BusinessMagazin

Tag: cautare

  • Cele mai puternice 100 de femei din business: Florentina Taudor, director general { Renania }

    •   A devenit general manager al Renania în 2012.
    •   Deţine un EMBA la Bled School of Management, Slovenia.
    •   Principala regulă după care se ghidează în carieră este „lead by example” („condu prin propriul exemplu”).
    •   Consideră că pentru a reuşi în mediul de afaceri local este nevoie de răbdare, de abilitatea de a te adapta rapid la schimbări şi de multă creativitate.
    •   În trecut a lucrat la BCR (Erste Group), Suport Colect (Erste Group), GE Money România şi Motoractive IFN (GE Money România).

    Cifră de afaceri (2017): >130 mil. lei
    Număr de angajaţi (2017): 153

  • Compania britanică de canabis medicinal controlată de artistul Snoop Dogg caută finanţare şi validare ca să concureze împotriva Big Pharma

    Compania britanică de canabis medicinal controlată de vehiculul de investiţii din care face parte rapper-ul Snoop Dogg vrea să concureze împotriva Big Pharma şi caută finanţare pentru a câştiga validare la nivel european cu privire la noua industrie care prinde contur la nivel global, în special în Canada şi SUA, potrivit Bloomberg.

    Oxford Cannabinoid Technologies lucrează pentru a cerceta şi analiza doar anumite părţi extrase din canabis care ar putea avea utilizări în imunologie, oncologie, neurologie şi împotriva durerii, potrivit preşedintelui companiei, Neil Mahapatra.

    Compania caută finanţare de 50 de milioane de dolari pe care i-ar folosi pentru costurile cercetării până în 2024. Momentan compania nu vrea să se listeze însă nu neagă această dorinţă pe termen lung.

    La ultima rundă de finanţare din 2018, compania a atras investiţii de la braţul de investiţii al gigantului din industria tutunului Imperial Brands şi de la Casa Verde Capital, vehiculul de investiţii unde Snoop Dogg este unul dintre parteneri.

    De data aceasta, OCT acceptă finanţare şi din partea marilor jucători din industria farmaceutică dacă vor să se implice, iar asta ar fi bine pentru industrie, spune Mahapatra.

     

     

  • Care sunt sfaturile Andreei Strugaru, care a înfiinţat o afacere de 35 de milioane de lei într-un domeniu al bărbaţilor

    •   Andreea Strugaru, coproprietar şi director de marketing al Kadra, a absolvit Facultatea de Automatizări şi Calculatoare din cadrul Institutului Politehnic din Cluj-Napoca în 1995 şi a urmat timp de doi ani cursurile Şcolii Postuniversitare de Administrarea Afacerilor din cadrul Facultăţii Babeş-Bolyai.
    •   În 1993 a fondat, alături de Radu Bogdan Opriş şi Monica Adriana Sagmar, Kadra (fostă Aluterm), companie specializată în furnizarea de sisteme de automatizare pentru căile de acces.
    •   Înainte de a fonda Kadra, a lucrat ca inginer de vânzări şi ulterior ca director comercial în cadrul unui importator de profile din aluminiu pentru faţade – Kueryo SRL.
    •   Spune că după ce şi-a setat un obiectiv pentru carieră, a muncit pentru a-l atinge, a păstrat direcţia şi încă nu s-a oprit din învăţat.
    •   Are o fiică şi este de profesie inginer automatist.

    Kadra este o companie clujeană cu venituri anuale de 35 de milioane de lei, realizate mai ales din soluţii de inginerie de acces automatizat în clădiri şi parcări.

    Profilul Andreei Strugaru a apărut în catalogul 100 CELE MAI PUTERNICE FEMEI DIN BUSINESS, 2019.

  • La cumpărături – pe Instagram. Cum s-a transformat reţeaua într-o afacere pentru retailerii de fashion

    Au apărut apoi magazinele online pentru cei prea ocupaţi sau fără chef să se deplaseze, iar mai nou, cei care vor să-şi înnoiască garderoba caută direct pe Instagram. Spre deosebire de magazinele online însă, Instagram, deşi este o reţea de socializare online, le permite utilizatorilor să caute produse interesante, după ce eventual le-au văzut purtate de altcineva şi şi-au dorit să le aibă ori le-au văzut datorită unei postări publicitare, precum şi să descopere unele noi. Există chiar şi branduri de modă care se concentrează pe promovarea pe Instagram şi care pot să nu aibă nici măcar propriul lor magazin fizic, scrie The Guardian.

    Atracţia pentru cumpăratul de articole vestimentare sau accesorii văzute numai pe Instagram se datorează plăcerii de a descoperi produse pe care nu le cunoaşte multă lume sau de a sprijini mici afaceri independente, dar nu numai. Chiar dacă magazinele online au mai multe produse disponibile, avantajul brandurilor de modă feminină sau masculină care se bazează pe Instagram, cum ar fi Dear Frances, Never Fully Dressed, Need, Veja ori Lisa Says Gah, acesta din urmă fiind, de fapt, un agregator de branduri de modă, este că-şi prezintă produsele nu fotografiate într-un studio, ci pe stradă purtate de creatori sau angajaţi ori într-un cadru astfel ales încât să transmită o anumită dispoziţie potenţialilor clienţi care caută sugestii vestimentare.

  • Catalogul Internetului de altădată

    Million Dollar Homepage, creat de Alex Tew în 2005, era un site care oferea un milion de pixeli de spaţiu publicitar pentru suma de 1 dolar/pixel cu o comandă minimă de 100 de pixeli. În ianuarie 2006, pixelii disponibili deja se epuizaseră, printre clienţi nu­mă­rându-se Yahoo! sau publicaţia britanică The Times. Site-ul există şi azi şi încă mai are vizitatori, scrie BBC, dar între timp a devenit un fel de catalog al internetului care a fost, având în vedere că aproximativ 40% dintre site-urile care-şi făceau reclamă acolo nu mai există în prezent, în timp ce altele şi-au schimbat numele după ce au fost vândute.

  • Când luxul devine sustenabil

    Ei doresc ca noua lor proprietate să aibă – sau îşi vor instala singuri odată ce o vor cumpăra – centrală termică pe biomasă, eventual una suficient de puternică pentru tot satul, dacă reşedinţa se află într-o zonă rurală, panouri solare care nu arată a panouri solare ori sisteme de reciclare a apei. Se vând, de asemenea, case luxoase confecţionate din lemn luat dintr-o zonă în care se plantează 30 de copaci pentru fiecare arbore tăiat şi dotate cu piscină cu apă purificată. De asemenea, clienţii nu mai sunt interesaţi de baruri cu tot felul de băuturi alcoolice şi colecţii de sticle de şampanie cu care să se mândrească, ci preferă să aibă o zonă de bar unde se pot prepara şi consuma sucuri naturale. 

  • O artistă a găsit o metodă prin care să transforme în artă un material aflat la îndemâna oricui

    În timpul unui masterat de la o facultate de artă din Londra, acesta a descoperit propolisul (substanţă răşinoasă folosită la astupat fisuri sau lipit faguri) produs de albinele din zonele cu plantaţii de arbori de cauciuc din Brazilia, scrie FT. Acest tip de propolis are o maleabilitate anume, iar curăţat de impurităţi devine negru lucios şi poate fi prelucrat ca sticla, dar la temperaturi mult mai mici. Materialul a inspirat-o pe artistă la crearea unei colecţii intitulate From Insects de lucrări care se situează la graniţa dintre sculpturi şi obiecte de mobilier sau decorative.

  • În goana după beneficii

    Lupta pentru angajaţi care se dă între companiile din România este din ce în ce mai vizibilă şi pe piaţa beneficiilor: bugetele cheltuite de companii anul trecut pentru cadouri, pensii private ori vacanţe a fost mai mult decât dublu faţă de 2017, ajungând până la 114 milioane de lei. Când vine vorba de tendinţe, flexibilitatea este cuvântul cheie astăzi, indiferent că vorbim de flexibilitatea spaţiilor, a proceselor sau a timpului. Bineînţeles că o singură formulă nu se potriveşte pentru toată lumea”, a spus Stelian Bogza, commercial director şi cofondator al platformei BenefitOnline.ro, în cadrul evenimentului ZF HR Trends care a avut loc săptămâna trecută. Platforma BenefitOnline.ro are în acest moment peste 116.000 de utilizatori şi peste 3.000 de beneficii disponibile. Astfel, companiile au cheltuit anul trecut pentru beneficiile angajaţilor, cu 150% mai mult decât în 2017, iar valoarea medie lunară a acestora a ajuns la 355 lei pentru un angajat, în creştere cu 11%.

    Beneficiile pot fi de multe feluri, începând de la cadouri şi până la plata sau decontarea diferitelor forme de transport utilizate în drumul spre serviciu. Alegerile angajaţilor sunt cu atât mai variate atunci când privim înspre modul în care acestea au fost alese de generaţii diferite. Prin urmare, generaţia Baby Boomers (1945-1960) şi Generaţia X (1961-1980) au făcut alegeri similare în privinţa beneficiilor, îndreptându-se mai mult înspre turismul intern, pensii private şi sănătate, ultimele două fiind alegeri fireşti pentru aceste generaţii. De cealaltă parte, Generaţia Y (1981-1995) şi Generaţia Z (după 1995) se îndreaptă spre lucruri imediate, precum cadouri, sport şi beneficii de tip telecom & electro-IT – precum abonamente de telefonie mobilă plătite de companie sau chiar device-uri precum smartphone-uri sau laptopuri. Cu toate acestea, şi între cele mai tinere două generaţii din piaţă există diferenţe, încât Generaţia Y este mai matură şi pune accent şi pe transport sau cursuri profesionale.

    „Dacă ne uităm la generaţii, nu este o surpriză că turismul, pensiile şi sănătatea sunt alegerile Generaţiei X, la fel cum nu este o surpriză că generaţia mai tânără vrea cadouri, vrea transport, cursuri, sport, device-uri. Ei vor să se bucure acum. Este bine să le daţi opţiunea de a-şi valida partea de nevoi personale”, adaugă Bogza.

    Din bugetele de beneficii flexibile ale companiilor, circa 58% reprezintă tichete de masă, care sunt un beneficiu chiar dacă obişnuinţa de a le primi în multe companii din piaţa muncii din România le face să pară o necesitate salarială.

    În top 10 beneficii flexibile pe care le aleg angajaţii din România au rămas în continuare şi cadourile sezoniere, aşa-numite „benefit in kind” (care pot fi chiar bonusuri), reprezentând 32,5% din total; cadouri cu ocazii speciale, reprezentând 18,8%, transportul cu 17,3% şi turismul intern cu 14,2%. În mod surprinzător, beneficiile legate de telecom & electro-IT reprezintă doar 0,9% din total, iar sportul doar 5,3%. De la an la an cele mai mari schimbări au fost înregistrate la nivelul cadourilor pentru ocazii speciale (creştere de 4,1%), iar cele mai mari scăderi la nivelul benficiilor de transport (4,4%).

    Dintr-o abordare sectorială, companiile din call center şi outsourcing oferă cele mai multe beneficii, reprezentând 28% din total. Companiile de IT şi de dezvoltare software, alături de furnizorii de servicii, reprezintă câte 23% din total, situându-se pe locul doi, urmate de sectorul de producţie (15%), retail (6%) şi servicii financiare (5%). Tot pe sectoare, angajaţii aleg beneficii diferite, în funcţie de stilul de viaţă pe care îl au, de nivelul de educaţie, dar mai ales de nevoile pe care vor să şi le satisfacă. Angajaţii din piaţa de call center, de pildă, au un apetit foarte ridicat pentru cadouri şi pentru transport, alegerile lor fiind completate de turismul intern. Sănătatea şi pensiile private nu sunt însă printre priorităţile lor. Situaţia arată extrem de diferit în rândul angajaţilor din industria de IT şi de software, astfel că după cadouri, priorităţile lor sunt sportul şi pensiile private, cu mai puţin interes pentru transport şi turism intern. Reflectând realitatea socială, sectorul de producţie vine în 2018 cu transportul, cadourile şi turismul intern drept alegeri principale ale angajaţilor, beneficiile care ţin de sport fiind pe ultimul loc.

    Suma medie cheltuită de companii diferă mai mult sau mai puţin de la sector la sector, în sectorul de servicii suma fiind de 370 lei (cea mai mare),  în call center de 360 lei, urmat de sectorul de IT cu 350 lei, producţie cu 340 lei, servicii financiare cu 315 lei şi retail cu 270 lei. Benefit Systems, compania care operează platforma locală de beneficii extrasalariale BenefitOnline.ro, a raportat în 2018 afaceri de 32 milioane lei, dublu faţă de 2017, la un profit de circa 2 milioane lei. Pentru 2019, compania estimează o majorare a veniturilor cu peste 50%, la cel puţin 50 milioane lei. BenefitOnline.ro lucrează cu mulţi clienţi din România, printre care şi nume mari precum Vodafone, eMAG, Microsoft, Telekom, KPMG, Bosch, ING, Blue Air, BCR sau Vola.

    „Afacerile din 2018 au continuat să menţină trendul din ultimii ani, dublându-se faţă de anul precedent. Astfel, cifra de afaceri a urcat la 32 de milioane de lei, cu un profit de aproximativ 2 milioane de lei. Pentru anul în curs, ne-am propus să atingem o cifră de afaceri de minimum 50 de milioane de lei”, declara Bogza la finalul lunii februarie.

    Cu peste 3% din totalul numărului de angajaţi din sectorul privat folosind platforma lor, reprezentanţii Benefit se aşteaptă să ajungă la circa 250.000 de utilizatori în următorii ani, după ce numărul angajaţilor din platformă aproape s-a dublat de la an la an.

    „Acest trend crescător arată că piaţa românească se educă în spiritul ideii de beneficii flexibile, iar companiile arată din ce în ce mai mult o aplecare către nevoile angajaţilor din perspectiva beneficiilor. Tendinţele pentru anii următori nu pot fi decât pozitive şi estimăm că, pentru anul în curs, numărul utilizatorilor platformei noastre va creşte la circa 160.000, iar în maximum doi ani ne-am propus să ajungem la 250.000 de utilizatori ai platformei”, mai spune Stelian Bogza.

    În 2018, BenefitOnline a încheiat parteneriate cu 65 de companii noi, majoritatea fiind din IT, call center şi BPO, servicii, banking şi producţie.
    Pentru 2019, pe lângă atingerea unui număr de 160.000 de utilizatori în platformă, compania vizează diversificarea listei de beneficii accesibile pentru angajaţi. Una dintre direcţii este posibilitatea achiziţionării de abonamente sau bilete la spectacole, concerte, proiecţii cinematografice, muzee, festivaluri, filme etc., ca urmare a unei modificări legislative care aduce în lumină noile tichete culturale, ce vor putea fi acordate lunar sau ocazional.

    O altă direcţie de dezvoltare a companiei este şi extinderea la nivel internaţional. BenefitOnline a iniţiat deja în 2018 multiple discuţii cu companii din Bulgaria şi Serbia, acestea fiind pieţele vizate pentru extindere. Compania are în prezent 21 de angajaţi şi are în plan creşterea echipei la 25 de angajaţi.

  • Doar pentru colecţionari moderni

    Ca atare, diverse firme s-au specializat în realizarea de astfel de obiecte de colecţie.

    Printre aceste firme se numără Raro, cunoscută pentru piesele sale sculpturale de mobilier din materiale foarte rare, Andrew Martin, cu colecţia Tutti Frutti de piese de mobilier care aduc a biscuiţi digestivi şi tablete de ciocolată, ori Alexandra Llewellyn, cu seturile sale de table sau poker în ediţie limitată lucrate manual, ca setul table cu imagini inedite ale actriţei Marylin Monroe sau unul de pocher cu cranii, cu jetoane confecţionate de cel mai vechi astfel de fabricant din SUA.

  • Povestea de succes a unui tânăr farmacist român. La 28 de ani, are propria linie de produse dermato-cosmetice şi concurează cu brandurile consacrate

    Tânărul şi-a descoperit marea pasiune încă din clasa a VIII-a, iar datorită părinţilor lui care deţineau o farmacie în Alba Iulia, a reuşit să-şi împlinească visul şi să-l transforme într-o carieră înfloritoare.

    Prima cremă preparată în laboratorul propriu din Alba Iulia a ieşit pe piaţă în 2014. Produsul a avut mare succes, iar de atunci Emanuel Lazăr şi-a propus să creeze produse dermato-cosmetice de calitate, fabricate 100% în România, accesibile ca preţ, ca o alternativă la cremele străine mult prea scumpe. „Este foarte greu să te lupţi de la egal la egal cu marile branduri internaţionale care investesc sute de milioane de euro anual în marketing. Cu toate acestea, nu m-am lăsat descurajat şi mi-am propus să analizez unde greşesc acestea, astfel încât să nu repet aceeaşi greşeală şi să vin cu ceva nou. Scopul meu a fost să produc creme cu un conţinut natural aproape de 100%, iar preţul să fie mult mai mic decât concurenţa străină”, declară Emanuel Lazăr.

    La începutul lunii martie, farmacistul român a lansat un nou produs – o loţiune micelară, fabricată în totalitate în laboratorul său din Alba Iulia, produs pe care doreşte să îl impună şi în pieţele din Europa.