BusinessMagazin

Tag: ceai

  • Surpriză: Starbucks lansează o băutură inspirată de România! Cum arată noul produs

    Cu ocazia Halloween-ului cei de la Starbucks lansează o băutură tematică, inspirată din România. Noua băutură se numeşte “Frappula”, o combinaţie a cuvintelor “Frappuccino” şi “Dracula”, potrivit CNBC

    Băutura va fi disponibilă doar această săptămână, iar aceasta conţine frişcă, ciocolată albă, iar siropul de zmeură este stropit pe marginea interioară a paharului.

    Aceasta nu este singura băutură inspirată de Halloween, anul trecut Starbucks a lansat Franken Frappuccino cu ceai verde.

    Din păcate pentru iubitorii de cofeină, băutura va fi disponibilă doar în Statele Unite.

  • Cosmetic Plant previzionează afaceri cu 10% mai mari în 2015

    Producătorul local de cosmetice Cosmetic Plant a înregistrat în prima jumătate a acestui an afaceri de 5 milioane de lei,  în creştere cu 20% comparativ cu aceeaşi perioadă a anului trecut. De asemenea, primul semestru a însemnat pentru companie şi majorarea exporturilor cu 130% şi intrarea pe noi pieţe.

     „Majorarea vânzărilor Cosmetic Plant cu 20% în primele şase luni din acest an, la cca. 5 milioane de lei, comparativ cu perioada similară a anului precedent, a fost influenţată de mai mulţi factori. Creşterea notorietăţii brandului şi a încrederii clientelei în calitatea produselor noastre a permis o mai bună penetrare a pieţei şi o prezenţă mai accentuată la raft prin lărgirea reţelei de distribuţie”, a declarat Susana Laszlo, director general al Cosmetic Plant.

    Ea a subliniat, de asemenea, că prima parte a anului a adus extinderea pe piaţa din Moldova, prin stabilirea unor noi parteneriate, şi începutul livrărilor către lanţul de hypermarketuri Auchan. Modificările realizate în 2014 în gama sortimentală au fost şi ele benefice pentru creşterile raportate în acest an. În plus, lansarea de noi produse în ultimele luni au determinat majorarea business-ului Cosmetic Plant.

    În ceea ce priveşte produsele livrate, reprezentanta companiei arată că şi în termeni de volum vânzările s-au majorat. Astfel, dacă în prima jumătate a anului trecut au fost vândute cca. 500.000 de produse, în 2015 au fost comercializate 600.000 de produse din toate gamele companiei.

    „În topul vânzărilor noastre în primul semestru se află gamele tradiţionale – Gălbenele şi Cătină, dar şi gamele moderne – Argan / Aloe, BIOLIV şi Q10 + ceai verde. În plus, în această perioadă, gama Q10 + ceai verde a raportat o creştere de aproape 35%, iar gama de produse speciale pentru îngrijirea picioarelor şi-a majorat vânzările cu 30%”, a completat Susana Laszlo. 

    În ceea ce priveşte exporturile, primele şase luni ale anului în curs au adus un avans cu 130% a vânzărilor realizate peste hotare, compania dând startul exporturilor în Iordania, Portugalia şi Republica Moldova.

    În ceea ce priveşte planurile Cosmetic Plant pentru anul în curs, Susana Laszlo estimează că business-ul companiei va creşte cu peste 10% comparativ cu 2014. Această evoluţie va fi puternic influenţată de vânzările de produse destinate îngrijirii solare, ce reprezintă un important procent din business-ul companiei.

    „De asemenea, un impact pozitiv în business-ul companiei în acest an îl vor avea şi investiţiile în retehnologizare pe care le avem în plan până la finele anului”, a mai spus Susana Laszlo. Potrivit afirmaţiilor sale, Cosmetic Plant are în curs de implementare un nou proiect de retehnologizare cofinanţat de Uniunea Europeană.

    Cosmetic Plant este o afacere de familie înfiinţată în 1991 la Cluj-Napoca. Compania este prezentă la nivel naţional în reţelele Auchan, Cora – România Hypermarche, DM DrogerieMarkt, Profi, farmaciile Catena şi Remedium, Plafar şi alte magazine naturiste din ţară. Produsele companiei sunt prezente şi pe plan extern în ţări precum Grecia, Germania, Marea Britanie, Portugalia, Republica Moldova, Iordania, Liban, Austria şi Ungaria.

  • Cosmetic Plant aşteaptă un plus de 10% în 2014

    „Lansată în 2006, gama Q10 + ceai verde conţine produse cu tradiţie în portofoliul Cosmetic Plant. Am luat decizia de a moderniza formula şi a o alinia la trendurile internaţionale”, a declarat Susana Laszlo, director general al Cosmetic Plant.

    Potrivit afirmaţiilor sale, gama Q10 + ceai verde a va avea în acest an o pondere de 7,2% în totalul vânzărilor companiei. Relansarea acesteia va aduce, în 2015, conform estimărilor Cosmetic Plant, o creştere a ponderii în cifra de afaceri cu 5%. Astfel anul viitor, gama nouă va ajunge la 12,2% din cifra de afaceri totală, conform previziunilor reprezentanţilor companiei.

    În ceea ce priveşte business-ul companiei în acest an, Cosmetic Plant estimează un avans al cifrei de afaceri cu cca. 10% comparativ cu 2013, la 1,76 milioane de euro.

    Gama Q10 + ceai verde are o formulă complet nouă, fără parabeni şi coloranţi, cu ingrediente de origine naturală în proporţie de peste 85%, o formulă îmbogăţită cu un complex mineral energizant, un amestec ce are în compoziţie Ca, Mg, Cu şi Zn.

    Acesta din urmă furnizează pielii mineralele şi electroliţii necesari pentru stimularea funcţionării mitocondriei, uzina energetică a celulei. De asemenea, îmbunătăţeşte oxigenarea şi metabolismul celular, limitând ȋn acelaşi timp producţia radicalilor liberi. În plus, previne degradarea acidului hialuronic şi a colagenului din dermă, menţinând astfel integritatea matricei extracelulare şi prevenind apariţia ridurilor.

    Noua gamă va conţine şapte produse destinate îngrijirii tenului şi corpului: cremă antirid de zi şi de noapte, cremă contur ochi, lapte demachiant, loţiune tonică, lapte pentru corp şi cremă pentru mâini. Dintre acestea, produsele pentru îngrijirea tenului se află în topul preferinţelor consumatoarelor atât în România, cât şi pe pieţele externe.

    ”Având în vedere faptul că brandul Cosmetic Plant este recunoscut în primul rând datorită produselor pentru îngrijirea tenului, şi în cazul gamei Q10 + ceai verde cele mai mari vânzări sunt realizate de produsele de acest tip”, spune Susana Laszlo.

    Cosmetic Plant este o afacere de familie înfiinţată în 1991 la Cluj-Napoca. Farmacista Ileana Mester, fondatoarea Cosmetic Plant, cu o experienţă de peste 20 de ani în cosmetologie, a crezut în puterea pe care natura o poate conferi ştiinţei şi a mizat pe folosirea ingredientelor naturale în toate produsele sale.

    În 2013 compania a înregistrat o cifră de afaceri de 1,6 milioane de euro, fiind prezentă la nivel naţional în reţelele Cora Hypermarche România, XXL Mega Discount, DM DrogerieMarkt, Profi, în farmaciile Catena, Centrofarm şi Remedia,  în Plafar şi alte magazine naturiste din ţară, precum şi pe plan extern în ţări precum Canada, Grecia, Italia, Germania, Liban, Emiratele Arabe Unite, Azerbaijan, Austria şi Ungaria.

    În prezent, portofoliul Cosmetic Plant include 92 de produse, împărţite în 16 game sortimentale, grupate în funcţie de ingredientul activ principal (argan, Q10+ceai verde, ceai verde, cătină, gălbenele etc.) sau de utilizarea produsului (protecţie solară, îngrijirea părului etc).

  • Avantajele şi dezavantajele consumului de ceai şi cafea

    O serie de studii recente au fost compilate de experţi pentru a sublinia beneficiile şi dezavantajele consumului de ceai, fie negru sau alb, şi cafea, informează dailymail.co.uk.

    Astfel, potrivit informaţiilor adunate din mai multe cercetări, ceaiul alb este util în prevenirea obezităţii, în timp ce băutorii de cafea sunt mai puţin predispuşi să sufere de Alzheimer.

    De asemenea, ceaiul poate fi util în prevenirea instalării diabetului de tip I, scade riscul de infarct şi protejează împotriva cancerului şi a bolilor cardiovasculare.

    Potrivit unui studiu, oamenii care beau ceai negru de patru ori pe zi prezintă un nivel mai scăzut de cortizol, un hormon eliberat în condiţii de stres.

    Totuşi, potrivit unei alte cercetări, adăugarea de lapte în ceaiul negru ar putea anula beneficiile acestuia din urmă, legate de protecţia împotriva cancerului.

    Un factor de risc ţine de provenienţa ceaiului consumat. Este posibil ca frunzele de ceai să conţină pesticide, pe lângă cantitatea mare de tanin găsită în ele, taninul reducând absorbţia fierului în organism, ceea ce poate duce la anemie.

    Experţii sfătuiesc băutorii de ceai verde să aleagă ceaiul alb, deoarece acesta este făcut din mugurii şi frunzele foarte tinere ale arbustului de ceai şi conţin mai puţine substanţe nedorite.

    De altfel, cercetătorii au aflat că ceaiul alb conţine mai mulţi antioxidanţi, ceea ce înseamnă că poate fi mai eficient în protejarea faţă de unele maladii, comparativ cu ceaiul verde.

    Antioxidanţii din ceaiul alb au potenţial anti-îmbătrânire şi pot preveni unele forme de cancer, dar şi inflamaţiile şi bolile de inimă, pe lângă utilitatea în ceea ce priveşte prevenirea obezităţii, inhibând dezvoltarea de noi celule adipoase.

    Unele studii au găsit o legătură între consumul de ceai prea fierbinte şi cancerul de esofag. Pe de altă parte, consumul de ceai verde a scăzut cu până la 60% riscul de cancer de esofag în cazul femeilor, potrivit unui alt studiu.

    În ceea ce priveşte cafeaua, băutură considerată a fi mai puţin benefică pentru sănătate, unele cercetări au descoperit că licoarea neagră are unele avantaje pentru sănătate.

    Bărbaţii care beau cafea au un risc mai mic de a suferi de diabet de tip II, de gută, cancer hepatic şi ciroză. De asemenea, cafeaua poate preveni instalarea bolii Alzheimer.

    O altă cercetare a arătat că eficienţa analgezicelor este crescută de consumul de cafea, iar bătrânii se pot bucura de o îmbunătăţire a memoriei pe termen scurt şi de timpi de reacţie mai buni dacă beau cafea.

    Oamenii de ştiinţă cred că o serie de compuşi chimici din cafea pot fi utilizaţi pentru a realiza noi medicamente pentru tratarea bolilor cardiovasculare şi a insomniei.

    Pe de altă parte, un studiu recent a arătat că această băutură scade fluxul sangvin şi afectează sănătatea dinţilor, pe lângă faptul că afectează culoarea danturii.

    Un alt studiu, realizat în Danemarca, a găsit o legătură între consumul de cafea neagră cu puţin lapte şi zahăr şi un risc crescut de a naşte un făt mort.

  • Încălzirea globală şi o bacterie pun în pericol una dintre cele mai populare băuturi din lume

    În 24 de ore, întreaga populaţie consumă 1,6 miliarde de ceşti de cafea. Este cea mai populară băutură după apă şi ceai. Din punct de vedere financiar, cafeaua este al doilea cel mai tranzacţionat bun după petrol, iar businessul cafelei a atins, anul trecut, 28,6 miliarde de dolari.

    O bacterie numită Hemileia vastatrix face însă din ce în ce mai multe ravagii, iar în 2013 a produs pagube de jumătate de miliard de dolari în rândul fermierilor din America Centrală.

    Mai mult decât atât, încălzirea globală a început să joace un rol extrem de important, astfel încât seceta şi valurile de căldură excesivă distrug anual sute de tone de cafea. Aceşti factori, combinaţi, pot ajunge să distrugă aproape 40% din producţia de cafea a Americii Centrale, relatează Quartz.

    Având cel mai probabil origini în Africa de Est, bacteria infectează frunzele de cafea, lăsându-le cu pete galbene care distrug procesul de fotosinteză. Bacteria a ajuns pe continent în anii ’70, răspândindu-se pe cale aeriană şi pe hainele muncitorilor.

    Cercetătorii au reuşit, în timp, să producă un soi rezistent, însă bacteria dezvoltă noi tulpine anual. În 2013 aceasta a infectat trei sferturi din recolta din El Salvador şi două treimi din recoltele din Guatemala şi Costa Rica.

    Situaţia devine dramatică, în primul rând, pentru micii fermieri care depind de cafea pentru a supravieţui. Pentru restul lumii, ideea de dispariţia a cafelei nu pare încă a porni dezbateri.

  • Câştigă o mie de euro pe lună, dar are cele mai frumoase ceainării din Bucureşti

    Mădălina Rădulescu şi-a găsit inspiraţia de a deschide Rendez-Vous într-o ceainărie din Strasbourg în care lucra în perioada studiilor la Institutul Superior European de Gestiune ISEG Strasbourg. La întoarcerea în ţară, în 2003, a deschis prima ceainărie, în zona Dorobanţi din Capitală, iar la mai puţin de un an a deschis-o pe a doua, în Centrul Vechi.

    Ambele au fost însă închise, Rădulescu deschizând două noi ceainării, în 2005 în zona Universitate şi în 2007 în zona Floreasca. Închiderea ceainăriei din Centrul Vechi, în care antreprenoarea a investit circa 40.000 de euro, a fost cel mai mare regret, măsura fiind cauzată de  blocarea zonei din cauza unor lucrări care se desfăşurau în acea perioadă.

    “Perseverenţa şi transmiterea culturii ceaiului au fost elementele-cheie în educarea consumatorului român şi apoi în dezvoltarea afacerii mele”, descrie ea unul dintre motoarele afacerii sale. Rădulescu plănuieşte să ducă mai departe apetitul românilor pentru ceai prin dezvoltare de francize, în principalele oraşe ale ţării. În paralel cu coordonarea activităţii de coordonare a reţelei de ceainării, Rădulescu a creat brandul Coffet – de manufactură de prăjituri şi produse de patiserie. Prin cele două afaceri, ajunge astfel la un profit de circa 15.000 de euro anual.                      

    Rădulescu este implicată  şi în marketingul afacerii de familie a părinţilor, compania importatoare şi distribuitoare de echipamente pentru industria lemnului Rolem.

  • Ce se întâmplă pe ger cu persoanele fără adăpost din Bucureşti

    În centrele Direcţiei Generale de Asistenţă Socială se află cazate 875 de persoane fără adăpost, după cum urmează:
    – 43 de persoane la Centrul de Asistenţă pentru Mamă şi Copil (Şos. Viilor);
    – 124 femei la Adapostul pentru Femei (Şos. Berceni)
    – 708 bărbaţi la Complexul integrat de servicii sociale pentru adulţi Sf. Ioan (Bd. Pallady).

    A fost reluat programul de distribuţie de ceai cald şi supă pentru persoanele defavorizate, iar pe teren se află trei bucătării mobile, amplasate la Gara de Nord, Piaţa Sf. Gheorghe şi intersecţia Poşta Vitan. O altă bucătărie mobilă se află în teren, însoţită de o echipă a Direcţiei de Asistenţă Socială care oferă, pe lângă hrană caldă, căciuli, mănuşi, geci şi bocanci persoanelor fără locuinţă care nu doresc să meargă în adăposturile municipalităţii.

    Au fost organizate zece puncte fixe de distribuţie de ceai cald şi supă, astfel:
    – str. Foişorului nr.56-58, sector 3
    – str. Dristorului nr.81-88, sector 3
    – Calea Şerban Vodă nr.48, sector 4
    – Strada Maximilian Popper nr. 17 a, sector 3
    – str. Nerva Traian, nr. 8, sector 3
    – calea Griviţei nr.216, sector 1
    – calea Ferentari nr.  191, sector 5
    – str. Agricultori nr.105, sector 2
    – Şos. Viilor nr.44, sector 5
    – str. Mitropolit Filaret nr.41, sector 4.

    Pentru orice sesizare privind persoanele fără adăpost, precum şi pentru urgenţe RADET, ENEL, ApaNova, Administraţia Străzilor, Primăria Capitalei a pus la dispoziţia cetăţenilor numărul de telefon gratuit dispecerat PMB, 0.800.800.868, disponibil 24 de ore din 24.

  • Capitalistul săptămânii: Alfred H. Peet, omul care a revoluţionat industria cafelei

     El a fost şi sursa de insipiraţie pentru o generaţie de antreprenori din domeniu, inclusiv pentru fondatorii reţelei de cafenele Starbucks. Alfred Peet s-a născut în Olanda, unde a învăţat tainele negoţului cu cafea în timp ce curăţa maşinăriile şi făcea comisioanele pentru tatăl său, care avea o mică afacere în domeniul prăjirii cafelei. În adolescenţă s-a mutat în Londra, unde a urmat un stagiu de ucenicie în cadrul unei companii producătoare de cafea şi ceai.

    A călătorit apoi în Indonezia, unde a lucrat ca degustător de ceai, iar în 1955 a imigrat în San Francisco. După mai mulţi ani în care a locuit în SUA, la 49 de ani, Peet a decis să înceapă propria afacere cu cafea. Banii de început i-a avut de pe urma moştenirii, la moartea tatălui. A cumpărat un prăjitor de cafea şi a început să vândă cafea prăjită în mod tradiţional şi ceai într-un magazin deschis în apropierea Universităţii din California. 

    A hotărât să deschidă magazinul pentru că ştia că există şi cafea de calitate, dar nimeni din State nu o cumpăra. Îşi conducea afacerea după filosofia conform căreia ar trebui să existe cea mai mică distanţă posibilă între cel care prăjeşte cafeaua şi client. Pentru a-i face şi pe consumatori să înţeleagă acest lucru, a deschis în cadrul magazinului şi o cafenea în care ei puteau să deguste băutura gata preparată. În plus, a angajat oameni care să lucreze în call centere şi care, în afară de misiunea de a supraveghea comenzile, erau atenţi la recomandările referitoare la sortimente noi. În 1979, Peet a vândut compania unui competitor, Sal Bonavita, căruia i-a rămas mentor şi i-a ghidat paşii până în 1984. Câţiva ani mai târziu, Peet a răscumpărat totuşi compania împreună cu alţi investitori, printre care şi Jerry Baldwin, unul dintre fondatorii Starbucks.

    În prezent, există circa 200 de magazine Peet‘s Coffee în SUA, dintre care o mare parte în zone cu trafic mare, ca aeroporturile şi campusurile universitare. Expansiunea reţelei a fost mai înceată decât în cazul Starbucks, afacerea fiind axată pe vânzarea de boabe de cafea şi ceai, mai puţin pe comercializarea băuturilor gata preparate. În 2012, Peet’s a fost cumpărat de compania germană Joh. A. Benckiser (care a cumpărat şi producătorul de cafea Caribou Coffee) pentru 974 mil. dolari.
     

  • Bun e ceaiul ghiurghiuliu

    În restaurantele  cu pretenţii din Marea Britanie, ca Fat Duck, Hix sau Gauthier Soho, dar şi la alte restaurante cunoscute, ca Noma din Copenhaga sau Momofuku din New York, li se propune clienţilor să înlocuiască vinurile cu specialităţi de ceai, băutură ce cunoaşte un reviriment în vânzări, după o perioadă de scădere a popularităţii.

    Un motiv pentru trecerea de la vin la ceaiul băut la masă, spun specialiştii, ar fi grija tot mai mare a multor oameni pentru starea lor de sănătate, care-i face să vrea să găsească uşor ceai alb sau verde nu doar la ceainării sau cafenele, ci şi în restaurante. Ca atare, susţin experţii, nu peste multă vreme se va ajunge la recomandări de specialităţi de ceai care să meargă cu o anumită mâncare, aşa cum se procedează în prezent cu vinurile. De partea ceaiului sunt şi diverşi maeştri bucătari celebri, care consideră că aşa îşi pot pune în valoare creaţiile culinare. Alexis Gauthier, de la Gauthier Soho din Londra, susţine că, însoţind preparatele sale cu ceai în loc de vin, cei care le consumă pot simţi mai bine gustul umami pe care-l dă creaţiilor lui, deoarece ceaiul este mai subtil decât, de pildă, un Sauvignon alb.

    Cum clienţii care trec pragul restaurantelor ar putea avea nevoie de îndrumare din partea casei la fel ca atunci când aleg un vin, se organizează deja şi cursuri care pregătesc  somelieri pentru a putea face  asemenea recomandări.

    Revenirea ceaiului în topul preferinţelor consumatorilor nu a scăpat neobservată marilor companii, care vor să profite de această tendinţă. Lanţul de cafenele Starbucks a cumpărat anul trecut un lanţ de ceainării din SUA, Teavana, iar Unilever, proprietar al mărcilor de ceai PG Tips şi Lipton, ar fi interesat de deschiderea unui lanţ de ceainării.

  • Mai tineti minte ceaiurile Plafar?

    De fiecare data cand isi primeste pensia, Geta Stoiciu, de 67 de ani, stie ca trebuie sa treaca pe la “plafarul” de la parterul blocului in care locuieste, ca sa cumpere un ceai calmant si ceva spirulina. Vecina ei de palier, mai cu dare de mana, cumpara unguente, creme si siropuri naturale pentru nepoti. Spune ca nu are incredere in toate “chimicalele” de la supermarket, mai ales ca sunt mult mai scumpe decat “naturistele”, asa incat cu 20-30 de lei reuseste sa-si faca provizii pentru intreaga luna.

    Imaginea unui cumparator de varsta a treia pare a fi tipica pentru un astfel de magazin, intrucat cei tineri nu beau intotdeauna ceai facut acasa, ci ice-tea, nu iau neaparat vitamine, ci energizante, si nu sunt preocupati cu orice pret de o alimentatie sanatoasa.

    Dar Dorin Catana, seful farmaciilor Centrofarm, se declara convins ca lucrurile se vor schimba, punandu-si sperantele intr-un brand atat de bine cunoscut, incat a devenit substantiv comun: Plafar. In urma cu doi ani, Centrofarm a achizitionat de la Societatea Nationala Plafar brandul comercial omonim, castigand astfel dreptul de a infiinta propriile magazine de produse naturiste care sa poarte acest nume.

    Desi valoarea tranzactiei nu a fost pana acum facuta publica, suma cea mai des vehiculata este de un milion de euro, un pret pentru care Centrofarm a cumparat notorietatea unui nume mai cunoscut decat propriul sau brand.

    Miscarea a fost benefica pentru ambele parti, mai ales pentru batrana societate Plafar, care incearca sa se mentina pe linia de plutire in ciuda datoriilor la stat acumulate de-a lungul anilor si a “rechinilor imobiliari” reclamati de conducerea societatii ca i-ar pandi proprietatile scoase la vanzare. Dar ce mai inseamna astazi Plafar, dupa 60 de ani de schimbari de stapani, de statut si divizari?

    Istoria Plafar, dupa cum spune Aurel Niculae, fostul director general al acesteia, incepe in 1948, cand a fost infiintata o asociatie privata de producatori in domeniul plantelor aromatice, tehnice si medicinale. Dupa anii ‘50, asociatia a fost nationalizata si trecuta in patrimoniul statului, iar in 1990 a fost transformata in regie autonoma.

    Primii ani dupa Revolutie au insemnat inceputul decaderii Plafar. Dupa separarea sediului de la Bucuresti de celelalte sucursale din tara, societatea a devenit in 1999, prin hotarare de guvern, regie nationala inclusa in categoria societatilor strategice (denumire care se refera, de fapt, la faptul ca obiectul sau de activitate includea si industrializarea plantelor toxice si stupefiante) si a inceput oficial un proces de restructurare care nici pana in ziua de astazi nu s-a incheiat. In 2005, cand Niculae a venit in functie – si nu se sfieste sa-si recunoasca numirea pe baza de criterii politice – situatia i s-a parut dezastruoasa.

    Societatea acumulase deja datorii la stat de peste 20 de milioane de lei, desi rula un volum de afaceri de patru ori mai mic. Atunci, Niculae a facut o evaluare pe baza careia a stabilit metodele de privatizare, incepand cu vanzarea activelor care nu mai erau de folos activitatii de baza.

    Au fost concediati mai mult de 100 de angajati – in mare parte paznici ai acelor proprietati -, s-a reluat activitatea de export, desi nu cu prea mare succes, si a fost gandita o strategie de repozitionare pe piata de profil. Dupa o perioada de circa un an, timp in care Societatea Nationala Plafar a fost controlata de Ministerul Economiei, compania a fost preluata in 2007 de Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS) in proportie de 51%, iar restul de Fondul Proprietatea.

    Printr-o ordonanta de Guvern, societatea a trecut din nou, incepand cu anul acesta, in patrimoniul Ministerului Economiei. Sfarsitul anului trecut a coincis si cu un esec politic al lui Niculae, care a candidat fara succes pentru un post de deputat PNL in Buzau, dar si cu anuntul unei noi runde de restructurare a activitatii companiei; dar cu un nou sef in frunte – Stefan Grigore, care inainte facuse parte din Consiliul de Administratie.

    Niculae spunea, intr-o discutie cu BUSINESS Magazin in vara, ca este hotarat sa faca tot posibilul ca societatea sa nu se vanda “pe doi lei” si ca vrea sa-i reduca din pierderi. In cele cateva zeci de pagini ale planului sau, calculele erau facute in doua variante – una pentru cazul in care societatea ar ramane cu o singura fabrica din cele cinci existente acum si o a doua pentru situatia in care ar fi crutate doua.

    In prezent, compania detine fabrici la Brasov, Craiova, Cluj, Braila si Timisoara, prima fiind cea mai performanta si, dupa toate aparentele, singura in afara pericolului de desfiintare. Conform planului de atunci al lui Niculae, ar fi urmat in schimb sa se deschida o noua fabrica, cel mai probabil tot in Brasov, cu o investitie de 2,5 milioane de euro, care sa sustina planurile de intrare a societatii si pe alte segmente de produse, ca de exemplu tratamentele homeopate sub forma de capsule.

    Niculae a motivat aceasta strategie prin faptul ca toate cele cinci fabrici furnizeaza acelasi produs – in speta, ceaiuri – cu costuri ridicate si productivitate scazuta. “La ce-mi sunt buni cei 32.000 de metri patrati (suprafata pe care se intind cele patru fabrici vizate pentru restructurare – n. red.) daca un concurent, cu o fabrica pe 1.800 de metri patrati, este aproape de cinci ori mai productiv decat Plafar?”, se intreba el, aratand ca noua fabrica urma sa beneficieze de echipamente mai performante, care sa poata tine ritmul cu ceilalti producatori.

    Acum insa, situatia la Plafar este incerta si asta pentru ca nu s-a stabilit bugetul societatii pentru anul acesta. “Asteptam sa vedem ce proiecte ne lasa sa dezvoltam”, spune noua conducere a societatii, adaugand ca “sunt foarte dezamagit ca trebuie sa astept pentru ca luna viitoare (in februarie – n.red.) trebuie sa incep achizitiile”.

    Cititi in continuare cum vrea Dorin Catana sa revitalizeze bradul Plafar