Tag: castigatoare

  • A câştigat 560 de milioane de dolari, dar NU POATE SĂ ÎŞI RIDICE PREMIUL. Povestea fabuloasă a unei tinere din Statele Unite

    Câştigătoarea marelui premiu în valoare de 560 de milioane de dolari la loteria din New Hampshire,  S.U.A., doreşte să îşi păstreze anonimatul, întrucât se teme să nu devină ţinta hoţilor şi a criminalilor, aşa cum s-a întâmplat în numeroase alte cazuri. Femeia a contactat un judecător, cu ajutorul căruia speră să obţină aprobarea anonimatului, iar în documentele înaintate instanţei, aceasta s-a identificat doar ca Jane Doe. Judecătorul a precizat că „ea doreşte să aibă libertatea de a merge într-un magazin alimentar sau de a participa la evenimente publice fără a fi cunoscută ca şi câştigătoare a premiului de jumătate de miliard de dolari”.

    Oficialii loteriei înţeleg temerile femeii, însă susţin că păstrarea anonimatului contravine normelor loteriei de la New Hampshire, care impun ca numele câştigătorului, oraşul şi suma câştigată să fie disponibile pentru informaţii publice, în conformitate cu legile privind înregistrările deschise, ca protecţie împotriva fraudei şi a malware-ului. Mai mult decât atât, femeia a semnat deja pentru ridicarea premiului, folosindu-si numele real, iar modificarea semnăturii ar putea avea ca şi consecinţă anularea biletului.

    O femeie care deţine un cont de nouă cifre dintr-o localitate ca şi New Hampshire, devine rapid şi sigur ţinta reporterilor şi a fotografilor, dar şi un puternic instrument de marketing pentru loterie. Tocmai de aceea, câştigătoarea doreşte să se ţină “departe de strălucirea şi nenorocirea care au căzut adesea pe alţi câştigători ai loteriei”.

    În multe cazuri, surpriza câştigării unui premiu uriaş s-a transformat într-un coşmar pentru câştigători. De exemplu, pe noiembrie 2015, Craigory Burch Jr. a câştigat un jackpot de 434.272 $, ştire care a apărut în publicaţia The Washington Post. Două luni mai târziu, poliţia a descoperit că acesta fusese ucis în casa sa, în faţa copiilor, de către şapte bărbaţi mascaţi.

    Un alt caz a fost cel al lui  Abraham Shakespeare, care a câştigat un premiu uriaş, de 30 millioane de dolari in 2006. Doi ani mai târziu, el a fost abordat de o anume Dorice Moore, care i-a spus că este interesată să scrie o carte despre cum oamenii încearcă să obţină avantaje de pe urma sa. Curând, ea a devenit consilierul său financiar, şi a început să sustragă fonduri din contul său. Când acesta a descoperit că Moore i-a golit conturile, a ameninţat-o că o va ucide, însă până la urmă l-a ucis ea pe el.

  • DEZASTRU pe pieţele globale: pierderi cumulate de 4.000 de miliarde de dolari

    Bursele europene au deschis cu scăderi de circa 3 procente, lăsând investitorilor opţiuni reduse: cumpărarea de aur, de yeni japonezi sau obligaţiuni guvernamentale.

    Şi preţurile mărfurilor au înregistrat scăderi, în special petrolul şi metalele, după un început de an foarte bun.

    „Jocul s-a terminat. Volatilitatea rdicată le reaminteşte, în mod dureros, investitorilor că nu există numai pariuri câştigătoare”, a declarat un analist de la Rabobank.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • La Bucureşti se organizează cea mai mare competiţie de e-sports din ţară. 16 echipe se bat pentru 1 milion de dolari

    Turneele de calificare pentru The Bucharest Major s-au încheiat şi ne-au oferit lista completă de echipe participante la cea mai mare competiţie Dota 2 a primăverii 2018. Acestea se vor înfrunta pentru premii totale de un milion USD şi pentru 1500 puncte de calificare la The International 2018.

    Zece dintre formaţiile care vor urca pe scena Sălii Polivalente au primit invitaţii directe, iar restul au fost desemnate prin califcări online.

    În fruntea listei echipelor invitate se află nume sonore precum Team Liquid (câştigătoarea turneului The International 2017 cu premii totale de 21 milioane USD), Team Secret (un brand renumit pe scena Dota 2, care în momentul de faţă conduce clasamentul punctelor de calificare) şi Mineski (câştigătoarea turneului PGL Open Bucharest din octombrie 2017).

    Invitate au fost şi echipele Evil Geniuses, Newbee (cea mai bună echipă chineză a momentului), Complexity, Vici Gaming, LFY, Virtus Pro (“campionii” Rusiei) şi Natus Vincere (câştigătoarea primului turneu The International).

    În cele din urmă, calificările regionale au desemnat următoarele reprezentante:

    • China – VG.J Thunder (echipa fondată de baschetbalistul Jeremy Lin)
    • Europa – OG (formaţie cu patru majoruri câştigate la activ)
    • CIS: Vega Squadron
    • America de Sud – PaiN Gaming
    • America de Nord – Optic Gaming
    • Asia de Sud Est – TNC

    The Bucharest Major va include o etapă de grupe de patru zile urmând ca pe 9-11 martie acţiunea să se desfăşoare pe scena Sălii Polivalente. 

  • Simona Halep a învins-o pe Irina Begu şi s-a calificat în finala turneului de la Shenzhen

    Partida a durat o oră şi 28 de minute. De-a lugnul întâlnirii, Halep a reuşit 15 lovituri direct câştigătoare şi a comis 15 erori neforţate, în timp ce Begu a avut 15 lovituri direct câştigătoare şi 23 de greşeli neprovocate.

    A fost a şasea victorie obţinută de Halep în faţa Irinei Begu, în tot atâtea întâlniri directe în circuitul WTA.

    “A fost un meci greu. Irina este o jucătoare puternică, iar în setul doi ea şi-a îmbunătăţit jocul. Eu am lovit, însă, mingea mai tare şi sunt mândră de victoria mea de astăzi. Este un sentiment minunat să fiu din nou în finală. Abia aştept să joc. Anul trecut, Siniakova m-a învins aici, iar să joc împotriva Mariei Şarapova este mereu o provocare”, a afirmat Halep, care a câştigat turneul de la Shenzhen în 2015.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Bill Gates pariază pe România. Care sunt acţiunile pe care el le vede câştigătoare

    Bill Gates, 62 de ani, unul dintre cei mai bogaţi oameni din lume, este acţionar la Fondul Proprietatea prin intermediul fundaţiei Bill şi Melinda Gates, cea mai mare organizaţie filantropică din lume, cu active în gestionare de circa 40 de miliarde de dolari.

    Fondatorul Microsoft deţine 2,7 milioane de certificate de depozit globale (GDR-uri) la Fondul Proprietatea pe bursa de la Londra, echivalentul a circa 135 milioane de acţiuni, potrivit celui mai recent raport financiar anual al fundaţiei filantropice.

    Citeşte continuarea pe www.zf.ro

  • ”Ultimul loc neatins din Europa”. Fotografia unei românce premiată de o publicaţie britanică prestigioasă

    Tânăra româncă trăieşte în Londra şi a suprins în imaginile sale frumuseţlile României. Imaginea săptămânii din publicaţia britanică prezintă zona Fundătura Ponorului, aflată în Parcul National Gradistea Muncelului-Ciclovina.

    Citiţi mai multe pe www.descopera.ro

  • Horia Tecău şi Juls Rojer sunt CAMPIONI la US Open 2017: filmul unei victorii superbe în faţa ibericilor Marc şi Feliciano Lopez

    Horia Tecău a cuprins în braţe, pentru prima dată în carieră, trofeul de la US Open. A câştigat alături de Jean Julien Rojer, “jumătatea sa” pe tur începând cu 2014, o finală netă ca scor (2-0, după nebunia din semifinale), dar echilibrată şi cu multe momente de cumpănă pe teren. 6-4, 6-3 arată tabela. Horia şi Juls au câştigat mai net duelul loviturilor câştigătoare, al muşcăturilor letale: 41 la 25.
     
    Cititi mai multe pe www.prosport.ro
  • Electricitatea e o energie câştigătoare

    “Sunt câteva lucruri esenţiale în industria noastră”, spune Jean Pascal-Tricoire, aflat la prima sa vizită în România. „Primul este că trebuie să furnizăm energie tuturor oamenilor de pe planetă, pentru că astăzi sunt încă aproape 2 miliarde de oameni care nu au acces la aceasta. De asemenea, schimbarea climatică reprezintă o mare problemă, din cauza emisiilor de CO2, iar producţia de energie este una dintre principalele surse de emisii de dioxid de carbon. Prin urmare, trebuie să facem tot ceea ce facem astăzi cu o eficienţă de trei ori mai mare. Generaţia noastră se întâlneşte cu două oportunităţi extraordinare: prima este IoT (internet of things – n.red.), care în domeniul energiei conectează totul, de la unităţile de producţie până la prize; cea de-a doua este legată de faptul că totul va fi mult mai descentralizat, mai ales în zona energiei regenerabile. Consecinţa este că vom vedea un viitor mult mai «electric».“

    Jean-Pascal Tricoire şi-a început cariera la Schneider Electric în 1986, lucrând de-a lungul timpului alături de diviziile din Italia, China, Africa de Sud şi Statele Unite. În 2004 a fost numit COO, pentru ca în aprilie 2013 boardul executiv să îl numească CEO şi preşedinte al boardului.

    „Suntem o companie cu venituri de 25 de miliarde de dolari, iar businessul e distribuit în toată lumea. În momentul acesta, jumătate din afacerile noastre sunt legate de IoT – produse conectate, software sau soluţii analitice”, spune CEO-ul Schneider Electric.

    Potrivit datelor de la Ministerul de Finanţe, cifra de afaceri a Schneider Electric în România a depăşit anul trecut 280 de milioane de lei, compania obţinând un profit de 16 milioane de lei. În 2016, Schneider Electric avea aproape 300 de angajaţi în România.

    „Dacă te uiţi la cum arătau lucrurile acum zece ani şi cum vor arăta peste 20 de ani, e evident că electricitatea va creşte de două ori mai repede decât consumul total de energie; electricitatea e o energie câştigătoare, maşinile electrice reprezintă doar un exemplu”, spune Tricoire. „Aceste vehicule vor deveni mai puţin costisitoare decât cele tradiţionale până în 2025. În acelaşi timp, modelul vechi e de a arde cărbun sau gaze; noul model se bazează pe energie regenerabilă şi pe stocarea acesteia. Sunt numeroase tranzacţii masive în industrie, iar primul efect va fi apariţia mai multor surse descentralizate în apropierea punctelor de consum. Consumatorii vor produce propria lor energie, uneori o vor vinde sau vor cumpăra – e un fenomen întâlnit deja pe piaţa din Statele Unite, acolo unde oamenii cumpără şi stochează energie atunci când e curată şi e ieftină. Consumatorii devin astfel o parte esenţială a pieţei.”

    În Statele Unite, Schneider gestionează 90 gigawaţi de energie fără a produce nimic; compania se bazează pe un sistem de senzori digitali instalaţi în clădiri sau fabrici. „Dacă vrei să fii mai eficient, trebuie în primul rând să economiseşti, să consumi mai puţini kilowaţi-oră, şi în al doilea rând să cumperi electricitate curată şi ieftină. Consumi mai puţini, plăteşti mai inteligent – asta e ceea ce trebuie să faci. Noi asta încercăm să facem, să eficientizăm consumul; în acest sens IoT este foarte important, pentru că economiseşte energie”, explică CEO-ul Schneider Electric. „Şi în România, ai multe fabrici sau unităţi de producţie care pot fi conectate, aducând astfel o mult mai mare eficienţă în operare.”

    Jean-Pascal Tricoire spune că există două moduri prin care poţi face o clădire mai eficientă: cel vechi, care înseamnă izolarea – refaci zidurile, pereţii, schimbi ferestrele şi aşa mai departe; şi ai apoi modul nou, care înseamnă digitalizare. „Îţi ia puţin timp şi nu necesită foarte multă muncă să conectezi fiecare parte a clădirii, nu trebuie să evacuezi pe nimeni în timpul lucrărilor. Atunci când instalăm sistemul digital într-o clădire veche, investiţia se recuperează după aproximativ trei ani. Mai mult, odată ce sistemul e instalat, clădirea se poate conecta la reţea, dar asta nu e neapărat o condiţie. Eficientizarea consumului e cel mai important aspect, iar clădirea face singură asta.”

    Valoarea reţelei vine din numărul mare de clădiri conectate ce permit software-ului să înveţe constant modele de eficientizare a consumului, explică CEO-ul Schneider. El nu se arată însă îngrijorat de riscul incidentelor de securitate cibernetică, spunând că punctele de consum sunt suficient de bine izolate pentru a nu permite transmisia programelor de tip malware. „Includem oricum numeroase soluţii de protecţie, investind 5 miliarde de euro anual în software. Securitatea cibernetică face cumva parte din oferta noastră“, adaugă Tricoire.

    Mai puţin de 5% din clădiri sunt astăzi echipate cu sisteme inteligente de eficientizare a consumului, deci există o zonă mare de acoperit, consideră el. „Odată ce ai datele şi infrastructura instalată, noi aducem an de an noi funcţionalităţi; managementul energetic al clădirilor va consta în mentenanţă predictivă şi în evitarea accidentelor. Să luăm cazul unui spital: dacă ai o pană de curent în sala de operaţii sau în zona de ATI, problemele devin uriaşe. Dacă eşti la bursă sau într-o bancă, cea mai mică problemă în infrastructura energetică va avea consecinţe uriaşe. Sunt astfel multe lucruri de făcut pentru a aduce clădirile la un nivel operaţional mai bun, pentru a le face mai sigure şi pentru a creşte nivelul de productivitate al celor care o întreţin. Aceasta e o altă problemă: în multe clădiri nu ai oameni competenţi care să asigure mentenanţa, iar atunci când apare o problemă, desigur că va dura mult până la efectuarea intervenţiei. Electricitatea încă reprezintă principala cauză a incendiilor în fabrici şi în alte clădiri, deci managementul necesită o atenţie sporită“, concluzionează Jean-Pascal Tricoire.

    El vorbeşte şi de factorul comercial, notând că o clădire „verde“ se construieşte pentru cel puţin 50 de ani, în vreme ce clădirile cu un consum energetic ridicat nu vor mai fi căutate peste 10 ani. „Milenialii nu vor să mai lucreze în medii ce poluează mediul înconjurător“, spune Jean-Pascal Tricoire, oferind ca exemplu reacţia comunităţii americane faţă de decizia recentă a autorităţilor de a se retrage din Acordul de la Paris. „Statele devin «verzi», companiile devin «verzi», guvernul poate să spună orice, dar ţara devine «verde».“

    E nevoie de un dialog puternic alături de arhitecţi, de designeri, alături de companiile de construcţii pentru că aceste tehnologii nu existau acum cinci ani, subliniază CEO-ul Schneider Electric. Ei trebuie să cunoască tehnologiile din zona de energie regenerabilă şi pe cele din zona de digitalizare pentru a le putea aplica. „Este evident că orice nouă construcţie trebuie să fie digitală şi inteligentă, pentru că o construieşti pentru următorii 50 de ani.“
     

  • O idee de afacere surprinzător de simplă.Doi adolescenţi de 14 ani din SUA au găsit o soluţie ingenioasă la o problemă foarte stresantă pentru toate mamele

    Doi adolescenţi de 14 ani din SUA au găsit o soluţie ingenioasă la o problemă foarte stresantă pentru toate mamele, scrie Daily Mail

    Sam Nassif şi Oliver Greenwald din Denver au născocit un fel de farfurie de napolitană care se pune în jurul conului astfel încât îngheţata când se topeşte nu se va mai scurge pe mână sau pe haine. Potrivit cotidianului britanic, celor doi le-a venit ideea pentru această invenţie când aveau 10 ani. “Într-o zi am trecut pe lângă un magazin ce vindea îngheţată şi am văzut doi copii cu îngeţată curgându-le pe mâini şi pe haine, iar mama lor stătea lângă ei cu şerveţelul în mână. Ne-am gândit că ar trebui să facem ceva în privinţa asta”, au declarat cei doi.

    Au vorbit cu un producător pentru realizarea unui model 3D al lui Drip Drop şi potrivit lor au testat peste 100 de ingredinte până au găsit combinaţia câştigătoare.

    Au ieşit pe locul doi la un concurst de inveţii în 2011, iar anul trecut au impresionat juriul de la emisiunea de pitching de idei de afaceri, Shark Tank. Mai mult, cei doi au obţinut o finanţare de la Barbara Corcoran în valoare de 50,000 de dolari pentru 33% din afacere. 

  • Prima FINALĂ a sezonului pentru Simona Halep. Jucătoarea de tenis s-a calificat în finala turneului de la Madrid

    Halep a învins-o, în semifinale, scor 6-2, 6-3, pe sportiva letonă Anastasija Sevastova, ocupanta poziţiei a 22-a în ierarhia mondială, într-o oră şi 15 minute de joc.

    De-a lungul întâlnirii, Halep a comis patru duble greşeli şi a avut procentaj de reuşită la serviciu de 74 la sută cu prima minge şi 27 la sută cu cea de-a doua. Ea şi-a creat nouă şanse de break, dintre care a concretizat cinci şi şi-a cedat serviciul o singură dată.

    Halep a avut 15 lovituri direct câştigătoare şi 13 erori neforţate, în timp ce adversara sa a reuşit 17 lovituri direct câştigătoare şi a comis 16 erori neforţate.