Anul trecut, nominalizaţii la Oscar au primit o pungă de cadouri ce conţine hârtie igienică de lux şi excursii în Japonia sau Israel, plus încă câteva obiecte controversate precum un articol pentru lift mamar sau un vibrator. Anul acesta punga conţine lucruri mai puţin controversate.
Mai jos puteţi vedea ce conţin pungile de cadouri din acest an.
Anul trecut, nominalizaţii la Oscar au primit o pungă de cadouri ce conţine hârtie igienică de lux şi excursii în Japonia sau Israel, plus încă câteva obiecte controversate precum un articol pentru lift mamar sau un vibrator. Anul acesta punga conţine lucruri mai puţin controversate.
Mai jos puteţi vedea ce conţin pungile de cadouri din acest an.
Românul face parte dintr-o echipă internaţională pe care au denumit-o rLoop. Cu toţii au pus bazele unui sistem atipic, capabil să transporte călători printr-un tunel depresurizat, cu peste 1.200 de kilometri pe oră. Viziunea lor a fost recunoscută de Musk, care, la finalul concursului, le-a acordat premiul pentru inovaţie.
Denis Tudor şi colegii săi de echipă, printre care şi membri NASA, şi-au înglobat ideile într-un prototip, construit cu 70.000 de euro, fonduri atrase exclusiv prin eforturi de crowdfunding.
“Hyperloop este practic o capsulă ce va fi propulsată cu viteze de peste 1.200 de kilometri pe oră, într-un tub cu condiţii atmosferice joase. Ar putea fi catalogat ca un mijloc de transport în comun între tren şi avion, ideal pe distanţele de până în 1.000 de kilometri, unde zborul cu avionul nu avantajează, din cauza timpilor petrecuţi în aeroport, iar călătoria cu trenul ar dura prea mult. Totodată, această soluţie are şi avantajul tehnic al unui consum redus de energie, pe fondul condiţiilor de presiune atmosferică foarte joasă. Astfel, o călătorie cu Hyperloop va fi mai ieftină decât un bilet de avion”, spune Denis Tudor.
Fiind vorba despre 40 de membri din 14 ţări, echipa din care face parte Denis Tudor a fost organizată asemeni unui open-source, pentru ca fiecare să poată lucra de la distanţă.
Implementat, proiectul la care lucrează va “apropia” oraşele lumii. Astfel, o călătorie din Los Angeles în San Francisco, la o distanţă de peste 550 de km, se va face în mai puţin de 30 de minute, la un cost estimat de circa 50 de dolari.
“Eu m-am ocupat, alături de colegii mei, de senzorii folosiţi, de controlul capsulei în tubul vidat, dar şi de o parte din electronică”, mai spune românul.
Prototipul trenului Hyperloop va căpăta forma finală în preajma anului 2020, iar apoi o echipă formată din specialişti îl va construi în mai multe locuri de pe planetă
Românul face parte dintr-o echipă internaţională pe care au denumit-o rLoop. Cu toţii au pus bazele unui sistem atipic, capabil să transporte călători printr-un tunel depresurizat, cu peste 1.200 de kilometri pe oră. Viziunea lor a fost recunoscută de Musk, care, la finalul concursului, le-a acordat premiul pentru inovaţie.
Denis Tudor şi colegii săi de echipă, printre care şi membri NASA, şi-au înglobat ideile într-un prototip, construit cu 70.000 de euro, fonduri atrase exclusiv prin eforturi de crowdfunding.
“Hyperloop este practic o capsulă ce va fi propulsată cu viteze de peste 1.200 de kilometri pe oră, într-un tub cu condiţii atmosferice joase. Ar putea fi catalogat ca un mijloc de transport în comun între tren şi avion, ideal pe distanţele de până în 1.000 de kilometri, unde zborul cu avionul nu avantajează, din cauza timpilor petrecuţi în aeroport, iar călătoria cu trenul ar dura prea mult. Totodată, această soluţie are şi avantajul tehnic al unui consum redus de energie, pe fondul condiţiilor de presiune atmosferică foarte joasă. Astfel, o călătorie cu Hyperloop va fi mai ieftină decât un bilet de avion”, spune Denis Tudor.
Fiind vorba despre 40 de membri din 14 ţări, echipa din care face parte Denis Tudor a fost organizată asemeni unui open-source, pentru ca fiecare să poată lucra de la distanţă.
Implementat, proiectul la care lucrează va “apropia” oraşele lumii. Astfel, o călătorie din Los Angeles în San Francisco, la o distanţă de peste 550 de km, se va face în mai puţin de 30 de minute, la un cost estimat de circa 50 de dolari.
“Eu m-am ocupat, alături de colegii mei, de senzorii folosiţi, de controlul capsulei în tubul vidat, dar şi de o parte din electronică”, mai spune românul.
Prototipul trenului Hyperloop va căpăta forma finală în preajma anului 2020, iar apoi o echipă formată din specialişti îl va construi în mai multe locuri de pe planetă
Marea câştigătoare de duminică a fost Adele, care a luat premiile pentru Albumul anului, Cântecul anului, Înregistrarea anului şi Cel mai bun album pop.
David Bowie a câştigat duminică, postum, patru premii Grammy pentru ultimul său album, ‘Blackstar’.
Albumul Anului
25 – Adele
Lemonade – Beyonce
Purpose – Justin Bieber
Views – Drake
A Sailor‘s Guide to Earth – Sturgill Simpson
Unul dintre cele mai longevive programe de susţinerea educaţiei şi a performanţei, „Bursele Telekom”, a ajuns în 2016 la a şaptea ediţie. În fiecare anTelekom Romania aacordat burse unui număr de zece studenţi cu rezultate şcolare foarte bune şi obiective de carieră bine stabilite şi care, în plus, s-au remarcat prin proiecte extracurriculare şi activităţi de voluntariat. Peste 100 de studenţi au beneficiat până în prezent de burse de excelenţă prin programele derulate de Telekom Romania.
În 2016 programul „Bursele Telekom” a fost deschis studenţilor din anul I la universităţile de stat, indiferent de profilul acestora. Din cele 360 de înscrieri, juriul a selectat 20 de finalişti, dintre care au fost aleşi zece câştigători.
Cei zece câştigători ai ediţiei 2016 sunt studenţi ai universităţilor din Bucureşti, Iaşi şi Cluj- Napoca. Fiecare studentprimeşte din partea Telekom Romania o bursă anuală în valoare totală de 11.250 de lei, pe durata anului universitar 2016-2017.
Fie că se pregătesc să devină medici, profesori sau cercetători, tinerii bursieri ne vorbesc despre parcursul lor educaţional, despre valorile care îi animă şi despre visul pe care speră să-l transforme într-o carieră de succes.
Mihaela – Alexandra Roman este pasionată de medicină încă din anii copilăriei, atunci când o însoţea pe mama sa în cabinetul medical în care aceasta profesa. Pasiunea s-a transformat în destin, iar acum studiază medicina, convinsă de faptul că poate face performanţă pentru a-i putea ajuta pe oameni. Pentru aceasta are nevoie de sprijin în demersul asumat,pentru a putea participa la conferinţe şi congrese care presupun o taxă de participare cedepăşeşte bugetul de care Alexandra dispune. De asemenea, bursa de la Telekom o va ajuta să împlinească un proiect convergent, ”Happy steps”, care constă în organizarea unor cursuri gratuite de dans pentru copiii bolnavilor de cancer de la Hospice Romania.
Mihai Gherman a fost pasionat din copilărie de universul ştiinţific. Era atras de felul în care funcţionează lucrurile din jurul său. Informatica a devenit un ingredient zilnic al vieţii sale. În timp, apetitul nestăvilit pentru cunoaştere a început să se manifeste în special în direcţia tainelor corpului uman. Prin urmare, a început să studieze medicina şi să înţeleagă faptul că dorinţa sa este aceea de a-şi folosi cunoştinţele în folosul sănătăţii oamenilor. Întâlnirea dintre informatică şi medicină s-a manifestat sub cupola unor teme precum deep-learning şi cea a reţelelor neuronale virtuale. Bursa Telekom îl va ajuta să aprofundeze aceste teme oferindu-i accesul de care are nevoie la surse suplimentare de informaţie, precum cărţi de specialitate şi abonamente la reviste de cerecetare.
Visul Cristianei Maria Popescu, olimpică medaliată cu aur la matematică, este de a avea un impact în societatea românească. Pas cu pas a contribuit la progres. A salvat în 19 ani peste cincizeci de animale ale străzii. Şi-a deschis inima si curtea pentru pisicile şi câinii înfometaţi, abandonaţi şi răniţi, oferindu-le o viaţă fără griji. Cristiana aspiră la o carieră în neurologie şi îşi doreşte să descopere tratamente eficiente pentru accidentul vascular cerebral, boala care i-a răpit tatăl. Bursa Telekom îi oferă acces la resurse de studiu si sprijin în proiectul de a înfiinţa un ONG.
Bogdan – Viorel Vîlceleanu aspiră la o carieră în cercetarea biomedicală, o specializare ce necesită acces necontenit la cele mai recente informaţii din domeniu. Ţelul lui Bogdan poate fi îndeplinit prin acces la materiale didactice corespunzătoare, precum manuale şi atlase specifice, acces la reviste şi platforme digitale de învăţare ale unor universităţi internaţionale de prestigiu, participarea la numeroase congrese de specialitate din ţară şi nu numai.
Sergiu – Andrei Dinu este un student special, cu rezultate extraordinare la nivel naţional şi internaţional în informatică, matematică, fizică şi şah. Sergiu îşi doreşte să-şi continue activitatea academică în ţara sa natală, scopul său fiind acela de a deveni un ambasador al excelenţei academice din România. Bursa Telekom îl va aduce mai aproape de împlinirea propriei chemării, aceea de a transforma performanţa academică în condiţie de posibilitate a unei vieţi mai bune pentru comunitatea în care trăieşte.
Musicalul „La, La, Land“ a câştigat toate cel şapte categorii la care a concurat în cadrul galei de decernare a Globurilor de Aur, inclusiv la cele mai importante – Cel mai bun musical/comedie, Cel mai bun regizor, Cel mai bun scenariu (Damien Chazelle), Cea mai bună actriţă într-un musical/comedie (Emma Stone) şi Cel mai bun actor într-un musical/comedie (Ryan Gosling), dar şi premiul pentru cea mai bună coloană sonoră şi cel mai bun cântec.
„La La Land” a devenit astfel cel mai laureat din istoria Globurilor de Aur, depăşind recordul de şase trofee câştigate de „One Flew Over the Cuckoo’s Nest” (1976) şi „Midnight Express (1979)”.
“Moonlight” a câştigat premul pentru cel mai bun film la categoria dramă. Casey Affleck a primit premiul pentru cel mai bun actor într-un rol principal la categoria dramă pentru filmul “Manchester by the Sea”, iar Isabelle Huppert a fost desemnată ca fiind cea mai bună actriţă la categoria dramă. Rolurile secundare au fost câştigate de Aaron Taylor Johnson pentru rolul său ăn filmul “Nocturnal Animals” şi Viola Davis pentru rolul din “Fences”.
Cel mai bun film de animaţie a fost considerat “Zootopia”, iar cel mai bun film străin “Elle”.
La categoria seriale, “The Crown”, serialul Netflix despre viaţa familiei regale a Marii Britanii, a câştigat premiul pentru cel mai bun serial dramă, deşi a concurat cu seriale ca “Game of Thrones”, “Stranger Things” sau “Westworld”. De asemenea, Claire Foy care interpretează rolul reginei a câştigat premiul pentru cea mai bună actriţă într-un serial dramă. Cel mai bun serial comedie a fost desemnat “Atlanta” creat de Donald Glover, care a primit şi premiul pentru cel mai bun actor într-o comedie.
Musicalul „La, La, Land“ a câştigat toate cel şapte categorii la care a concurat în cadrul galei de decernare a Globurilor de Aur, inclusiv la cele mai importante – Cel mai bun musical/comedie, Cel mai bun regizor, Cel mai bun scenariu (Damien Chazelle), Cea mai bună actriţă într-un musical/comedie (Emma Stone) şi Cel mai bun actor într-un musical/comedie (Ryan Gosling), dar şi premiul pentru cea mai bună coloană sonoră şi cel mai bun cântec.
„La La Land” a devenit astfel cel mai laureat din istoria Globurilor de Aur, depăşind recordul de şase trofee câştigate de „One Flew Over the Cuckoo’s Nest” (1976) şi „Midnight Express (1979)”.
“Moonlight” a câştigat premul pentru cel mai bun film la categoria dramă. Casey Affleck a primit premiul pentru cel mai bun actor într-un rol principal la categoria dramă pentru filmul “Manchester by the Sea”, iar Isabelle Huppert a fost desemnată ca fiind cea mai bună actriţă la categoria dramă. Rolurile secundare au fost câştigate de Aaron Taylor Johnson pentru rolul său ăn filmul “Nocturnal Animals” şi Viola Davis pentru rolul din “Fences”.
Cel mai bun film de animaţie a fost considerat “Zootopia”, iar cel mai bun film străin “Elle”.
La categoria seriale, “The Crown”, serialul Netflix despre viaţa familiei regale a Marii Britanii, a câştigat premiul pentru cel mai bun serial dramă, deşi a concurat cu seriale ca “Game of Thrones”, “Stranger Things” sau “Westworld”. De asemenea, Claire Foy care interpretează rolul reginei a câştigat premiul pentru cea mai bună actriţă într-un serial dramă. Cel mai bun serial comedie a fost desemnat “Atlanta” creat de Donald Glover, care a primit şi premiul pentru cel mai bun actor într-o comedie.