Cât ne costă închiderile din Centrul Vechi?
Există alte zone de interes pentru proprietarii care şi-au crescut afaceri în centrul istoric al capitalei?
Ce afaceri generează Centrul Vechi şi cu cât vor fi reduse acestea, odată cu aplicarea legii promulgate de preşedintele României?
Ce investitori şi antreprenori sunt interesaţi în continuare de Centrul Istoric?
La ce costuri se ridică valoarea consolidărilor pentru clădirile vizate de legea recent promulgată?
Ajung la Lupoaică, locul de întâlnire pentru majoritatea celor care ies în Centrul Vechi. Un domn în jur de 50 de ani, cu fular cu model Burberry, mă întreabă: „Is this the Old City“?, indicând Piaţa Unirii, cu luminile de sărbători proaspăt aprinse, direcţie spre care mergea majoritatea mulţimii. „No, actually this is it“ – îi arăt eu strada Lipscani, mai degrabă întunecată, încă nedecorată cu lumini de sărbătoare şi pe care se plimbă doar câţiva oameni. „Are you sure?“ întreabă domnul cu fular şi înaintează totuşi uşor ezitant, după ce îi confirm. Mă adâncesc şi eu în Centrul Istoric şi constat că ghirlandele luminoase ce legau în vara aceasta clubul La Muse, ce funcţiona în foaierul teatrului de pe Lipscani, de partea cealalată, unde se află magazinul H&M, nu sunt aprinse.
Vizavi de H&M, se află şi un cordon galben al Poliţiei Locale care interzice intrarea pe coridorul unei clădiri părăsite, ce adăposteşte în faţă o veche cabină de telefon şi numeroase desene graffiti. Pe Smârdan nu mai există nicio urmă care să indice că aici a funcţionat restaurantul Taverna Racilor, care fusese inaugurat în urmă cu doar trei luni, la fel şi firma luminoasă care îşi atrăgea vizitatorii în clubul de noapte de alături. Barul La Comedie, aflat lângă teatrul omonim, funcţionează în schimb în continuare. Sucursala BCR care funcţiona vizavi de Banca Naţională a României îşi anunţa mutarea încă de la data de 14 octombrie, clădirea fiind acum goală. Divan Express, aflat de mai mulţi ani într-o clădire de pe Strada Franceză şi de care îmi amintesc că era atent decorată în interior în stil turcesc, îşi trimite clienţii în fast-food-ul din Piaţa Romană: „Pentru că o parte din clădirea în care activăm noi în Centrul Vechi nu corespunde din punct de vedere al siguranţei la incendiu, ne mutăm“.
Gabroveni pare cea mai afectată: Biutiful, restaurantul de lux din grupul Fratelli, anunţă că „Pentru moment este închis“, iar Mojo, pubul despre care ştiam că a fost deschis de un britanic şi care funcţiona încă din 2009 pe trei niveluri, are de asemenea lacăte pe uşă. Mesaje cu „de închiriat“ ori „în curs de relocare“ sau „ne-am relocat“ sunt răspândite pe toate străzile Centrului Vechi, iar din unele se distinge chiar revolta celor ce le-au deschis: „Nomad Skybar funcţionează într-o clădire consolidată, pe baza Autorizaţiei de funcţionare emisă de Primăria Sectorului 3, Autorizaţiei de Construcţie emisă de PMB, Autorizaţiei de Construcţie pentru firme luminoase emise de PMB, Autorizaţiei de Mediu emisă de ANPM, Autorizaţiei Sanitar -Veterinară emisă de DSPMB şi a Avizului de Securitate la Incendiu emisă de ISU. Conform modificării legislaţiei de la 5 noiembrie, peste noapte şi fără termen de implementare, suntem nevoiţi să închidem locaţia până la alinierea totală la normele actuale de funcţionare şi de transformare a avizului ISU în autorizaţie ISU. Majoritatea covârşitoare a locaţiilor de orice fel din România, inclusiv instituţii publice foarte importante, se află în aceeaşi situaţie Menţionăm că securitatea a fost şi rămâne obiectivul principal. Orice măsură suplimentară propusă, inclusiv colaborarea cu o firmă privată de pompieri cu maşina închiriată în faţa locaţiei pentru prevenirea 100% a riscului de incendiu, ne-a fost refuzată. Locaţii ca ale noastre funcţionează peste tot în lume în condiţii identice cu ale noastre. Mulţumim pentru înţelegere. Ne vedem în decembrie!“. Mesajele din Centrul Istoric sunt relevante pentru atitudinea antreprenorilor ce şi-au întemeiat afaceri aici. Dintre antreprenorii contactaţi de Business Magazin, unii au declarat că nu vor să discute subiectul legii privind interzicerea funcţionării în spaţii cu risc seismic clasa I. „Nu încă, poate peste o săptămână, nu vreau să atrag mai mult rău“, îmi spunea la telefon, pe un ton realmente trist, un om de afaceri britanic ce miza pe dezvoltarea centrului istoric pentru afacerea sa; un altul vorbea despre o relocare, tot în Centrul Istoric, iar un al treilea, despre încercarea de a obţine o expertiză, ţinând cont de faptul că cea mai recentă data tocmai din anul 1993.
CÂT PIERDE CENTRUL VECHI DE FAPT?
O statistică mai exactă a situaţiei o oferă însă Octav Dura, preşedintele Asociaţiei Comercianţilor din Centrul Istoric (ACCI), care reprezintă 60% din cele peste 200 de locaţii din Centrul Vechi. ACCI este formată din peste 50 de membri, iar fiecare dintre ei deţine între una şi trei locaţii (grupul City Grill are trei locaţii, Saint Patrick’s – două, Freddo – trei, Vintage – patru). „Astăzi în Centrul Istoric sunt încadrate în clasa I de risc seismic 14 clădiri, din peste 200 ale comercianţilor ce funcţionează aici, astfel că sunt afectate în jur de 5% din afacerile din Centrul Istoric; sunt într-adevăr afaceri în care oamenii au investit, dar nu trebuie să gândim că se va închide Centrul Istoric din cauză că 5% au fost nevoiţi să închidă“, descrie Dura situaţia. Pe site-ul Primăriei Bucureşti se află o listă de 176 de clădiri încadrate la clasa I de risc seismic – pericol public, iar alte 182 de clădiri sunt clasate la clasa I de risc seismic, majoritatea fiind aflate în centrul oraşului. Cele mai multe dintre acestea se află însă în centru, iar Dura explică mai exact cum este delimitat spaţiul comercial al centrului istoric: „Centrul Istoric este delimitat de zona Bulevard – de la statuia lui Mihai Viteazu până-n Cheiul Dâmboviţei – şi între Calea Victoriei şi bulevardul I. C. Brătianu“. Potrivit lui, parte din oamenii de afaceri ce îşi aveau activitatea între aceste limite încearcă să se relocheze în spaţiile reabilitate disponibile, aflate tot în zona Centrului Vechi.
