BusinessMagazin

Tag: Centrul vechi

  • Proprietarul Osho a investit 300.000 de euro într-un restaurant în Centrul Vechi

    Grecul Giorgios Malideros, care a cumpărat în urmă cu un an afacerea Osho de la românul Florin Rădulescu, a inaugurat un nou restaurant în Centrul Vechi – Oro Toro By Osho, în urma unei investitiţii de 300.000 de euro.

    Restaurantul mizează pe preparatele de vită maturată, la fel ca Osho, dar va avea un alt concept, de pub, cu preţuri adaptate la nivelul zonei. Astfel, dacă în restaurantul Osho, valoarea medie a bonului este de aproximativ 150 de lei, la Oro Toro aceasta va fi de 60 de lei.

     Managementul estimeaza o cifra de afaceri pentru 2015 de 1 milion de euro.

    Odata cu deschiderea Oro Toro by Osho, managementul isi propune sa atraga o noua categorie de clienti care nu au experimentat pana acum gustul autentic Osho, in special tineri care vor sa ia masa in atmosfera specifica unui pub si de asemenea turistii care aprecieaza cutt-urile suculente. Restaurantul are o capacitate de 120 de locuri.

     

  • Incendiul din Centrul Vechi al Capitalei, produs din cauza unui scurtcircuit

     Incendiul de pe strada Gavroveni din Centrul Vechi al Capitalei a izbucnit în jurul orei 23.30, iar pompierii au fost nevoiţi să intervină cu zece autospeciale de stingere.

    Aproximativ 50 de metri pătraţi din clădire au fost afectaţi în urma incendiului, iar potrivit primelor informaţii, focul a izbucnit de la un scurtcircuit provocat de o fluctuaţie de curent, au precizat sursele citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Incendiul din Centrul Vechi al Capitalei, produs din cauza unui scurtcircuit

     Incendiul de pe strada Gavroveni din Centrul Vechi al Capitalei a izbucnit în jurul orei 23.30, iar pompierii au fost nevoiţi să intervină cu zece autospeciale de stingere.

    Aproximativ 50 de metri pătraţi din clădire au fost afectaţi în urma incendiului, iar potrivit primelor informaţii, focul a izbucnit de la un scurtcircuit provocat de o fluctuaţie de curent, au precizat sursele citate.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Câştigă o mie de euro pe lună, dar are cele mai frumoase ceainării din Bucureşti

    Mădălina Rădulescu şi-a găsit inspiraţia de a deschide Rendez-Vous într-o ceainărie din Strasbourg în care lucra în perioada studiilor la Institutul Superior European de Gestiune ISEG Strasbourg. La întoarcerea în ţară, în 2003, a deschis prima ceainărie, în zona Dorobanţi din Capitală, iar la mai puţin de un an a deschis-o pe a doua, în Centrul Vechi.

    Ambele au fost însă închise, Rădulescu deschizând două noi ceainării, în 2005 în zona Universitate şi în 2007 în zona Floreasca. Închiderea ceainăriei din Centrul Vechi, în care antreprenoarea a investit circa 40.000 de euro, a fost cel mai mare regret, măsura fiind cauzată de  blocarea zonei din cauza unor lucrări care se desfăşurau în acea perioadă.

    “Perseverenţa şi transmiterea culturii ceaiului au fost elementele-cheie în educarea consumatorului român şi apoi în dezvoltarea afacerii mele”, descrie ea unul dintre motoarele afacerii sale. Rădulescu plănuieşte să ducă mai departe apetitul românilor pentru ceai prin dezvoltare de francize, în principalele oraşe ale ţării. În paralel cu coordonarea activităţii de coordonare a reţelei de ceainării, Rădulescu a creat brandul Coffet – de manufactură de prăjituri şi produse de patiserie. Prin cele două afaceri, ajunge astfel la un profit de circa 15.000 de euro anual.                      

    Rădulescu este implicată  şi în marketingul afacerii de familie a părinţilor, compania importatoare şi distribuitoare de echipamente pentru industria lemnului Rolem.

  • Lidl va reloca magazinul de lângă viitorul centru comercial Coresi din Braşov pe terenul fostei fabrici Poiana

     “Activitatea noastră este întotdeauna orientată către satisfacţia clienţilor (…) Întrucât ne dezvoltăm prin extinderea şi îmbunătăţirea permanentă a reţelei de magazine, este normal să urmărim activitatea tuturor concurenţilor noştri din România”, au declarat pentru MEDIAFAX reprezentanţii companiei.

    Potrivit aceleiaşi surse, terenul din strada Turnului, pe care se află actualul magazin, va fi vândut sau închiriat.

    “Deocamdată aşteptăm oferte, urmând ca la momentul potrivit să luăm o decizie în ceea ce priveşte terenul. (…) este prea devreme pentru a vă oferi o dată a deschiderii noului magazin, vă putem confirma că niciun client Lidl din zonă nu va resimţi această schimbare, întrucât actualul magazin va funcţiona normal până în ziua închiderii, urmând ca în ziua următoare clienţii să fie aşteptaţi în noua locaţie din Str. Al. Ioan Cuza”, au mai spus reprezentanţii Lidl România.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ultimul pariu al Carrefour: un magazin în centrul vechi

    Grupul francez Carrefour, prezent pe piaţa locală cu patru formate de magazine – hipermarketuri, supermarketuri, magazine de proximitate şi online – a ajuns la 56 de magazine de proximitate după ce a deschis două unităţi noi în Capitală. Francezii au mers cu un magazin în centrul istoric al Capitalei – o zonă dominată de restaurante, cafenele şi baruri – şi în cartierul Colentina.

    Magazinul Express Wine&Co de pe strada Franceză, nr. 54, ce măsoară 70 mp, este primul magazin deschis de o reţea de comerţ modern în centrul istoric, o zonă cu circa 200 de baruri, restaurante şi cafenele. Cel de-al doilea magazin este amplasat pe şoseaua Colentina, nr. 27 şi are 149 mp.

    Conceptul de franciză propus de către Carrefour România permite partenerului, care are o afacere de familie (1-3 magazine) sau o reţea de magazine, să păstreze, să administreze şi să îşi dezvolte această afacere. Afacerea este în continuare condusă de către proprietarul acesteia care este asistat în gestionarea magazinului de către Carrefour România, spun reprezentanţii grupului francez. Carrefour a început să dezvolte sistemul de franciză în 2011, primul partener fiind reţeaua locală de magazine Angst. Ulterior, francezii s-au dezvoltat şi împreună cu alte magazine şi reţele locale.

    În total Carrefour, care a terminat anul trecut cu afaceri de 5 mld. lei, operează în prezent în România 159 de magazine.

     

  • Studiul privind reabilitarea a zece clădiri cu risc seismic din Centrul Vechi, aprobat de Consiliul General. Care sunt imobilele vizate

     Proiectul de hotărâre are în vederea aprobarea unui studiu de fundamentare prin care să fie prospectată posibilitatea începerii unui proiect de investiţie în regim de concesiune de lucrări publice sau servicii ori printr-un parteneriat public- privat pentru consolidarea şi restaurarea clădirilor cu risc seismic din Centrul Istoric aflate în proprietatea municipiului Bucureşti.

    Pe lista imobilelor pentru care ar putea fi realizat studiul de fundamentare se află zece clădiri cu ani de construcţie între 1824 şi 1930, cu regim de înălţime de până la patru etaje şi cu suprafeţe între 144,45 metri pătraţi şi 3.132,85 metri pătraţi.

    Trei din cele zece clădiri sunt pe strada Lipscani, la numerele 33, 44 şi 75, alte două sunt pe strada Blănari, la numerele 6 şi 13 şi câte una pe străzile Franceză nr. 5, Covaci nr. 11, Bărăţiei nr. 50, Sfânta Vineri nr. 7, corpul B şi Calea Moşilor nr. 82 (cunoscută sub numele de Hanul Polonez).

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cei doi arhitecţi care au desenat cele mai vizitate localuri din Bucureşti

    Corvin are biroul la el acasă, într-o mansardă generoasă şi luminoasă aproape de Cişmigiu. Locuinţa este dominată de două sobe de teracotă verde şi de geamurile mari, iar arhitectul spune că prezenţa unor obiecte dragi îl ajută la lucru. Răspunde o dată la două zile la un telefon privind amenajarea unui restaurant sau pub nou. „Se deschid constant restaurante şi baruri, iar, dacă nu se deschid, se refac. Un arhitect specializat pe design interior are treabă tot timpul.”

    Are 40 de ani. A lucrat la Pro TV în perioada 1997-2001, la decoruri de TV şi în studio. „Am prins vremuri foarte interesante”, îşi aminteşte arhitectul, care a ajuns în Pro în perioada când producţiile proprii erau doar „Chestiunea Zilei” şi „Te uiţi şi câştigi”. A intrat la Pro TV prin concurs: „Am văzut un anunţ la facultate şi am decis să încerc, mai ales că mă apropiam de anul VI şi nu lucrasem proiecte, precum colegii mei (mulţi dintre ei copii de arhitecţi, care aveau acces la proiecte de foarte devreme). Am câştigat concursul şi acolo m-am format, lucrând alături de scenografi şi regizori importanţi din România”.

    În 2001 a plecat din Pro TV şi a început să lucreze alături de un cetăţean străin, care era pasionat de restaurarea caselor româneşti. A lucrat alături de echipa de meşteri adunată din sate din toată ţara şi acolo a învăţat, pe rând, atenţia pentru detalii, valoarea obiectelor originale, arta de a integra o uşă veche într-un spaţiu modern şi alte lecţii pe care facultatea nu i le predase. A făcut apoi primul său proiect de restaurant, Angels, în Dorobanţi, iar ulterior a mai amenajat câteva localuri, până în momentul când a decis să ia o pauză şi să se concentreze pe filme. A lucrat atât pentru Media Pro, cât şi pentru Castel.â

    Cel mai sonor proiect a fost şi primul la care a lucrat, Cold Mountain – la care a fost asistent scenograf. „Desenele fuseseră făcute de nişte scenografi de Oscar, aşa că asistentul chiar trebuia să le poată valorifica la maximum.„ Ulterior, a fost scenograf la trei filme cu Steven Seagal. A lucrat la peste 11 filme în şase ani şi consideră despre perioada aceasta că a fost cea mai extenuantă şi mai complexă de până acum. „Ca scenograf ai ocazia să faci consecutiv un film SF, apoi unul din epoca victoriană şi apoi un western, iar asta te dezvoltă enorm.„ Este însă o muncă extenuantă, la care a decis să renunţe din două motive: „În primul rând nu mai puteam să trag atât de tare zi şi noapte cât dura producţia unui film, obosisem, aveam deja copii, nu mai mergea, iar în al doilea rând lumea producţiilor cinematografice din România scăzuse mult, au crescut preţurile şi am simţit că nu vor mai veni aici producţii cu bugete generoase, care să folosească scenografie complexă„. Aşa că a renunţat, a lucrat o vreme reclame şi încet-încet s-a întors în lumea amenajărilor din industria ospitalităţii, care l-a repremit de parcă nici nu plecase vreodată.

    Restaurante şi baruri se deschid încă foarte multe, spune arhitectul, printre solicitările de amenajare din domeniu fiind însă şi patiserii, hoteluri, cafenele şi aşa mai departe. Refuză însă peste 80% dintre solicitări, deoarece nu are timp şi nici nu vrea să se extindă, să pregătească arhitecţi tineri, să se îmbogăţească. „Eu vreau să merg în vacanţe şi să mă simt bine„, spune arhitectul. Spune că îşi va întreba contabila când ajungem la discuţia despre cifra de afaceri – pe Ministerul de Finanţe firma sa, Maya International, a avut în 2012 o cifră de afaceri de 112.000 euro şi profit net de 10%.

  • Cum sunt păcăliţi clienţii din Centrul Vechi

    Clienţii care aleg să îşi petreacă timpul liber stând la terasele de la “kilometrul 0 al distractiei” primesc bon fiscal doar la cerere, in majoritatea localurilor, dupa cum reiese dintr-un studiu realizat de Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania – A.N.P.C.P.P.S.Romania – InfoCons  in parteneriat cu Academia de Studii Economice.

    Astfel, dupa identificarea a 22 de localuri si analizarea lor din punct de vedere al respectarii drepturilor consumatorilor cat si a legislatiei in vigoare, a rezultat ca in peste 70% dintre unitati nu se elibereaza bon fiscal decata la cerere. Doar in 27% din cazuri bonul automat se elibereaza in mod automat, fara o solcitare ulterioara, printre acestea numarandu-se: Cafeneaua Egipteana, Entourage, The Embassy Hanul cu Tei, La Muse, Arcade Café, Curtea Berarilor.

    Studiul face parte dintr-un proiect de monitorizare a produselor si serviciilor comercializate pe piata romaneasca, derulat de Asociatia Nationala pentru Protectia Consumatorilor si Promovarea Programelor si Strategiilor din Romania –  A.N.P.C.P.P.S.Romania – InfoCons in cadrul consortiului I.C.R.T. –  International Consumer Research&Testing pentru  produse si servicii la standarde europene, pentru ca alegerea cetateanului consumator sa fie facuta in cunostinta de cauza.

    Centrul istoric, kilometrul zero al distracţiei din Capitală, care în fiecare din ultimii ani marcaţi de criză a crescut „ca Făt Frumos“ – într-un an cât alţii în şapte -, „a intrat într-o mică depresie“ în primul se­mestru, acesta fiind un semnal clar că în spatele creşterii economice peste aş­tep­tări (peste 2% în acest an), al avan­sului exportului şi al producţiei indus­triale se ascunde o altă realitate, cea a românilor de rând care sunt încă în criză şi nu au bani să iasă să consume, scrie Ziarul Financiar.

  • Cum sunt păcăliţi clienţii din Centrul Vechi: “Nu s-a plâns nimeni până acum”

    Terasa Eden Garden de pe strada Covaci din Bucureşti este unul dintre exemple. O consumaţie de cinci băuturi de vodcă cu suc de merişoare şi un Aperol Spritz costă, potrivit meniului localului, 91 de lei (5 x 15 lei  + 1 x 16 lei). Totuşi, în momentul primirii notei de plată, clienţii neatenţi se pot păcăli cu şapte lei, deoarece totalul calculat este de 98 de lei (5 x 16 lei + 1 x 18 lei). 

    Întrebat de ce procedează astfel, managerul Eden Garden susţine că meniurile au fost înnoite recent, iar preţurile afişate nu coincid cu cele din casa de marcat. El admite că nu a mai primit reclamaţii în această privinţă, dovadă că puţini clienţi sunt atenţi la diferenţele de preţ dintre meniu şi nota de plată.

    Centrul istoric, kilometrul zero al distracţiei din Capitală, care în fiecare din ultimii ani marcaţi de criză a crescut „ca Făt Frumos“ – într-un an cât alţii în şapte -, „a intrat într-o mică depresie“ în primul se­mestru, acesta fiind un semnal clar că în spatele creşterii economice peste aş­tep­tări (peste 2% în acest an), al avan­sului exportului şi al producţiei indus­triale se ascunde o altă realitate, cea a românilor de rând care sunt încă în criză şi nu au bani să iasă să consume, scrie Ziarul Financiar.