru cereale din ultimii cinci, producţia fiind puternic afectată de secetă. Potrivit lui Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), cea mai mare scădere a fost în cazul porumbului, de de circa 50%. Chiar şi zonele cele mai bune au avut producţii cu 15-20% mai mici decât anul trecut. Zonele bune au fost cele din sudul ţării, respectiv Brăila, Galaţi, Ialomiţa, Călăraşi, Giurgiu, Teleorman. Sistemele de irigat au funcţionat, dar pe zone extrem de mici. S-au irigat 130-150.000 de hectare dintr-un total de 10 milioane. În celelalte zone, precum Mol-dova, s-au înregistrat cam 60-70% pier-deri la porumb, iar în Transilvania 50-55%.

    Şeful Pioneer spune că în România numai 35-40% din piaţă este reprezentată de soiurile premium, în timp ce mulţi fermieri încă folosesc „porumbul din pătul“ la semănat. Din cele aproape 2,5 milioane de hectare însămânţate cu porumb, 800.000 folosesc sămânţă din pătul. Mai mult, din această suprafaţă, numai 190.000 de hectare sunt irigate. „Comercial vorbind, este mai uşor să vinzi un produs premium de ultimă generaţie decât unul vechi deoarece vorbim de o productivitate mult mai mare. Din păcate, România este pe ultimul loc în Europa la performanţă pe porumb, cu o producţie medie de numai 3,4 tone la hectar în 2015.“ Spre comparaţie, Bulgaria foloseşte încă din 1996 numai sămânţă certificată, iar culturile sunt protejate şi de perdele forestiere, care în România lipsesc cu desăvârşire. Aceste perdele permit formarea unui strat de zăpadă peste culturi, care să crească umiditatea din sol. Ungaria obţine în medie o producţie de porumb de cel puţin 5,4 tone de porumb la hectar, având o producţie tehnologică mai bună decât cea a României.

     

  • A lăsat Olanda pentru România şi s-a apucat de agricultură la Sibiu. “E paradis România, paradis pentru fermieri”

    Agnes Jansen a venit în România acum opt ani, când a ajuns prima dată în vizită, în Transilvania. I-a plăcut atât mult încât a revenit în ţară cu nişte prieteni şi s-a stabilit lângă Sibiu. Acum are în arendă trei hectare de teren pe care cultivă legume certificate bio, potrivit stirileprotv.ro

    “În Olanda aveam 250 metri pătraţi lângă casă. România are pământuri foarte bune şi e păcat să nu lucrăm pământul. România face mult import de legume şi fructe, în loc să cultive. I-aş sfătui pe agricultorii de aici să rămână în România, să nu plece din ţară, şi să faceţi o microfermă sau o afacere proprie, să aibă iniţiative. Şi un pic de răbdare, trebuie şi răbdare. E paradis România. Paradis pentru agricultură.”, a declarat ea.

    Agnes Jansen împreună cu soţul ei au cumparat  si renovat o casă bătrânească. Au amenajat şi o plantaţie cu fructe de pădure şi o seră cu roşii, ardei şi vinete. 

    În fiecare săptămână pregăteşte ladiţe cu legume pentru 20 de familii de la oraş. O astfel de lădiţă poate costa între 25-35 de lei, potrivit sursei citate.

  • Piaţa de certificate verzi este în colaps. Lipsesc ofertele de cumpărare

    “Luna trecută, PATRES a atras atenţia asupra unei situaţii fără precedent: pentru prima dată, pe Piaţa Certificatelor Verzi – PCV nu s-a tranzacţionat niciun certificat verde la sesiunea de tranzacţionare din data de 14 mai 2015, numărul ofertelor de vânzare ridicându-se la 111. Pentru a două oară, la interval de o lună, s-a înregistrat o situaţie similară pe piaţa centralizată de certificate verzi: zero tranzacţii, 91 oferte de vânzare, în şedinţa din data de 16 iunie”, se arată într-un comunicat al patronatului.

    Potrivit PATRES, piaţa de certificate verzi este “în colaps total” din cauza reducerii majore a cotei anuale obligatorii de energie electrică produsă din surse regenerabile de energie: în 2014 – la 11,1% faţă de 15% şi, în 2015 – la 11,9% faţă de 16% cât era stabilit în Legea 220.

    “Pentru exemplificare, vă prezentăm o situaţie a certificatelor verzi pe piaţă. La ora actuală, sunt disponibile spre vânzare 2,6 milioane certificate verzi, la care se adaugă cele care au fost deja emise pentru luna mai (care nu apar încă în raportările OPCOM), estimăm circa 1,5 milioane bucăţi. În total, sunt peste 4 milioane certificate verzi în plus pe piaţă în acest moment, care nu au cumpărători datorită cotei foarte mici. Conform informării ANRE, până la sfârşitul anului vor fi 6 milioane de certificate verzi în plus pe piaţă (fără cumpărători), la care se adaugă cele rămase în plus de anul trecut (circa 3 milioane). Practic, un calcul simplu arată că la finalul anului vor fi 21 milioane certificate verzi în piaţă, iar furnizorii vor trebui să cumpere – conform cotei stabilite – doar 12 milioane certificate verzi”, conform comunicatului.

    Reprezentanţii PATRES atrag totodată atenţia că această cotă foarte mică, de 11,9% faţă de 16% cât era inţial în Legea 220, cuplată cu valabilitatea certificatelor verzi de 12 luni, conduce la pierderi masive pentru producătorii de energie din surse regenerabile.

    “Cu atât mai mult cu cât, potrivit reglementărilor în vigoare, certificatele verzi sunt impozitate la momentul acordării şi nu la momentul efectiv al vânzării. Practic, aceştia sunt pe calea sigură spre faliment. Cifrele vorbesc de la sine”, se arată în comunicat.

    Astfel, PATRES solicită autorităţilor lansarea unui proces de consultare în vederea elaborării unor mecanisme echitabile şi predictibile de piaţă pentru toţi participanţii la piaţă.

    Organizaţia Patronală a Producătorilor de Energie din Surse Regenarabile din România şi-a început activitatea în anul 2014, la iniţiativa unui grup de producători de energie din surse regenerabile nemultumiţi de desele modificări şi necorelări ale sistemului legislativ cu realităţile şi nevoile producătorilor. În prezent, din organizaţie fac parte 83 de companii, atât producători de energie din tot spectrul regenerabilelor (solar, eolian, hidro şi biomasă), reprezentând companii care au la un loc o putere instalată de peste 400 MW.

  • Decizie ANAF: Timbrul extrajudiciar pentru certificatele fiscale va fi eliminat

    Timbrul extrajudiciar pentru certificatele fiscal va fi eliminate. Până acum, acesta era obligatoriu la eliberarea de adeverinţe şi certificate de la administraţiile financiare, dar astăzi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat printr-un comunicat că măsura se va adopta în scurt timp şi se adresează exclusive contribuabililor.

    ANAF a decis că o astfel de măsură este necesară pentru că timbrele fiscale se găsesc tot mai greu şi pentru că banii colectaţi la buget de pe urma achitării acestei taxe nu reprezintă un venit semnificativ.

    Contribuabilii vor fi scutiţi de drumurile şi timpul alocat pentru achiziţionarea timbrelor şi vor avea posibilitatea să solicite eliberarea certificatelor şi adeverinţelor prin mijloace electronice, mai scrie în comunicat

  • Decizie ANAF: Timbrul extrajudiciar pentru certificatele fiscale va fi eliminat

    Timbrul extrajudiciar pentru certificatele fiscal va fi eliminate. Până acum, acesta era obligatoriu la eliberarea de adeverinţe şi certificate de la administraţiile financiare, dar astăzi Agenţia Naţională de Administrare Fiscală (ANAF) a anunţat printr-un comunicat că măsura se va adopta în scurt timp şi se adresează exclusive contribuabililor.

    ANAF a decis că o astfel de măsură este necesară pentru că timbrele fiscale se găsesc tot mai greu şi pentru că banii colectaţi la buget de pe urma achitării acestei taxe nu reprezintă un venit semnificativ.

    Contribuabilii vor fi scutiţi de drumurile şi timpul alocat pentru achiziţionarea timbrelor şi vor avea posibilitatea să solicite eliberarea certificatelor şi adeverinţelor prin mijloace electronice, mai scrie în comunicat

  • Construcţia magistralei 6 metrou, spre Otopeni, finanţată şi din vânzare de certificate emisii

    Executivul a modificat în acest sens OU 115/2011 privind stabilirea cadrului instituţional şi autorizarea Guvernului, prin Ministerul Finanţelor, de a scoate la licitaţie certificatele de emisii de gaze cu efect de seră atribuite României la nivelul Uniunii Europene.

    Actul normativ a fost introdus suplimentar pe agenda şedinţei de Guvern, la solicitarea Ministerului Transporturilor, sub formă de ordonanţă de urgenţă.

    Surse oficiale au precizat pentru MEDIAFAX că, la solicitarea premierului Ponta, actul a fost adoptat ca proiect de lege şi transmis Parlamentului în procedură de urgenţă spre dezbatere.

    Potrivit unui comunicat al Guvernului, sume din vânzarea certificatelor vor fi alocate şi pentru lucrările la magistrala spre Străuleşti.

    Astfel, pentru proiectul “Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni” se alocă 38,525 milioane de lei, iar pentru linia către Străuleşti se alocă 150 milioane de lei.

    Executivul arată că lucrările la linia de metrou către Străuleşti nu mai primiseră finanţare pentru anul 2015 şi, din acest motiv, au fost oprite.

    Proiectul “Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni” este o cerinţă impusă de UEFA României, în vederea găzdurii unor partide de la Campionatul European de Fotbal 2020.

    Potrivit studiului de fezabilitate, punerea în funcţiune a linie de metru către Drumul Taberei va reduce traficul cu autoturismul personal cu circa 2%, aproximativ 822.000 de vehicule anual.

    În cazul proiectului „Legătura reţelei de metrou cu Aeroportul Internaţional Henri Coandă-Otopeni”, studiul de fezabilitate arată că punerea sa în funcţiune ar conduce la reducerea traficului cu autoturismul personal cu peste 4 milioane de vehicule anual.

  • Un antreprenor şi-a vândut casa pentru a porni un business nou în România. A ajuns la afaceri de 10 milioane de euro

    Timişoreanul Cristian Oneţiu şi-a început cariera în industria vânzărilor directe la 16 ani, ca să îşi câştige banii ce aveau să îi permită să studieze la facultate. După mai multe încercări nereuşite în zona antreprenoriatului, a pus bazele, în 2005, ale unei afaceri axate pe un sistem de direct sales autentic românesc şi pe produse bio, ce abia intrau pe piaţă la momentul respectiv. Cele două companii pe care le conduce împreună cu fratele său totalizează în prezent afaceri de mai mult de 10 milioane de euro, iar în zece ani vor ajunge la 100, potrivit antreprenorului.

    “Am investit toţi banii, inclusiv pe cei obţinuţi din vânzarea celor două apartamente, deţinute de mine şi de fratele meu, într-o afacere cu produse bio, într-o perioadă în care puţini ştiau ce înseamnă acestea“ – îşi începe Cristian Oneţiu povestea afacerii înfiinţate de el şi fratele său, Dan, în urmă cu un deceniu în Timişoara. În prezent, cei doi conduc două afaceri axate pe distribuţia şi vânzarea de produse fie certificate bio, fie din ingrediente naturale – Life Care Corp., axată pe vânzările directe, şi BioLogistic, companie de import şi distribuţie pentru reţelele de magazine din care fac parte şi lanţuri de retail precum Billa, Mega Image, Kaufland. Life Care Corp., prima lor companie, a devenit una dintre cele mai mari afaceri de vânzări directe din România, cu o cifră de afaceri de 30 de milioane de lei anul trecut, iar firma de import şi distribuţie de produse bio BioLogistic, înfiinţată la câţiva ani după prima, a totalizat anul trecut afaceri de 10 milioane de lei.

    Povestea apartamentelor vândute şi ulterior răscumpărate reprezintă doar o mică parte din aventura antreprenorială a lui Cristian Oneţiu, care spune că a adus cuvântul „bio“ în România, odată cu produsele importate în 2005. A copilărit în Reşiţa şi, pentru a-şi permite să  plece la facultate în Timişoara, a intrat în industria vânzărilor directe încă de la 16 ani. Inspirat de fratele său, Dan, care făcea „tot felul de mici afaceri“,  a început să vândă şi el un produs la mare căutare la vremea respectivă: maşinile de vacuumat alimente.

    „Erau valize care cântăreau aproximativ 30 de kilograme, adică jumătate din greutatea mea. Nu puteam să le transport cu tramvaiul şi luam taxiul, iar la prezentări eram motivat să vând astfel încât să reuşesc să îmi recuperez cel puţin banii de taxi“. Ulterior a vândut şi produsele unei companii axate pe comercializarea cosmeticelor şi suplimentelor alimentare.

    În 1996, la 18 ani, după ce s-a înscris la Facultatea de Psihologie din Timişoara, a fost nevoit să renunţe la afacerile sale din Reşiţa. Timp de un an s-a dedicat exclusiv studiilor, iar apoi, pentru că se obişnuise să aibă venituri suplimentare, „m-am angajat, ca orice tânăr, la corporaţie“, spune el, mai în glumă, mai în serios, referindu-se la primul loc de muncă, într-o companie ce activa în industria tutunului. A lucrat acolo timp de patru ani şi jumătate, ultima poziţie ocupată fiind responsabil în departamentul de marketing pentru partea de vest a ţării.

    În 2002 a decis să ia din nou drumul antreprenoriatului. „Nu am mai suportat rigorile corporaţiei, care deveneau din ce în ce mai mari. Dacă la început aveam o oarecare libertate, ulterior aceasta s-a îngustat atât de mult încât am devenit mici roboţei“, spune Oneţiu.  Revenirea la antreprenoriat s-a legat şi de o pasiune a sa: pentru că îi plăcea să cânte, a deschis un bar de karaoke chiar în cadrul campuslui universitar din Timişoara. „L-am făcut cu gândul de a aduna prieteni în jurul unei mese, unde să începem să cântăm, şi s-a transformat într-o afacere foarte profitabilă. Era un bar mic, dar mereu plin, care funcţiona de luni până luni“, povesteşte el. 

    După trei ani de activitate cu barul, a deschis un alt club, mai mare, iar apoi, fiindcă a încercat să lase afacerea nesupravegheată pentru a nu mai pierde nopţile, aceasta nu a mai funcţionat. „Nu a mai mers pentru că aşa se întâmplă la baruri, este o activitate mult mai lejeră şi predispusă la fraudă.“ Acesta a fost momentul în care a plecat la Bucureşti hotărât să înceapă proiectul la care visa din adolescenţă, propria companie românească de vânzări directe. „Voiam o companie de direct sales fără americănismul specific, o companie românească bazată pe principii româneşti, dar şi cu produse româneşti“, descrie el activitatea firmei Vision Group International, pe care a creat-o în 2004 şi care vindea aproximativ 20 de produse fabricate în România – şam-poane, detergenţi ş.a. Afacerea a falimentat în aproximativ un an, motivele fiind legate, potrivit lui Oneţiu, de lipsa unor standarde de calitate pe care piaţa le cerea. „Dacă produsul pe care îl duceam în casa clientului într-o zi era roz, iar a doua zi, roşiatic, atunci pierdeam încrederea lui.“

    În 2005 a pus bazele Life Care Corp. în Timişoara, o companie ce avea să fie axată pe vânzarea de produse bio, în urma unei investiţii de 300.000 de euro, bani reprezentaţi de fonduri personale şi împrumuturi de la familie şi prieteni, ce au implicat inclusiv vânzarea apartamentului său şi al fratelui.