BusinessMagazin

Tag: celule

  • 5 alimente care îţi sporesc inteligenţa

    Peştele gras (somon sălbatic, macrou, sardine)

    Mai mult de jumătate din masa creierului este alcătuită din lipide, iar peste 65% dintre acestea sunt acizi graşi care aparţin familiei Omega. Aceste grăsimi sunt vitale pentru producerea şi dezvoltarea celulelor creierului, menţinând fluiditatea membranei celulare. Ele joacă de asemenea un rol imens în activitatea neuronilor. Peştele bogat în ulei – cum ar fi somonul sălbatic, tonul proaspăt şi sardinele – conţine grăsimi Omega 3 care ajută la interacţiunea celulelor creierului. De regulă este bine să consumăm cel puţin două porţii de peşte bogat în ulei pe săptămână.

    Produse lactate (lapte, brânză, smântână)

    Produsele lactate grase sunt deosebit de utile deoarece mai mult de jumătate din creierul nostru este compus din grăsimi. Lipsa grăsimilor cruciale poate deveni cauza diferitelor boli neplăcute, de exemplu scleroza multiplă. Mai mult, proteinele, calciul, vitamina D şi magneziul găsite în produsele lactate, joacă un rol important în stimularea activităţii creierului.

    Vedeţi restul alimentelor pe CSID.ro

  • 5 alimente care îţi sporesc inteligenţa

    Peştele gras (somon sălbatic, macrou, sardine)

    Mai mult de jumătate din masa creierului este alcătuită din lipide, iar peste 65% dintre acestea sunt acizi graşi care aparţin familiei Omega. Aceste grăsimi sunt vitale pentru producerea şi dezvoltarea celulelor creierului, menţinând fluiditatea membranei celulare. Ele joacă de asemenea un rol imens în activitatea neuronilor. Peştele bogat în ulei – cum ar fi somonul sălbatic, tonul proaspăt şi sardinele – conţine grăsimi Omega 3 care ajută la interacţiunea celulelor creierului. De regulă este bine să consumăm cel puţin două porţii de peşte bogat în ulei pe săptămână.

    Produse lactate (lapte, brânză, smântână)

    Produsele lactate grase sunt deosebit de utile deoarece mai mult de jumătate din creierul nostru este compus din grăsimi. Lipsa grăsimilor cruciale poate deveni cauza diferitelor boli neplăcute, de exemplu scleroza multiplă. Mai mult, proteinele, calciul, vitamina D şi magneziul găsite în produsele lactate, joacă un rol important în stimularea activităţii creierului.

    Vedeţi restul alimentelor pe CSID.ro

  • Închisoarea transformată în pensiune. Cât costă o noapte şi cum arată o cameră – GALERIE FOTO

    Clădirea a fost construită în 1910 şi folosită pe post de bibliotecă apoi transformată în închisoare.  De când a fost deschisă în 2013, Old Vermilion Jailhouse Bed and Breakfast  a găzduit sute de persoane. Pensiunea se promovează ca fiind singura închisoare din lume care poate fi închiriată, scrie Daily Mail.

    Old Vermilion  a operat ca închisoare din 1955 până în 1998. Markos Paradissis a cumpărat clădirea pe care a folosit-o iniţial ca pe o zonă de depozitare. Când afacerile au început să-i meargă prost s-a gândit să profite de acest spaţiu şi l-a transformat într-o pensiune. Acesta a transformat cea mai mare sală într-un dormitor matrimonial, prevăzut cu un pat, tv şi frigider, iar restul celulelor în camere individuale.

    “Nu mi-am dat seama cât de mult de muncă este. Cupluri vin la noi pentru o noapte romantică. Am avut pe cineva chiar din Irlanda”, a spus Markos Paradissis pentru New York Daily News.

    De asemenea, Halloween-ul este o perioadă bună pentru afaceri, dar Markos Paradissis se jură că îbnchisoarea nu este bântuită.

  • La 94 de ani este pe cale să revoluţioneze lumea. Cine este omul care a atras atenţia tuturor

    “John Goodenough a dezvoltat o baterie cu un nou tip de celule, acestea având o densitate de trei ori mai mare decât cele pe litiu-ion”, a anunţat Eric Schmidt, preşedintele executiv al Alphabet.

    Potrivit studiilor derulate de Goodenough, aceste noi baterii ar putea fi construite integral din sticlă. Ele ar stoca şi transmite energie la temperaturi mai scăzute decât bateriile de azi, iar producţia ar necesita în principal sodiu, materie primă ce există în abundenţă la nivel global.

    Principala destinaţia ar fi maşinile electrice, în cazul cărora bateriile reprezintă cea mai mare problemă în acest moment.

    “Drumul de la laboratorul de cercetare la fabrică este unul lung”, a declarat Julia Atwood, analist la Bloomberg New Energy Finance. “Unele tehnologii întâlnesc dificultăţi atunci când se pune problema producţiei în masă; ar putea dura astfel destul de mult până să vedem aceste materiale în maşini electrice sau chiar în rolul de medii de stocare staţionare.”

    John Goodenough este “responsabil” pentru descoperirea bateriilor de tip LiFePO4 – litiu-fier-fosfat, ce au devenit cam cele mai populare din 1996 încoace. În anii care au urmat acelei lansări au apărut tot felul de variaţii ale bateriilor litiu-ion, combinarea cu diverse alte materiale ducând la unele îmbunătăţiri.

  • La 94 de ani este pe cale să revoluţioneze lumea. Cine este omul care a atras atenţia tuturor

    “John Goodenough a dezvoltat o baterie cu un nou tip de celule, acestea având o densitate de trei ori mai mare decât cele pe litiu-ion”, a anunţat Eric Schmidt, preşedintele executiv al Alphabet.

    Potrivit studiilor derulate de Goodenough, aceste noi baterii ar putea fi construite integral din sticlă. Ele ar stoca şi transmite energie la temperaturi mai scăzute decât bateriile de azi, iar producţia ar necesita în principal sodiu, materie primă ce există în abundenţă la nivel global.

    Principala destinaţia ar fi maşinile electrice, în cazul cărora bateriile reprezintă cea mai mare problemă în acest moment.

    “Drumul de la laboratorul de cercetare la fabrică este unul lung”, a declarat Julia Atwood, analist la Bloomberg New Energy Finance. “Unele tehnologii întâlnesc dificultăţi atunci când se pune problema producţiei în masă; ar putea dura astfel destul de mult până să vedem aceste materiale în maşini electrice sau chiar în rolul de medii de stocare staţionare.”

    John Goodenough este “responsabil” pentru descoperirea bateriilor de tip LiFePO4 – litiu-fier-fosfat, ce au devenit cam cele mai populare din 1996 încoace. În anii care au urmat acelei lansări au apărut tot felul de variaţii ale bateriilor litiu-ion, combinarea cu diverse alte materiale ducând la unele îmbunătăţiri.

  • La 94 de ani este pe cale să revoluţioneze lumea. Cine este omul care a atras atenţia tuturor

    “John Goodenough a dezvoltat o baterie cu un nou tip de celule, acestea având o densitate de trei ori mai mare decât cele pe litiu-ion”, a anunţat Eric Schmidt, preşedintele executiv al Alphabet.

    Potrivit studiilor derulate de Goodenough, aceste noi baterii ar putea fi construite integral din sticlă. Ele ar stoca şi transmite energie la temperaturi mai scăzute decât bateriile de azi, iar producţia ar necesita în principal sodiu, materie primă ce există în abundenţă la nivel global.

    Principala destinaţia ar fi maşinile electrice, în cazul cărora bateriile reprezintă cea mai mare problemă în acest moment.

    “Drumul de la laboratorul de cercetare la fabrică este unul lung”, a declarat Julia Atwood, analist la Bloomberg New Energy Finance. “Unele tehnologii întâlnesc dificultăţi atunci când se pune problema producţiei în masă; ar putea dura astfel destul de mult până să vedem aceste materiale în maşini electrice sau chiar în rolul de medii de stocare staţionare.”

    John Goodenough este “responsabil” pentru descoperirea bateriilor de tip LiFePO4 – litiu-fier-fosfat, ce au devenit cam cele mai populare din 1996 încoace. În anii care au urmat acelei lansări au apărut tot felul de variaţii ale bateriilor litiu-ion, combinarea cu diverse alte materiale ducând la unele îmbunătăţiri.

  • La 94 de ani este pe cale să revoluţioneze lumea. Cine este omul care a atras atenţia tuturor

    “John Goodenough a dezvoltat o baterie cu un nou tip de celule, acestea având o densitate de trei ori mai mare decât cele pe litiu-ion”, a anunţat Eric Schmidt, preşedintele executiv al Alphabet.

    Potrivit studiilor derulate de Goodenough, aceste noi baterii ar putea fi construite integral din sticlă. Ele ar stoca şi transmite energie la temperaturi mai scăzute decât bateriile de azi, iar producţia ar necesita în principal sodiu, materie primă ce există în abundenţă la nivel global.

    Principala destinaţia ar fi maşinile electrice, în cazul cărora bateriile reprezintă cea mai mare problemă în acest moment.

    “Drumul de la laboratorul de cercetare la fabrică este unul lung”, a declarat Julia Atwood, analist la Bloomberg New Energy Finance. “Unele tehnologii întâlnesc dificultăţi atunci când se pune problema producţiei în masă; ar putea dura astfel destul de mult până să vedem aceste materiale în maşini electrice sau chiar în rolul de medii de stocare staţionare.”

    John Goodenough este “responsabil” pentru descoperirea bateriilor de tip LiFePO4 – litiu-fier-fosfat, ce au devenit cam cele mai populare din 1996 încoace. În anii care au urmat acelei lansări au apărut tot felul de variaţii ale bateriilor litiu-ion, combinarea cu diverse alte materiale ducând la unele îmbunătăţiri.

  • Care este singura substanţă care te ajută când eşti răcit

    Zincul intervine în replicarea rinovirusurilor – agenţii patogeni responsibili de majoritatea virozelor respiratorii din sezonul rece.

    Un studiu din 2011 realizat pe 2121 persoane a arătat că zincul scurtează perioada de boală şi scade severitatea simptomelor. O parte din participanţii la studiu au primit zinc şi o parte pastilă placebo. Cei care au primit zinc au arătat semne favorabile după administrare, virozele au fost suportate mai uşor şi au trecut mai repede.

    Explicaţia constă în faptul că zincul afectează funcţionarea celulelor responsabile de imunitatea noastră (în special celulele T/ limfocitele T). O cantitate prea mare de zinc afectează negativ imunitatea oamenilor.

    Vitamina C a fost recomandată prima oară ca supliment în viroze de chimistul Linus Pauling în anii 70. Studiile au arătat că vitamina C nu previne şi nici nu ajută la vindecarea în cazul răcelilor.

    De exemplu, un studiu din 2013 ce a inclus peste 11300 persoane a arătat că participanţii la studiu nu au prezentat niciun efect pozitiv după ce au luat suplimente de vitamina C în timp ce erau răciţi.

    Cititi mai multe pe www.jurnalmm.ro

  • Care este singura substanţă care te ajută când eşti răcit

    Zincul intervine în replicarea rinovirusurilor – agenţii patogeni responsibili de majoritatea virozelor respiratorii din sezonul rece.

    Un studiu din 2011 realizat pe 2121 persoane a arătat că zincul scurtează perioada de boală şi scade severitatea simptomelor. O parte din participanţii la studiu au primit zinc şi o parte pastilă placebo. Cei care au primit zinc au arătat semne favorabile după administrare, virozele au fost suportate mai uşor şi au trecut mai repede.

    Explicaţia constă în faptul că zincul afectează funcţionarea celulelor responsabile de imunitatea noastră (în special celulele T/ limfocitele T). O cantitate prea mare de zinc afectează negativ imunitatea oamenilor.

    Vitamina C a fost recomandată prima oară ca supliment în viroze de chimistul Linus Pauling în anii 70. Studiile au arătat că vitamina C nu previne şi nici nu ajută la vindecarea în cazul răcelilor.

    De exemplu, un studiu din 2013 ce a inclus peste 11300 persoane a arătat că participanţii la studiu nu au prezentat niciun efect pozitiv după ce au luat suplimente de vitamina C în timp ce erau răciţi.

    Cititi mai multe pe www.jurnalmm.ro

  • Boala care nu te mai lasă să dormi niciodată. O maladie ereditară căreia medicina nu i-a găsit leacul

    Cel puţin zece milioane de oameni din întreaga lume sunt afectaţi de maladia pentru care nu s-a găsit încă niciun tratament. Boala este una ereditară care macină încet celulele nervoase, astfel că cei infectaţi vor mai putea dormi niciodată şi, în consecinţă, vor muri din cauza deteriorării fizice şi psihice accentuate.

    Aceasta afectează celulele nervoase şi conduce la apariţia unor găuri în talamus, acea parte a creierului care este responsabilă cu somnul şi odihna. Astfel, corpul nu îşi mai revine după oboseala acumulată în timpul zilei, iar persoana rămâne trează pentru tot restul timpului cât i-a mai rămas de trăit.

    Află care este boala ereditară care nu te mai lasă să dormi niciodată, pentru care medicina nu a găsit încă un leac