BusinessMagazin

Tag: CE

  • Comisia Europeană: Firmele mari ar putea fi obligate să publice diferenţele salariale dintre femei şi bărbaţi

    Potrivit unui comunicat al CE, propunerea stabileşte măsuri de asigurare a transparenţei salariale, cum ar fi informarea persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă referitor la salariul pe care urmează să îl primească, dreptul de a cunoaşte nivelurile de remunerare a lucrătorilor care prestează aceeaşi muncă, precum şi obligaţii de raportare a diferenţei de remunerare dintre femei şi bărbaţi pentru întreprinderile mari.

    De asemenea, propunerea facilitează accesul la justiţie şi consolidează mijloacele prin care lucrătorii îşi pot revendica drepturile. Angajatorilor nu li se va permite să le solicite persoanelor aflate în căutarea unui loc de muncă istoricul salarial şi, la cererea angajaţilor, vor trebui să furnizeze date anonimizate referitoare la remuneraţii. Angajaţii vor avea, de asemenea, dreptul la despăgubiri pentru discriminarea salarială.

    Conform CE, noile măsuri vor spori gradul de sensibilizare cu privire la condiţiile de remunerare din cadrul întreprinderilor şi le vor oferi angajatorilor şi lucrătorilor mai multe mijloace pentru a combate discriminarea salarială la locul de muncă.

    „Munca egală merită o remuneraţie egală. Iar pentru a asigura o remuneraţie egală, este nevoie de transparenţă. Femeile trebuie să ştie dacă angajatorii le tratează în mod echitabil, iar atunci când nu este cazul, ele trebuie să aibă puterea să se lupte şi să obţină ceea ce merită, a declarat preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

    Printre măsurile propuse se numără transparenţa salarială pentru persoanele aflate în căutarea unui loc de muncă – angajatorii vor trebui să ofere informaţii cu privire la nivelul iniţial de remunerare sau la intervalul aferent acestuia în anunţul de post vacant sau înainte de interviul de angajare. Angajatorilor nu li se va permite să le adreseze potenţialilor lucrători întrebări cu privire la istoricul lor salarial.

    O altă măsură vizează dreptul la informare pentru angajaţi: lucrătorii vor avea dreptul să solicite, de la angajator, informaţii cu privire la nivelul lor individual de remunerare şi la nivelul mediu de remunerare, defalcat în funcţie de sex, pentru categoriile de lucrători care prestează aceeaşi muncă sau o muncă de aceeaşi valoare.

    „Raportarea diferenţelor de remunerare între femei şi bărbaţi – angajatorii cu cel puţin 250 de angajaţi trebuie să publice informaţii privind diferenţa de remunerare dintre lucrătorii de sex feminin şi cei de sex masculin din organizaţia lor. În scopuri interne, aceştia ar trebui, de asemenea, să furnizeze informaţii cu privire la diferenţa de remunerare dintre angajaţii de sex feminin şi cei de sex masculin pe categorii de lucrători care prestează aceeaşi muncă sau o muncă de aceeaşi valoare”, este o altă propunere a CE.

    Propunerea va fi transmisă Parlamentului European şi Consiliului pentru a fi aprobată. După adoptare, statele membre vor avea la dispoziţie doi ani pentru a transpune directiva în legislaţia naţională şi pentru a transmite Comisiei textele legislative relevante. Comisia va efectua o evaluare a directivei propuse după opt ani.

  • Comisia Europeană aprobă o investiţie de 222 de milioane de euro pentru infrastructura de apă din judeţul Ilfov

    Potrivit unui comunicat al CE, finanţarea va fi asigurată din Fondul de coeziune.

    Această investiţie va duce la conectarea mai multor gospodării la reţeaua de canalizare şi va asigura o calitate mai bună şi mai puţine scurgeri de ape reziduale. Prin această investiţie se va furniza apă potabilă care respectă standardele de calitate pentru aproximativ 234 000 de persoane.

    „Această investiţie demonstrează angajamentul UE pentru creşterea standardelor de trai ale europenilor. Deşi prioritatea noastră este combaterea efectelor pandemiei, suntem angajaţi în îndeplinirea misiunii Fondului de Coeziune de reducere a disparităţilor dintre regiuni, astfel încât nimeni să nu fie lăsat în urmă”, a declarat Elisa Ferreira, comisarul pentru coeziune şi reforme.

    Reprezentanţii CE susţin că în urma acestui proiect rata de conectare la sistemul de alimentare cu apă va creşte de la 57,1 % la 99,6 % în 52 de comunităţi.

    „În acelaşi timp, reţeaua de canalizare va fi extinsă cu 43,29 %, pentru a deservi 100 % din populaţia zonei. Proiectul ar trebui, de asemenea, să contribuie la reducerea pierderilor de apă, va proteja biodiversitatea şi va crea 1 500 de locuri de muncă temporare în faza de implementare şi 72 de locuri de muncă permanente în faza operaţională”, se mai arată în comunicat.

  • CE aprobă o finanţare de 12,4 milioane de euro pentru producătorii români de vin

    Comisia Europeană a aprobat o schemă de 12,4 milioane de euro pentru sprijinirea producătorilor români de vin, afectaţi de epidemia de coronavirus.

    Potrivit CE, schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar privind ajutoarele de stat, iar sprijinul se va acorda sub formă de subvenţii directe.

    Schema este menită să răspundă nevoilor de lichidităţi ale viticultorilor şi să garanteze că aceştia îşi pot continua activităţile şi îşi pot păstra locurile de muncă în timpul pandemiei şi după aceasta. CE preconizează că peste 1.000 de producători vor beneficia de această schemă.

    Potrivit scehemei, ajutorul nu va depăşi 100.000 de euro per beneficiar care îşi desfăşoară activitatea în domeniul producţiei primare de produse agricole şi se acordă cel târziu până la 31 decembrie 2020.

    „Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat”, se arată în comunicatul CE.

  • Subvenţii de 1,7 milioane euro pentru companiile aeriene care reiau sau pornesc zboruri de la Sibiu

    Comisia Europeană a aprobat o schemă care prevede acordarea unor subvenţii pentru companiile aeriene care reiau sau încep să efectueze zboruri înspre şi dinspre Aeroportul din Sibiu.

    Potrivit unui comunicat al CE, schema a fost aprobată în temeiul cadrului temporar privind ajutoarele de stat. Aceasta va fi oferi ajutor sub formă de subvenţii directe şi va fi accesibilă în mod transparent tuturor companiilor aeriene interesate care îşi încep sau îşi reiau operaţiunile pe aeroportul din Sibiu.

    „Obiectivul măsurii este acela de a sprijini activitatea operatorilor aerieni, precum şi redresarea economică şi viabilitatea structurală a regiunii în contextul pandemiei de coronavirus. Comisia a constatat că schema românească este în conformitate cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar”, se arată în comunicatul în care se precizează că Aeroportul Sibiu joacă un rol important în conectivitatea regională şi internaţională a ţării.

    Ajutorul nu va depăşi 800.000 de euro pe companie şi se va acorda înainte de 30 iunie 2021.

    „Comisia a concluzionat că măsura este necesară, adecvată şi proporţională pentru a remedia o perturbare gravă a economiei unui stat membru, în conformitate cu articolul 107 alineatul (3) litera (b) din TFUE şi cu condiţiile prevăzute în cadrul temporar. Pe această bază, Comisia a aprobat măsura în temeiul normelor UE privind ajutoarele de stat”, se mai arată în comunicat.

  • CE îşi propune ca până în 2050 să ajungă la o capacitate eoliană offshore de 300 GW

    Comisia Europeană prezintă joi strategia UE privind energia din surse regenerabile offshore, potrivit căreia CE îşi propune să ajungă în 2050 la o capacitate eoliană de 300 GW.

    „Strategia propune sporirea capacităţii eoliene offshore a Europei de la nivelul actual de 12 GW la un nivel de cel puţin 60 GW până în 2030 şi de 300 GW până în 2050. Comisia îşi propune ca, până în 2050, să completeze această capacitate cu 40 GW provenind din energie oceanică, dar şi cu energie produsă utilizând alte tehnologii emergente, de exemplu turbine eoliene şi panouri solare flotante”, se arată într-un comunicat al CE.

    Creşterea se va baza pe vastul potenţial din toate bazinele maritime ale Europei şi pe poziţia de lider mondial a întreprinderilor din UE în acest sector. Creşterea va crea noi oportunităţi pentru industrie, va genera locuri de muncă verzi pe întregul continent şi va consolida poziţia de lider mondial a UE în domeniul tehnologiilor energetice offshore. De asemenea, va asigura protecţia mediului, a biodiversităţii şi a pescăriilor din UE.

    „Strategia de astăzi demonstrează urgenţa şi oportunitatea intensificării investiţiilor noastre în sursele regenerabile de energie offshore. Datorită vastelor bazine maritime şi poziţiei de lider industrial, Uniunea Europeană dispune de toate atuurile pentru a face faţă provocării. Exploatarea energiei din surse regenerabile offshore este deja o adevărată poveste europeană de succes. Ne dorim să o transformăm într-o oportunitate şi mai mare pentru energie curată, locuri de muncă de înaltă calitate, creştere durabilă şi competitivitate la nivel internaţional”, a declarat Frans Timmermans, vicepreşedintele executiv pentru Pactul verde european.

    Pentru a promova extinderea capacităţii energetice offshore, Comisia va încuraja cooperarea transfrontalieră între statele membre în ceea ce priveşte planificarea şi implementarea proiectelor pe termen lung. Conform CE, acest lucru va necesita integrarea obiectivelor în materie de dezvoltare a producţiei de energie din surse regenerabile offshore în planurile naţionale de amenajare a spaţiului maritim pe care statele de coastă trebuie să le prezinte Comisiei până în martie 2021.

    Pentru atingerea obiectivelor propuse, Comisia estimează că vor fi necesare investiţii de aproape 800 de miliarde de euro de acum până în 2050.

  • CE semnează al doilea contract pentru a asigura accesul la un potenţial vaccin anti-COVID

    Al doilea contract cu o companie farmaceutică pentru un potenţial vaccin anti-COVID a intrat în vigoare vineri în urma semnării sale oficiale de către Sanofi-GSK şi Comisia Europeană (CE).

    Contractul va permite tuturor statelor membre ale UE să achiziţioneze până la 300 de milioane de doze din vaccinul produs de Sanofi-GSK.

    În plus, statele membre pot dona doze rezervate ţărilor cu venituri mici şi medii.

    Oficialii europeni declară că Sanofi şi GSK se vor strădui să furnizeze în timp util o parte importantă a ofertei lor de vaccinuri printr-o colaborare cu mecanismul privind accesul global la vaccinuri împotriva COVID-19 (COVAX) – pilonul privind vaccinurile din cadrul acceleratorului accesului la instrumentele de combatere a COVID-19 pentru ţările cu venituri mici şi medii.

    Comisia a semnat deja un contract cu AstraZeneca şi continuă să discute acorduri similare cu alţi producători de vaccinuri cum sunt Johnson&Johnson, CureVac, Moderna şi BioNTech, cu care a încheiat discuţii exploratorii.

    Preşedinta Ursula von der Leyen a declarat că prin contractul încheiat cu Sanofi-GSK, Comisia Europeană îşi arată încă o dată angajamentul de a asigura un acces echitabil la vaccinuri sigure, eficace şi accesibile, nu numai pentru cetăţenii săi, ci şi pentru persoanele cele mai sărace şi mai vulnerabile din lume.

    „În curând vor fi încheiate acorduri cu alte companii şi se va elabora un portofoliu diversificat de vaccinuri promiţătoare, pe baza mai multor tipuri de tehnologii, ceea ce ne va spori şansele de a găsi un remediu eficient împotriva virusului”, a spus aceasta.

    Contractul este finanţat prin Instrumentul pentru sprijin de urgenţă, care dedică fonduri pentru crearea unui portofoliu de potenţiale vaccinuri cu profiluri diferite, produse de companii diferite.

    Sanofi şi GSK elaborează un vaccin recombinant împotriva COVID-19, folosind tehnologii inovatoare de la ambele companii.

    Sanofi va contribui cu antigenul proteinei S a COVID-19, care se bazează pe tehnologia ADN-ului recombinant, iar GSK va contribui cu tehnologia sa adjuvantă, deosebit de importantă într-o situaţie de pandemie, deoarece poate reduce cantitatea de proteine necesară per doză, permiţând producerea mai multor doze de vaccinuri.

    Companiile au demarat un studiu de fază 1/2 în septembrie, care va fi urmat de un studiu de fază 3 până la sfârşitul anului 2020.

    Dacă aceste etape se desfăşoară cu succes şi sub rezerva unor considerente de reglementare, companiile urmăresc să pună vaccinul la dispoziţia publicului până în a doua jumătate a anului 2021.

  • CE: TikTok aderă la Codul de conduită al UE privind combaterea discursurilor de incitare la ură

    Potrivit unui comunicat al CE, TikTok este cel de al nouălea partener care a aderat la codul de conduită, lansat în 2016, alăturându-se platformelor Facebook, Microsoft, Twitter, YouTube, Instagram, Snapchat, Dailymotion şi Jeuxvideo.com.

    „Prin aderarea la codul nostru de conduită, TikTok a demonstrat că se angajează ferm să combată discursurile ilegale de incitare la ură din mediul online. UE are nevoie de cooperare solidă cu astfel de actori importanţi pentru a face mediul digital un loc sigur pentru toţi”, a declarat Didier Reynders, comisarul pentru justiţie.

    Conform CE, care citează rezultatele celei de a cincea evaluări, publicate în iunie 2020, graţie codului de conduită, 90% din conţinutul semnalat este evaluat de companiile informatice în decurs de 24 de ore, iar 71% din conţinuturile considerate a fi discursuri ilegale de incitare la ură sunt eliminate.

  • CE, discuţii cu o companie pentru achiziţionarea unui potenţial vaccin împotriva COVID-19

    CE anunţă că acesta este rezultatul demersurilor cu alte companii, Sanofi-GSK, anunţate la 31 iulie, şi cu Johnson & Johnson, anunţate la 13 august, precum şi al semnării unui angajament prealabil de achiziţie cu AstraZeneca la 14 august.

    Potrivit oficialilor europeni, contractul avut în vedere cu societatea CureVac ar prevedea posibilitatea ca toate statele membre ale UE să achiziţioneze vaccinul, precum şi să îl doneze ţărilor cu venituri mici şi medii sau să îl redirecţioneze către ţări europene.

    Se preconizează că CE va dispune de un cadru contractual pentru achiziţionarea iniţială a 225 de milioane de doze în numele tuturor statelor membre ale UE, care vor fi furnizate după ce un vaccin s-a dovedit a fi sigur şi eficace împotriva COVID-19.

    Comisia continuă să poarte discuţii intense şi cu alţi producători de vaccinuri.

    Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a declarat că forul european îşi respectă promisiunea de a asigura accesul rapid al europenilor şi al întregii lumi la un vaccin sigur, care să protejeze împotriva coronavirusului.

    „Fiecare rundă de discuţii pe care o încheiem cu sectorul farmaceutic ne aduce mai aproape de obiectivul nostru de a învinge acest virus. În curând vom avea un acord cu societatea europeană inovatoare CureVac, care a beneficiat anterior de finanţare din partea UE pentru a produce un vaccin în Europa. Totodată, continuăm să purtăm negocieri şi cu alte societăţi, în încercarea de a găsi o tehnologie care să ne protejeze pe toţi”, a spus von der Leyen.

    Stella Kyriakides, comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară, a declarat la rândul său că discuţiile cu societatea europeană CureVac sporesc şansele de a găsi un vaccin eficace împotriva coronavirusului.

    CureVac este o societate europeană care desfăşoară o activitate de pionierat în vederea dezvoltării unei clase complet noi de vaccinuri bazate pe ARN mesager, transportat în celule de nanoparticule lipide. Platforma vaccinului a fost dezvoltată în ultimii zece ani.

    În 6 iulie, Banca Europeană de Investiţii şi CureVac au semnat un acord de împrumut în valoare de 75 de milioane euro pentru dezvoltarea şi fabricarea pe scară largă de vaccinuri, printre care şi vaccinul candidat al CureVac împotriva COVID-19.

  • Comisia Europeană autorizează un prim tratament împotriva COVID-19

    Comisia Europeană a acordat vineri o autorizaţie de introducere pe piaţă condiţionată pentru medicamentul Remdesivir, care devine astfel primul medicament autorizat la nivelul UE pentru tratamentul împotriva COVID-19.

    Autorizarea, în cadrul unei proceduri accelerate, survine în urma unei recomandări din partea Agenţiei Europene pentru Medicamente (EMA), urmată de o aprobare din partea statelor membre.

    „Protecţia sănătăţii publice este o prioritate-cheie a CE şi, ca atare, datele privind Remdesivir au fost evaluate într-un interval de timp excepţional de scurt prin intermediul unei proceduri de examinare continuă, o abordare utilizată de EMA în situaţii de urgenţă în materie de sănătate publică pentru a evalua datele pe măsură ce acestea devin disponibile”, a arătat CE.

    Acest lucru a permis acordarea rapidă a autorizaţiei în contextul crizei provocate de coronavirus, în termen de o săptămână de la recomandarea EMA, în comparaţie cu termenul obişnuit de 67 de zile.

    Comisarul pentru sănătate şi siguranţă alimentară, Stella Kyriakides, a declarat că autorizarea unui prim medicament pentru a trata COVID-19 reprezintă un mare pas înainte în lupta împotriva noului coronavirus.

    „Acordăm această autorizaţie la mai puţin de o lună de la depunerea cererii, dovadă clară a hotărârii UE de a răspunde rapid de fiecare dată când tratamente noi devin disponibile. Nu vom precupeţi niciun efort pentru a asigura tratamente sau vaccinuri eficiente împotriva coronavirusului”, a spus Kyriakides.

    Medicamentul autorizat Remdesivir dispune acum de o autorizaţie de introducere pe piaţă condiţionată, unul dintre mecanismele de reglementare ale UE create pentru a facilita accesul rapid la medicamente care răspund unei nevoi medicale nesatisfăcute, inclusiv la cele pentru situaţii de urgenţă ca răspuns la ameninţări la adresa sănătăţii publice, cum ar fi actuala pandemie.

  • BREAKING! Comisia Europeană a activat procedura de infringement împotriva României

    Comisia Europeană a transmis că a activat, miercuri, procedura de infringement pentru ţara noastră, din cauza legislaţiei defectuoase care nu permite gestionarea şi verificarea de către autorităţile române a cantităţilor mari de lemne tăiate ilegal din pădurile României.

    „În cazul României, autorităţile naţionale nu au fost în măsură să verifice efectiv operatorii şi să aplice sancţiuni corespunzătoare. Inconsecvenţele din legislaţia naţională nu permit autorităţilor române să verifice cantităţi mari de lemn recoltat ilegal. În plus, Comisia a constatat că autorităţile române gestionează pădurile, inclusiv prin autorizarea exploatării forestiere, fără a evalua în prealabil impactul asupra habitatelor protejate, după cum se prevede în Directiva Habitate şi în Directiva privind evaluarea strategică de mediu”, au transmis reprezentanţii Comisiei Europene, într-un comunicat de presă remis, miercuri, MEDIAFAX.

    Sursa citată precizează că „există deficienţe în ceea ce priveşte accesul publicului la informaţiile privind mediul din planurile de gestionare a pădurilor”.

    Comisia Europeană a mai constat că „unele habitate forestiere protejate au dispărut din cadrul siturilor protejate Natura 2000, ceea ce reprezintă o încălcare a Directivei Habitate şi a Directivei privind păsările”.

    Astfel, CE a decis, miercuri, să transmită României o scrisoare de punere în întârziere. Ţara noastră are „un termen de o lună pentru a lua măsurile necesare în vederea remedierii deficienţelor identificate de Comisie”.

    În caz contrar, Comisia Europeană poate decide să trimită autorităţilor române un aviz motivat.