BusinessMagazin

Tag: cercetator

  • De ce importă Dubai nisip. “Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip”

    „Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip. Lucrez de peste 20 de ani în sectorul dedicat mediului înconjurător, dar nu mă aşteptam ca nisipul să fie o resursă atât de disputată”, a declarat Pascal Peduzzi, cercetător în cadrul Naţiunilor Unite.

    Peduzzi se afla în Jamaica în urmă cu şase ani studiind eroziunea plajelor când localnici i-au spus că oamenii mafiei locale veneau pe plajă în mijlocul nopţii şi luau nisip cu sacii, informează BBC.

    Piaţa de nisip şi pietriş din SUA a fost evaluată la 8.3 miliarde de dolari anul trecut, potrivit USGS. Iar cererea pentru nisip va creşte cu până la 5.5% în fiecare an până în 2018, conform unui raport din decembrie 2014 al Freedonia Group.
    Cererea de nisip a crescut foarte mult în special în China şi India. Dezvoltările de clădiri noi, baraje, poduri şi drumuri în China  au crescut foarte mult cererea pentru nisip. De fapt, s-a utilizat mai mult nisip în China în ultimii patru ani decât a folosit SUA în ultimul secol, potrivit lui Peduzzi.

    Nisipul este utilizat ca material de construcţii încă din anul 3500 î. Ch. Iar odată cu boom-ul global din construcţii şi cererea de nisip a explodat. În 2014 aproximativ 196 milioane de tone de nisip şi pietriş au fost utilizate pe glob, potrivit US Geological Survery. După apă, nisipul este cea mai folosită resursă naturală. Acesta se regăseşte în filtre, ecrane de smartphone-uri şi chiar pasta de dinţi.

    Chiar şi Emiratele Arabe Unite au importat nisip, pietriş şi pietre în valoare de 456 milioane de dolari în 2014, potrivit Naţiunilor Unite. De ce? Deşi Dubaiul se află în inima deşertului, nisipul de acolo nu poate fi folosit la construcţii deoarece este mult prea fin.

    În State cererea de nisip a crescut foarte mult din cauza fracturării hidraulice (fracking) pentru că prin această tehnologie de foraj este utilizată foarte multă apă, nisip şi chimicale. Din 2011 până în 2014, cererea de nisip pentru fracking a crescut de la 24 milioane de tone la 59 milioane de tone, însă a scăzut la 50 milioane de tone în 2015.

    Plajele de pe glob s-au micşorat cu 40 de metri din 1968 până în 2008, este de părere Pascal Peduzzi.

    „Încă avem foarte mult nisip, dar pentru că îl utilizăm atât de mult nisipul ar putea deveni o resursă pe cale de dispariţie. Nu spun că nu ar mai trebui să folosim nisip, ci doar să fim mai conştienţi în utilizarea acestuia”, spune Peduzzi. 
     

  • Mitul dispariţiilor din Triunghiul Bermudelor a fost rezolvat

    În cadrul unui articol recent cercetătorul Kalr Kruszelnicki susţine că fenomenele din Triunghiul Bermudelor nu există, notează IFL Science.

    În cadrul unui interviu cercetătorul australian a declarat că ,,numărul de nave şi avioane care dispar în zonă este acelaşi precum în alte zone ale globului”. ,,Zona este localizată într-o regiune bogată a lumii, lângă SUA , aşadar traficul este destul de intens,” aduagă el.

    Conform lui Kruszelnicki, mitul Triunghiului Bermudelor a apărut în perioada dintre Primul şi celui de-Al Doilea Război Mondial. În acea perioadă vremea nefavorabilă şi navele instabile au dus la dispariţia acestora. Unii piloţi care au dispărut realizau greşeli grave, nu reuşeau să menţină direcţia corectă, consumau alcool în cantităţi mari înaintea unui zbor sau decolau fără echipamentul necesar la bord. 

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Studiu: condusul te face mai prost. Ce spun cercetătorii

    Condusul pentru mai mult de două ore pe zi reduce în mod constant coeficientul de inteligenţă, arată studiul efectuat de cercetătorii britanici. Conform cercetătorilor, activităţile sedentare, precum condusul sau urmăritul televizorului, pot reduce scorul testelor IQ.

    ”Ştiam deja că dacă stăm în faţa volanului mai mult de două ore pe zi, putem avea probleme de inimă. Acest nou studiu indică faptul că această activitate este rea şi pentru creier deoarece activitatea intelectuală este scăzută în timpul orelor de condus”, a declarat Kishan Bakrania, cercetător al Universităţii din Leicester.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiu: condusul te face mai prost. Ce spun cercetătorii

    Condusul pentru mai mult de două ore pe zi reduce în mod constant coeficientul de inteligenţă, arată studiul efectuat de cercetătorii britanici. Conform cercetătorilor, activităţile sedentare, precum condusul sau urmăritul televizorului, pot reduce scorul testelor IQ.

    ”Ştiam deja că dacă stăm în faţa volanului mai mult de două ore pe zi, putem avea probleme de inimă. Acest nou studiu indică faptul că această activitate este rea şi pentru creier deoarece activitatea intelectuală este scăzută în timpul orelor de condus”, a declarat Kishan Bakrania, cercetător al Universităţii din Leicester.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Studiul care va REVOLUŢIONA domeniul ştiinţei. Descoperirea REMARCABILĂ realizată de un cercetător român despre ADN-ul uman

    Biologul Dan Graur a publicat o serie de calcule noi prin intermediul cărora sugerează că maximum 25% din ADN-ul uman este funcţional notează Futurism. Descoperirea prezentă contrazice studiile anterioare realizate de Encyclopedia of DNA Elements (ENCODE) care sugerau că peste 80% din genom are funcţii biochimice.

    În 2012 ENCODE anunţa că 80% din genomul uman este funcţional. Însă profesorul Graur susţine că aceste afirmaţii sunt greşite fapt ce va schimba modul în care cercetătorii vor aborda în viitor ştiinţa genomicii umane. ,,Trebuie să cunoaştem fracţiunea funcţională a genomului uman pentru a putea realiza cercetări biomedicale în zonele care ne pot ajuta să prevenim şi să tratăm anumite boli. Nu trebuie să secvenţiem totul, ci doar zonele care sunt funcţionale,” a declarat Dan Graur, expert în biologia evolutivă şi profesor din cadrul Universităţii din Houston.

    Calculele realizate de expert sugerează că porţiunea funcţională a genomului este în proporţie de 10-15%, procentul de 25% fiind limita maximă. 

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Studiul care va REVOLUŢIONA domeniul ştiinţei. Descoperirea REMARCABILĂ realizată de un cercetător român despre ADN-ul uman

    Biologul Dan Graur a publicat o serie de calcule noi prin intermediul cărora sugerează că maximum 25% din ADN-ul uman este funcţional notează Futurism. Descoperirea prezentă contrazice studiile anterioare realizate de Encyclopedia of DNA Elements (ENCODE) care sugerau că peste 80% din genom are funcţii biochimice.

    În 2012 ENCODE anunţa că 80% din genomul uman este funcţional. Însă profesorul Graur susţine că aceste afirmaţii sunt greşite fapt ce va schimba modul în care cercetătorii vor aborda în viitor ştiinţa genomicii umane. ,,Trebuie să cunoaştem fracţiunea funcţională a genomului uman pentru a putea realiza cercetări biomedicale în zonele care ne pot ajuta să prevenim şi să tratăm anumite boli. Nu trebuie să secvenţiem totul, ci doar zonele care sunt funcţionale,” a declarat Dan Graur, expert în biologia evolutivă şi profesor din cadrul Universităţii din Houston.

    Calculele realizate de expert sugerează că porţiunea funcţională a genomului este în proporţie de 10-15%, procentul de 25% fiind limita maximă. 

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Studiul care va REVOLUŢIONA domeniul ştiinţei. Descoperirea REMARCABILĂ realizată de un cercetător român despre ADN-ul uman

    Biologul Dan Graur a publicat o serie de calcule noi prin intermediul cărora sugerează că maximum 25% din ADN-ul uman este funcţional notează Futurism. Descoperirea prezentă contrazice studiile anterioare realizate de Encyclopedia of DNA Elements (ENCODE) care sugerau că peste 80% din genom are funcţii biochimice.

    În 2012 ENCODE anunţa că 80% din genomul uman este funcţional. Însă profesorul Graur susţine că aceste afirmaţii sunt greşite fapt ce va schimba modul în care cercetătorii vor aborda în viitor ştiinţa genomicii umane. ,,Trebuie să cunoaştem fracţiunea funcţională a genomului uman pentru a putea realiza cercetări biomedicale în zonele care ne pot ajuta să prevenim şi să tratăm anumite boli. Nu trebuie să secvenţiem totul, ci doar zonele care sunt funcţionale,” a declarat Dan Graur, expert în biologia evolutivă şi profesor din cadrul Universităţii din Houston.

    Calculele realizate de expert sugerează că porţiunea funcţională a genomului este în proporţie de 10-15%, procentul de 25% fiind limita maximă. 

    Cititi mai multe pe www.descopera.ro

  • Care sunt oraşele cu cei mai mulţi miliardari – VIDEO

    Capitala Chinei are acum 94 de miliardari, cu şase miliardari mai puţin faţă de anul precedent, dar se încadrează, totuşi, pentru numărul 1 al acestui top.  Numărul miliardarilor din New York a scăzut cu nouă persoane, ajungând la 86. Shenzhen a adăugat cei mai mulţi miliardari pe lista sa, încă 16, ridicând oraşul chinez pe locul 4 al listei.

    „În Shenzhen şi Hong Kong se găsesc cei mai mulţi miliardari din lume, chiar mai mulţi decât California”, a declarat Rupert Hoogewerf, cercetător şef al raportului Hurun.

    Iată topul 10 al oraşelor cu cei mai mulţi miliardari:

    Beijing (94)

    New York (86)

    Hong Kong (71)

    Shenzhen (62)

    Moscova (59)

    Londra (55)

    Shanghai (53)

    Mumbai (42)

    Paris (36)

    Hangzhou (36)

    În acest moment există 2.257 de miliardari în lume, în creştere cu 69 faţă de anul trecut şi cu 804 în ultimii 5 ani. China are cei mai mulţi miliardari din lume, un număr de 609 persoane, în timp ce SUA se află pe locul doi în acest top, cu 552. Împreună, cele două ţări au 1.161 miliardari, peste jumătate din populaţia miliardară a lumii. 

  • De ce importă Dubai nisip. “Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip”

    „Am fost şocat să aflu că oamenii se bat pentru nisip. Lucrez de peste 20 de ani în sectorul dedicat mediului înconjurător, dar nu mă aşteptam ca nisipul să fie o resursă atât de disputată”, a declarat Pascal Peduzzi, cercetător în cadrul Naţiunilor Unite.

    Peduzzi se afla în Jamaica în urmă cu şase ani studiind eroziunea plajelor când localnici i-au spus că oamenii mafiei locale veneau pe plajă în mijlocul nopţii şi luau nisip cu sacii, informează BBC.

    Piaţa de nisip şi pietriş din SUA a fost evaluată la 8.3 miliarde de dolari anul trecut, potrivit USGS. Iar cererea pentru nisip va creşte cu până la 5.5% în fiecare an până în 2018, conform unui raport din decembrie 2014 al Freedonia Group.
    Cererea de nisip a crescut foarte mult în special în China şi India. Dezvoltările de clădiri noi, baraje, poduri şi drumuri în China  au crescut foarte mult cererea pentru nisip. De fapt, s-a utilizat mai mult nisip în China în ultimii patru ani decât a folosit SUA în ultimul secol, potrivit lui Peduzzi.

    Nisipul este utilizat ca material de construcţii încă din anul 3500 î. Ch. Iar odată cu boom-ul global din construcţii şi cererea de nisip a explodat. În 2014 aproximativ 196 milioane de tone de nisip şi pietriş au fost utilizate pe glob, potrivit US Geological Survery. După apă, nisipul este cea mai folosită resursă naturală. Acesta se regăseşte în filtre, ecrane de smartphone-uri şi chiar pasta de dinţi.

    Chiar şi Emiratele Arabe Unite au importat nisip, pietriş şi pietre în valoare de 456 milioane de dolari în 2014, potrivit Naţiunilor Unite. De ce? Deşi Dubaiul se află în inima deşertului, nisipul de acolo nu poate fi folosit la construcţii deoarece este mult prea fin.

    În State cererea de nisip a crescut foarte mult din cauza fracturării hidraulice (fracking) pentru că prin această tehnologie de foraj este utilizată foarte multă apă, nisip şi chimicale. Din 2011 până în 2014, cererea de nisip pentru fracking a crescut de la 24 milioane de tone la 59 milioane de tone, însă a scăzut la 50 milioane de tone în 2015.

    Plajele de pe glob s-au micşorat cu 40 de metri din 1968 până în 2008, este de părere Pascal Peduzzi.

    „Încă avem foarte mult nisip, dar pentru că îl utilizăm atât de mult nisipul ar putea deveni o resursă pe cale de dispariţie. Nu spun că nu ar mai trebui să folosim nisip, ci doar să fim mai conştienţi în utilizarea acestuia”, spune Peduzzi. 
     

  • Profesor reputat de la Oxford: Omenirea este doar o simulare avansată organizată de extratereştri

    Teoria cercetătorului face referire la o aşa-numită specie ,,postumană”.

    Cercetătorul a adus şi dovezi!

    Numeroase personalităţi, printre care se numără şi antreprenorul american Elon Musk, susţin că Universul nu este altceva decât un joc, iar existenţa oamenilor este manipulată de extratereştri sau de oameni de ştiinţă foarte inteligenţi.

    Vezi aici teoria şi dovada incredibilă adusă de reputatul profesor de la Oxford!