Tag: CEC

  • De la ce bănci poţi lua în prezent cele mai avantajoase cinci credite ipotecare

    Cea mai mică dobândă, de 3,18%, aparţine creditului ipotecare standard de la CEC Bank (DAE 3,74%), suma totală de rambursat ajungând la 388.692 lei. În cazul Garanti Bank, dobânda este de 4,17% (DAE 4,52%), la ING Bank de 4,51% (DAE 4,62%), la Raiffeisen Bank, creditul Casa Ta are o dobândă de 4,5% (DAE 3,7%), iar Casa Mea BCR de 4,5%, fixă 60 de luni (DAE 4,73%).

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • CEC Bank, profit brut la nouă luni de circa 203,9 mil. lei

    Cu o valoare totală netă a bilanţului de 28.5 mil. lei la 30.09.2017, în creştere cu 1,54% faţă de 31.12.2016, CEC Bank a reuşit să îşi majoreze cota de piaţă de la 7,16% din total active bancare la dată de 31.12.2016 la 7,23% la dată de 30.06.2017, ocupând poziţia a şaptea în topul băncilor din sistemul bancar românesc, în condiţiile în care piaţă bancară din România a fost extrem de dinamică pe segmentul de achiziţii şi fuziuni (operaţiuni care determina creşterea imediată a cotei de piaţă a băncilor achizitoare), precum şi în condiţiile în care unele bănci din sistem au beneficiat de majorări ale capitalului social din partea acţionarilor. 
     
    Portofoliul de credite în sold aferent clienţilor persoane juridice a crescut cu cca. 5,3%, în timp ce la nivelul sistemului bancar, acelaşi indicator a înregistrat o creştere de 2,9% (la dată de 31.08.2017 – date disponibile la nivelul sistemului). De asemenea, Banca şi-a majorat şi portofoliul de credite în sold acordate persoanelor fizice, care a înregistrat o creştere cu cca. 10% în anul 2017 faţă de anul precedent, în comparaţie cu creşterea înregistrată de sistemul bancar de cca. 5,6%. În ambele cazuri însă, creşterea reală a soldului aferent acestor credite a fost de cca. 8,5% (comparativ cu creşterea de cca. 4,3% înregistrată la nivelul sistemului la dată de 31.08.2017), dar această a fost diminuată de operaţiunile de reducere directă a valorii contabile brute a creditelor („write-off”).
     
    În ceea ce priveşte volumul de credite noi acordate în anul 2017, acesta a crescut semnificativ faţă de perioada similară a anului precedent, respectiv cu 33,5%, ajungând la o valoare de cca. 4,8 mld. lei în primele 9 luni ale anului 2017. 
    De la începutul anului, CEC Bank a acordat clienţilor persoane juridice un număr de 4.793 credite punte tip APIA în valoare de cca. 278,5 mil lei. În plus, Banca a mai acordat clienţilor PJ un număr de 4.071 credite noi, în valoare de cca. 3.302,41 mil lei, incluzând şi suplimentari de linii de credit, facilităţi de tip descoperit de cont pe card business, plafoane de creditare.
     
    În perioada ianuarie-septembrie 2017, Banca a acordat clienţilor persoane fizice un număr de 37.723 credite în valoare de cca. 1.223,76 mil lei (inclusiv credite acordate prin card), din care 3.463 credite de investiţii (imobiliare, ipotecare, Prima Casă), în valoare de cca. 625,48 mil lei. Continuând politică de susţinere a absorbţiei de Fonduri Europene, Banca a acordat până la dată de    30 septembrie 2017 un număr de 42.119 facilităţi de credit pentru proiecte de accesare fonduri europene şi credite punte pentru prefinantarea subvenţiilor, pentru care valoarea însumată a granturilor se ridică la 12.696,86 mil. lei.
     
    Banca este implicată activ în promovarea şi derularea Programului Start-Up Nation, oferind atât beneficiarilor din mediul urban, cât şi celor din mediul rural pachete Start-Up IMM şi credite punte Start-Up Nation. 
    Soldul depozitelor atrase de la clientela nebancară a înregistrat la dată de 30.09.2017 o creştere cu cca. 2,1% faţă de sfârşitul anului precedent, în condiţiile în care Banca deţine suficiente lichidităţi şi a aplicat o politică de temperare a atragerii acestor surse. Acest comportament al clientelei denotă faptul că  CEC Bank continuă să fie apreciată şi percepută în piaţă că o banca sigură.

    Pe parcursul anului 2017, Banca a continuat sa inregistreze o imbunatatire semnificativa a calitatii activelor. Rata expunerilor neperformante (NPE Ratio), calculata potrivit specificatiilor emise de Autoritatea Bancara Europeana (The EBA Methodological Guide – Risk Indicators and Detailed Risk Analysis Tools) a inregistrat la data de 30.09.2017 un nivel de 7,3%, comparativ cu un nivel de 8,4% inregistrat la data de 31.12.2016, in timp ce rata creditelor neperformante din imprumuturi si avansuri acordate clientilor persoane fizice, cu un nivel de 3,6%, reflecta o calitate ridicata a portofoliului de credite acordate persoanelor fizice. Rata expunerilor neperformante din credite si avansuri inregistreaza un nivel de 10,91% la data de 30.09.2017, in scadere cu 1,05 p.p. fata de nivelul inregistrat la data de 31.12.2016.

    Nivelul ratei fondurilor proprii totale de 15,37% la data de 30.06.2017 reflecta o utilizare eficienta a capitalului. Din punct de vedere calitativ, fondurile proprii ale Bancii au fost constituite integral din fonduri proprii de nivel I de baza.

    Numarul total de clienti persoane fizice si juridice a crescut la data de 30.09.2017 fata de anul precedent, dovada a diversificarii paletei de produse si servicii a Bancii, inclusiv prin oferirea de produse digitale, precum si a imbunatatirii permanente a calitatii acestora. Banca ofera clientilor sai persoane fizice si persoane juridice intreaga gama de produse si servicii ale unei banci comerciale universale, precum credite, inclusiv sindicalizari, operatiuni documentare, factoring, depozite, carduri, Internet Banking, Mobile Banking, Phone Banking, Split TVA etc. 

     

  • Antreprenorii români: creativi şi optimişti, dar fără cultură antreprenorială

    La conferinţa organizată de Mediafax au participat Florin Jianu, preşedintele Consiliului Naţional al întreprinderilor Mici şi Mijlocii din România, Paula Gabriela Pârvănescu, secretar de stat în cadrul Ministerului pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Mirela Iovu, vicepreşedinte al CEC Bank, Alexandru Petrescu, director general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru întreprinderile Mici şi Mijlocii, dr. ing. Sorin Dimitriu, preşedintele Camerei de Comerţ şi Industrie a Municipiului Bucureşti, Marius Ghenea, business angel, Radu Savopol, fondator al 5 To Go, Aliz Kosza, business mentor, Iuliana Stan, business manager la Human Synergistics şi Daniel Pană, tax director la KPMG.

    Printre temele de discuţie din cadrul conferinţei s-au numărat motivele lipsei unui plan de afaceri, problemele de mentalitate ale antreprenorilor, rezultatele educaţiei antreprenoriale şi efectele stresului asupra oamenilor de afaceri. în timp ce reprezentanţii băncilor consideră că acum este momentul propice pentru lansarea în afaceri, apreciind creativitatea întreprinzătorilor, consultanţii şi liderii asociaţiilor antreprenoriale arată că mediul economic este încă ostil, lipsit de stabilitate şi predictibilitate. Cu toţii sunt însă de acord că există o nevoie din ce în ce mai acută de cultură antreprenorială şi subliniază necesitatea organizării unui învăţământ de specialitate.

    STABILITATEA ŞI PREDICTIBILITATEA FISCALĂ, DOAR UN AN ÎN ROMÂNIA

    Legislaţia fiscală defineşte stabilitatea şi predictibilitatea ca având durata de un an, a spus Daniel Pană, tax director în cadrul companiei de consultanţă şi management KPMG. ”Termenul de predictibilitate este prevăzut clar în legislaţia fiscală, dar este definit ca o perioadă de un an în care se menţin reglementările. Atât durează oficial stabilitatea, un an. Dar este evident că nicio firmă nu-şi face business planuri doar pe un an. Astfel că antreprenorii trebuie să facă acest efort de a lua în calcul elementul imprevizibil al schimbărilor din regimul fiscal“, a spus acesta în deschiderea celei de-a zecea ediţii a conferinţelor dedicate IMM-urilor.

    Consultantul a identificat ca elemente pozitive în actuala legislaţie fiscală reducerea la 5% a impozitului pe dividende şi eliminarea a 102 taxe, din luna februarie 2017, punctând însă ca factori perturbatori discuţiile pe marginea impozitului pe gospodării, la începutul anului, şi intenţia guvernului de a introduce plata defalcată a TVA, discutată în prezent. De asemenea, reprezentantul KPMG a mai arătat că ”între suma estimată că se va încasa din TVA şi suma efectiv colectată există un ecart de 7 miliarde de lei, care provine şi din evaziunea fiscală, dar şi din partea de TVA declarată şi neplătită“.

    Directorul general al Fondului Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM), Alexandru Petrescu, a declarat că programul Prima casă reprezintă 70% din veniturile instituţiei, dar această proporţie va fi redusă în vederea susţinerii mai consistente a finanţării pentru firmele mici. ”Aproximativ 70% din veniturile Fondului vin din programul Prima casă, 18% vin dintr-un program finanţat din surse europene, derulat în parteneriat cu Ministerul Agriculturii, şi doar 12% vine din zona IMM-urilor. Astfel, ceea ce noi trebuie să facem, în special în perspectiva planului Ministerului Finanţelor, care duce programul Prima casă într-o decelerare, într-o reducere în următorii trei ani, este să ne întoarcem cu faţa către IMM-uri“, a spus Alexandru Petrescu. Fostul ministru pentru IMM şi mediul de afaceri a mai menţionat că la sfârşitul primului semestru FNGCIMM acordase garanţii de 300 de milioane de lei, faţă de 258 de milioane de lei în acelaşi interval din 2016, şi se are în vedere regândirea portofoliului de garanţii.

    CELE MAI MULTE FIRME NOI SUNT FOARTE MICI, CU VENITURI DE SUB 100.000 DE EURO.

    Cele mai multe dintre firmele nou-înfiinţate în ultimii ani sunt foarte mici, a remarcat Dana Demetrian, vicepreşedinte al Băncii Comerciale Române, arătând că în mediul de afaceri se manifestă o nevoie acută de cultură antreprenorială. ”Uitaţi-vă pe datele de la Registrul Comerţului, o să vedeţi că majoritatea firmelor noi sunt foarte mici, au talia sub 100.000 de euro. Asta poate să se interpreteze şi ca o lipsă de bani, de capital pentru pornire, dar şi ca o nevoie acută de cultură antreprenorială. România are nevoie să genereze cultură antreprenorială la nivel basic“, a spus Demetrian. Oficiul Băncii Comerciale Române a precizat că BCR şi-a trasat ca ”un angajament“ parteneriatul pe termen lung cu firmele pe care le finanţează. 

    Preşedintele Consiliului Naţional al IMM, Florin Jianu, a prezentat marţi un studiu din care reiese că tinerii preferă să se lanseze în afaceri, dar mulţi nu au pregătirea necesară, astfel că se conturează necesitatea de a introduce antreprenoriatul ca disciplină în învăţământul preuniversitar. ”Să ne amintim modelul matematicianului Grigore Moisil, care a înfiinţat liceele de informatică. Dacă azi România are un sector IT performant la nivel mondial este pentru că are, încă din anii ’70, aceste licee de informatică. La fel ar putea fi şi în mediul de afaceri, dacă am avea licee de antreprenoriat“, a declarat Florin Jianu. El propune ca România să-şi stabilescă un traseu strategic care să pună în centru antreprenoriatul, ca o soluţie de creştere economică pe termen mediu şi lung.

    Preşedintele Consiliului IMM a mai arătat şi rezultatele unui sondaj realizat recent de confederaţia patronală, din care reiese că întreprinzătorii sunt afectaţi de lipsa stabilităţii şi predictibilităţii în mediul de afaceri, ca şi de concurenţa neloială şi de accesul dificil la finanţare.

    „SOLUL“ PE CARE SE ÎNSĂMÂNŢEAZĂ AFACERILE ACUM, DEOSEBIT DE FERTIL

    Mirela Iovu, vicepreşedinte al CEC Bank, a declarat că mediul de afaceri este în această perioadă favorabil pentru lansarea în afaceri, chiar dacă există încă unele provocări care îngreunează accesul IMM-urilor la finanţare. ”Solul pe care se însămânţează afacerile este, acum, deosebit de fertil, drumul spre succes este mai uşor de parcurs şi cred că nu există bancă să nu aibă în portofoliu produse şi servicii dedicate întreprinderilor mici şi mijlocii“, a declarat ea în cadrul conferinţei dedicate IMM-urilor.

    ”Desigur, nu ne îmbătăm cu apă rece, sunt încă multe dificultăţi care stau în calea antreprenorilor, dar experienţa noastră, la CEC Bank, de aproape 10 ani în finanţarea IMM-urilor ne arată că perioada actuală este mult mai favorabilă lansării în afaceri faţă de perioadele anterioare“, a mai spus oficialul de la CEC Bank.

  • Cine este românul care are o pensie de 13.800 de lei pe lună şi un salariu net lunar de 100.000 de lei

    În contextul discuţiilor din ultima lună privind pensiile speciale şi a cumulării salariilor de la stat cu pensiile, guvernatorul Mugur Isărescu a precizat astăzi că BNR oferă o anumită sumă angajaţilor care împlinesc vârsta de pensionare – fără să precizeze suma sau dacă a încasat această sumă.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Cine este românul care are o pensie de 13.800 de lei pe lună şi un salariu net lunar de 100.000 de lei

    În contextul discuţiilor din ultima lună privind pensiile speciale şi a cumulării salariilor de la stat cu pensiile, guvernatorul Mugur Isărescu a precizat astăzi că BNR oferă o anumită sumă angajaţilor care împlinesc vârsta de pensionare – fără să precizeze suma sau dacă a încasat această sumă.

    Citeşte mai multe pe www.zf.ro

  • Salarii la stat: Zeci de mii de euro pe lună pentru şeful CEC şi şeful Eximbank. Salariile fabuloase câştigate de bancheri

    Radu Graţian Gheţea (CEC Bank), Traian Halalai (EximBank) şi Mişu Negriţoiu (Autoritatea de Supraveghere Financiară) au încasat anul trecut venituri salariale lunare cuprinse între 15.700 şi 23.000 de euro din funcţiile de bază pe care le au în cadrul instituţiilor de stat pe care le conduc sau le-au condus, arată datele din declaraţiile de avere.
     
    Astfel, Radu Graţian Gheţea a primit anul trecut venituri echivalente a 23.000 de euro net pe lună din funcţia de preşedinte-director general al băncii de stat CEC Bank, fiind astfel unul dintre cel mai bine plătiţi salariaţi din economie. 

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • PSD face o nouă bancă în România. Cu ce se va ocupa?

    La rândul său, CEC Bank îşi va extinde aria de acţiune pentru IMM-uri şi în domeniul agriculturii, astfel încât instituţia să poată să susţină programele naţionale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar şi pentru a putea finanţa mult mai mult întreprinderile mici şi mijlocii din IT, turism, construcţii, servicii, industria prelucrătoare, meşteşuguri etc precum şi fermierii sau pe cei care doresc să investească în agricultură.
     
    În acest sens, mai prevede programul, „CEC-ul isi va extinde reţeaua astfel încât la 1 ianuarie 2020 să aibă o reţea reprezentativă de filiale la nivel rural”.
     
    Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obţinerea garanţiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor, vor fi capitalizate pentru a putea susţine programele publice incluse în programul de guvernare.
     
     
  • PSD face o nouă bancă în România. Cu ce se va ocupa?

    La rândul său, CEC Bank îşi va extinde aria de acţiune pentru IMM-uri şi în domeniul agriculturii, astfel încât instituţia să poată să susţină programele naţionale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar şi pentru a putea finanţa mult mai mult întreprinderile mici şi mijlocii din IT, turism, construcţii, servicii, industria prelucrătoare, meşteşuguri etc precum şi fermierii sau pe cei care doresc să investească în agricultură.
     
    În acest sens, mai prevede programul, „CEC-ul isi va extinde reţeaua astfel încât la 1 ianuarie 2020 să aibă o reţea reprezentativă de filiale la nivel rural”.
     
    Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obţinerea garanţiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor, vor fi capitalizate pentru a putea susţine programele publice incluse în programul de guvernare.
     
     
  • PSD face o nouă bancă în România. Cu ce se va ocupa?

    La rândul său, CEC Bank îşi va extinde aria de acţiune pentru IMM-uri şi în domeniul agriculturii, astfel încât instituţia să poată să susţină programele naţionale dezvoltate în parteneriat cu Guvernul României, dar şi pentru a putea finanţa mult mai mult întreprinderile mici şi mijlocii din IT, turism, construcţii, servicii, industria prelucrătoare, meşteşuguri etc precum şi fermierii sau pe cei care doresc să investească în agricultură.
     
    În acest sens, mai prevede programul, „CEC-ul isi va extinde reţeaua astfel încât la 1 ianuarie 2020 să aibă o reţea reprezentativă de filiale la nivel rural”.
     
    Concomitent, statul român va simplifica procedurile pentru obţinerea garanţiilor date de către fondurile de garantare existente în prezent. Aceste fonduri de garantare, la rândul lor, vor fi capitalizate pentru a putea susţine programele publice incluse în programul de guvernare.
     
     
  • Mişu Negriţoiu, preşedintele ASF: Nu cred că o să mai fiu săptămâna viitoare la ASF. Prefer să fiu scos de politicieni decât de DNA

    Întrebat ce va face dacă va fi revocat din fruntea ASF Mişu Negriţoiu a spus că se poate orienta către piaţa fondurilor de investiţii.

    El şi-a depus CV-ul pentru o poziţie în conducerea CEC Bank şi afirmă că “la CEC a fost un test. Nu prea este plăcut să lucrezi cu instituţiile statului”, a spus el astăzi la o conferinţă ASF.

    “Prefer să ies scos de politicieni decât de DNA. Consider că mi-am îndeplinit misiunea la ASF. Nici nu am visat la un mandat de trei ani sau mai mult. Întotdeauna mi-am administrat mandatul la şase luni, la un an”, a spus Negriţoiu astăzi la o conferinţă de presă.

    Preşedintele ASF spune că nici până acum nu înţelege şi nici nu i s-au adus la cunoştinţă motivele pentru care se cere revocarea sa.