BusinessMagazin

Tag: CAS

  • Cine vrea să gestioneze cele 6 miliarde de euro din sistem: toţi candidaţii la şefia caselor de sănătate au picat la concurs

    Niciunul dintre candidaţii înscris pentru ocuparea a 41 de posturi de şefi ai caselor judeţene de sănătate şi OPSNAJ nu a trecut concursul organizat de CNAS. În prima etapă au ajuns şi 27 dintre actualii directori ai CAS-urilor, opt au absentat, iar ceilalţi au picat la proba scrisă, şefii de la Vâlcea şi Mehedinţi obţinând chiar 0, respectiv 1 punct. Potrivit reglementărilor în vigoare era necesară obţinerea a minimum 70 de puncte pentru a intra în etapa finală, cea a susţinerii într-un interviu a proiectului de management. CNAS şi CAS-uri judeţene gestionează bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate. Pentru 2016, bugetul aprobat pentru CNAS este de 26,4 miliarde de lei, aproape 6 miliarde de euro, mai mare cu 11,9% faţă de anul precedent, scrie Gândul.info

    Casa Naţională de Asigurări de Sănătate a organizat pe 2 martie concurs pentru ocuparea funcţiilor de preşedinte-director general ai caselor de sănătate judeţene. Funcţii  erau ocupate interimar după decizia 30 octombrie anul trecut, când ca urmare actualizării indicatorilor de performanţă, contractele de management ale şefilor instituţiilor au încetat.

    După depunerea dosarelor de concurs, pentru proba scrisă s-au calificat 47 de candidaţi. Aceştia au susţinut un examen scris pe data de 2 martie, constând în verificarea cunoştinţelor de legislaţie în domeniu. Niciunul dintre candidaţi însă nu a obţinut însă punctajul minim de 70 de puncte care era necesar pentru a trece în etapa finală, respectiv a susţinerii planului de management pentru instituţiile pe care voiau să le conducă.

    Citiţi continuarea pe www.gandul.info

  • PFA şi contribuţiile sociale 2016: Ce se plăteşte obligatoriu şi ce este opţional anul acesta?

    Persoanele fizice autorizate (PFA) trebuie sa plătească pentru veniturile pe care le realizează un impozit de 16%. În plus, această categorie de contribuabili are de achitat şi anumite contribuţii. Din 2016, PFA vor plăti obligatoriu şi contribuţiile de asigurări sociale (CAS) — 10,5% sau 26,3%, conform opţiunii acestora — calculat la venitul net obţinut, pe lângă contribuţiile de asigurări sociale de sănătate CASS de 5,5%. Cotele contribuţiilor, valabile în acest an, au fost stabilite recent prin legea bugetului de stat pe anul 2016 şi legea bugetului asigurărilor sociale de stat, scrie avocanet.ro

    Conform reglementărilor în vigoare, persoanele fizice autorizate sunt obligate să plătească contribuţii de asigurări sociale (pensii) şi contribuţii de asigurări sociale de sănătate.

    Pe lângă aceste două contribuţii obligatorii, mai există şi unele contribuţii opţionale, pentru care persoanele fizice autorizate pot să opteze. Este vorba despre contribuţia la bugetul asigurărilor pentru şomaj, contribuţia pentru asigurarea în caz de accidente de muncă şi boli profesionale, precum şi contribuţia pentru concedii şi indemnizaţii (FNUASS).

    Citiţi mai multe pe www.avocanet.ro

  • 3 victorii macroeconomice

    După mai mult de un deceniu de modificări numeroase şi după ani de promisiuni,saga Codului fiscal a dat semne că se apropie de final. Anul 2015 a adus republicarea Codului fiscal – cel mai important document de politică fiscală pentru România. Codul fiscal, care a intrat în vigoare la începutul anului 2004 şi a suferit de-a lungul timpului numeroase mo-dificări, a fost rescris după mai mulţi ani de tergiversări. Rescrierea şi republicarea Codului fiscal este un proiect cerut şi aşteptat de ani de zile de mediul de afaceri în condiţiile în care legea a suferit în ultimii ani peste 100 de modificări prin tot atâtea acte normative care au pus în dificultate oamenii de afaceri. Multitudinea modificărilor legislative care au avut loc de-a lungul anilor au făcut Codul fiscal greu de urmărit şi aplicat atât de către contribuabili, cât şi de către autorităţi.

    După mai mulţi ani de austeritate şi creşteri de taxe, guvernul Ponta a venit cu o amplă reformă de relaxare fiscală, agreată ulterior, tacit, şi de guvernul Cioloş, bugetul anului 2016, aprobat deja de Parlament, încorporând impactul modificărilor Codului fiscal, precum şi majorările salariale din sectorul public legiferate în a doua parte a acestui an. Autorităţile au decis că începând de anul viitor cota standard de TVA va scădea de la 24% la 20%,  iar impozitul pe dividende scade de la 16% la 5%. Eliminarea „taxei pe stâlp“ şi a taxei de 7 euro-cenţi, programate iniţial pentru 2016, au rămas pe lista de aşteptare. Planurile guvernului de reducere a cotei unice şi a CAS în 2016 nu au primit acordul parla-mentarilor, figurând la amen-da-mente respinse. Propunerile de relaxare fiscală vin după pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, începând din iunie 2015.

    Pentru acest an guvernul a decis ca toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică să aibă TVA de 9% de la 1 iunie. Ulterior, s-a decis extinderea din 2016 a aplicabilităţii cotei reduse de 9% pentru apă potabilă şi apă pentru irigaţii în agricultură. Tot pentru anul viitor s-a decis modificarea cotei de impozitarea microîntreprinderilor în funcţie de număr de salariaţi şi creşterea plafonului la 100.000 euro. În 2015 va fi modificat nivelul de accizare pentru băuturile alcoolice şi se elimină sfera de aplicare a accizelor la alte produse accizabile.

    Aplaudată, dar şi contestată pentru presupusul potenţial destabilizator asupra bugetului, reducerea fiscalităţii poate fi măsura-şoc care să scoată economia din inerţia creşterii mediocre, după cum au spus unii economişti. Am-ploarea ajustărilor fiscale i-a determinat însă pe alţi specialişti să-şi pună întrebări cu privire la suste-nabilitatea avalanşei de măsuri de relaxare fiscală. Impactul bugetar substanţial al Codului fiscal face ca deficitul bugetar să se apropie anul viitor de pragul critic de 3% din PIB.

    Anvergura şi multitudinea modificărilor fiscale avute în vedere de autorităţi au făcut ca proiectul republicat al Codului fiscal să fie caracterizat de specialişti ca fiind „foarte ambiţios“, „fără precedent“, „revoluţionar“, „cel mai îndrăzneţ set de măsuri fiscale de care am avut parte în ultimii 25 de ani, depăşind ca impact şi anvergură introducerea cotei unice din anul 2005“.

    FMI şi Comisia Europeană nu şi‑au dat girul pe măsurile aprobate de Executiv şi Legislativ şi au solicitat ajustări semnificative ale planului de relaxare fiscală pentru 2016. Cel de-al treilea acord succesiv al României cu FMI, aflat încă de la început sub semnul neînţelegerilor şi tergiversărilor, a ajuns din nou într-un punct nevralgic, „mărul discordiei“ fiind de această dată impactul măsurilor de relaxare fiscală în 2016, respectiv saltul deficitului bugetar spre 3% din PIB sau chiar peste acest nivel. Acordul este practic „suspendat“ din vara anului trecut, în urma deciziei de reducere a CAS.

    Planurile ambiţioase de relaxare fiscală adoptate de guvern şi Parlament pentru anul electoral 2016 au pus politica monetară pe „hold“. Menţinerea ratei-cheie la minimul istoric de 1,75%, în condiţiile în care inflaţia a coborât mult în teritoriul negativ poate fi percepută de fapt ca o întărire a politicii monetare, în condiţiile în care rata reală a dobânzii este în creştere. Dobânda-cheie a fost redusă de patru ori în acest an şi de cinci ori în 2014, însă nivelul continuă să fie unul dintre cele mai mari din Uniunea Europeană.
    Accentuarea relaxării fiscale, concomitent cu accelerarea creşterii economice, incertitudinile privind acordurile cu finanţatorii externi, dar şi contextul extern, inclusiv divergenţa conduitelor politicilor monetare ale principalelor bănci centrale din lume, au amplificat prudenţa şi au făcut improbabil un scenariu în care BNR să continue relaxarea politicii monetare.

     

  • Ioana Petrescu iese DUR la atac la un an după reducerea CAS. Mesajul tranşant ”pentru toţi “savanţii” care au HULIT măsura”

    Reducerea CAS a împlinit un an pe 1 octombrie. Vă mai aduceţi aminte aceste declaraţii despre CAS?

    Traian Băsescu, fost preşedinte al României:

    “Politicienii care au făcut-o demagogic, mincinos, fără să îi intereseze sau ştiind că nu există resursa, dar făcând-o, aş vrea să îi văd la anul. Anul acesta vor merge în alegeri, dar as vrea să îi văd în 2015-2016”

  • România pregăteşte o amplă reformă de relaxare fiscală

    Odată cu venirea crizei financiare şi economice mondiale, România a experimentat ajustări dramatice concretizate în disponibilizări, în tăierea salariilor bugetarilor şi în majorarea TVA. Măsurile au lovit în consum şi criza a intrat în prelungiri. În ultimii ani, salariile bugetarilor au fost reîntregite, însă cota standard de TVA a rămas la 24%.

    Redresarea a fost lentă, iar nevoia unei relaxări fiscale a devenit importantă pentru impulsionarea economiei. După pasul făcut în 2014 cu reducerea CAS la angajator şi după adoptarea diminuării TVA la produse alimentare, cu începere din iunie 2015,  guvernul a anunţat o avalanşă de măsuri de relaxare fiscală pentru următorii ani care includ reduceri nesperate ale taxelor principale – TVA, CAS şi cota unică -, dar şi intenţii de penalizare a microîntreprinderilor fără angajaţi sau cu un salariat prin impozite mai mari şi de introducere a obligaţiei de plată a CAS şi CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri.

    Cota standard de TVA ar urma să fie redusă de la 24% la 20% din 2016 şi la 18% din 2018, impozitul pe profit şi venit poate să coboare de la 16% la 14% din 2019, iar în cazul microîntreprinderilor se vor aplica cote de impozitare diferenţiate, în funcţie de numărul de salariaţi. Guvernul a propus şi eliminarea, începând cu 1 ianuarie 2016, a impozitului pe dividende. Totodată, în 2016 ar urma să dispară „taxa pe stâlp“, care a atras numeroase critici de la aprobarea sa anul trecut. Pentru acest an guvernul a decis ca toate produsele alimentare, băuturile nealcoolice şi serviciile de alimentaţie publică să aibă TVA de 9% de la 1 iunie.

    Având în vedere anvergura şi multitudinea modificărilor fiscale avute în vedere de autorităţi, proiectul rescris al Codului fiscal – care aduce şi schimbări ale cotelor principalelor impozite şi regândirea unor sisteme de taxare – a fost caracterizat de specialişti ca fiind „foarte ambiţios“, „fără precedent“ sau „revoluţionar“.

    Cu toate intenţiile bune, incertitudinile legate de materializarea relaxării fiscale persistă. Unele măsuri de relaxare fiscală propuse de guvern au început să fie „ajustate” sau chiar să „dispară” pe parcursul negocierilor din Parlament. Mulţi miniştri de finanţe au pledat pentru măsuri de relaxare fiscală la reuniunea Ecofin din primăvară. Eugen Teodorovici, ministrul finanţelor, a insistat atunci că România trebuie să-şi reducă fiscalitatea pentru a impulsiona creşterea economică: „România nu poate să nu aplice astfel de măsuri, întrucât este o ţară care are nevoie de foarte multe investiţii”.

    România a fost în ultimii ani una dintre cele mai stabile şi mai disciplinate ţări din UE din punct de vedere bugetar şi fiscal. Creşterea economică din zona euro arată însă tarele teoriei austerităţii. Austria şi Finlanda, de exemplu, ţări care au militat puternic pentru austeritate, sunt în pană de creştere.

    Pachetul de relaxare fiscală din România este binevenit dacă măsurile vor fi aplicate aşa cum au fost anunţate şi dacă aplicarea va fi durabilă, în condiţiile în care România are unul dintre cele mai mari niveluri de impozitare indirectă din Europa şi un nivel de taxare a muncii peste medie, cu efecte asupra competitivităţii economice, în opinia consultanţilor. Relaxarea fiscalităţii poate să aibă efecte pozitive asupra investiţiilor şi consumului, reprezentând „o gură de oxigen pentru economie“. Relaxarea fiscală va aduce creştere suplimentară a PIB, după cum anticipează Ministerul Finanţelor. Astfel, în scenariul aplicării măsurilor de relaxare fiscală, creşterea economică va depăşi 4% începând cu 2016 şi va ajunge la 4,8% în 2018.

    Rămâne de văzut dacă măsurile de relaxare fiscală avute în vedere de guvern vor deveni realitate în condiţiile în care persistă şi probleme de sustenabilitate bugetară. Impactul bugetar brut al modificărilor fiscale este estimat pentru anul viitor la circa 16 miliarde de lei, dar Finanţele speră că vor fi recuperate venituri, astfel că impactul bugetar net va ajunge la 6,8 miliarde de lei.

  • STUDIU: Băncile şi companiile din IT şi petrol-gaze au beneficiat cel mai mult de CAS redus cu 5%

    “Măsura fiscală de reducere cu 5% a contribuţiei de asigurări sociale datorată de angajator, care se aplică începând cu veniturile lunii octombrie 2014, a avut impact direct asupra costurilor salariale, însă efectele au fost resimţite diferit la nivelul fiecărui angajator”, se arată într-un comunicat al firmei Accace, companie de externalizare şi consultanţă de afaceri.

    Consultanţii Accace au calculat că în cazul unui salariat cu un venit lunar brut de 3.000 de lei, un angajator a făcut, ca urmare a reducerii CAS, o economie de 150 lei pe lună, costul total salarial scăzând de la 3.834 lei la 3.684 lei/lună. Astfel, după 6 luni, angajatorul a obţinut o reducere a cheltuielilor salariale cu 900 lei/angajat.

    Pe de altă parte, companiile mici, cu angajaţi având salariul minim pe economie, au înregistrat o reducere a cheltuielilor salariale doar în perioada octombrie-decembrie 2014, iar începând cu luna ianuarie 2015, efectele reducerii CAS au fost practic anulate, ca urmare a creşterii salariului minim pe economie de la 900 lei la 975 lei.

    Astfel, comparativ cu luna septembrie 2014, când pentru un salariu de 900 lei/lună costul total salarial era 1.150 lei, pentru salariile plătite de angajator începând cu luna ianuarie 2015, angajatorii au înregistrat un cost salarial suplimentar de 46 lei/lună. Practic, se observă că, după 6 luni de la reducerea CAS, angajatorul nu a beneficiat efectiv de reducerea costurilor salariale, ci de o creştere per ansamblu cu 3 lei/angajat.

    “Putem constata astfel că efectele pozitive ale reducerii CAS se resimt în special în companiile unde nivelul salarial este ridicat şi foarte ridicat, respectiv din domenii precum financiar, IT sau extracţia petrolului şi a gazelor, în timp ce companiile unde nivelul salarial este aproape de minim au înregistrat chiar creşteri ale costurilor salariale, comparativ cu luna septembrie 2014”, a declarat Andreea Păun, payroll supervisor în cadrul Accace.

    Companiile care au beneficiat de un surplus de disponibilităţi băneşti, ca urmare a reducerii CAS, au reacţionat diferit faţă de această măsură, în cele mai multe cazuri angajatorii luând decizia să nu investească suplimentar, ci banii economisiţi din reducerea CAS să fie folosiţi pentru plata salariilor lunare.

    “Chiar dacă pe termen scurt companiile nu au reinvestit sumele economisite, cu siguranţă în următoarea perioadă şi pe termen lung acest lucru se va reflecta în măsuri precum crearea de noi locuri de muncă, acordarea de beneficii angajaţilor performanţi, investiţii în echipamente şi tehnologie. Mai mult, măsura reducerii CAS datorată de angajator este cu adevărat apreciată şi de investitorii străini, care însă speră ca acest lucru să nu ducă în viitor la creşterea altor taxe care să acopere această diminuare”, a adăugat Păun.

  • Guvernul impune CAS-CASS pentru toate persoanele fizice care realizează venituri. Din 2017 cota de asigurări sociale va scădea

    Din 2016, va fi eliminată deducerea contribuţiei de asigurări de sănătate de la calculul impozitului pe venit.

    – ŞTIRE ÎN CURS DE ACTUALIZARE –

  • Băsescu: Ponta nu a fost consens cu mine pe CAS. L-am atenţionat că va avea probleme la buget

    “Am auzit de la domnul prim-ministru Victor Ponta apelul la consens, spunând că a fost un adevărat consens cu CAS, cu reducerea CAS şi că efectul a fost foarte bun. Îi aduc aminte că nu a fost în consens cu mine. L-am atenţionat că va avea probleme majore în alcătuirea bugetului şi respectarea termenelor şi a Tratatului fiscal şi a angajamentelor pe care România le are de reducere a deficitului până la situaţia în care să nu ne mai creştem datoria publică, pentru că de fapt aici este cheia procesului de reducere continuă a deficitului. Să ajungem să nu mai împrumutăm bani pentru a executa bugetul. Ştiu că în momentul de faţă are dificultăţi, nu ştiu cum le va rezolva. Nu aş vrea însă ca rezolvarea să fie o întrerupere a acordului cu FMI, pentru că România a trecut de mult de faza la care nu era capabilă să ducă până la capăt un acord cu FMI”, a spus Băsescu, în conferinţa de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

    El a menţionat că ţara noastră “a trecut demult de această fază” şi a arătat că, dacă nu s-ar continua acordul, ar fi “o mare bilă neagră” şi pentru Fond.

    “Toate acordurile din ultimii ani au fost îndeplinite şi nu aş vrea să revenim la perioada de tristă amintire din anii 1990 când nu eram capabili să ducem până la capăt un acord cu FMI. Cum, de asemenea, şi aici, cred că dacă nu se continuă acordul cu Fondul, cred că va fi o mare bilă neagră şi pentru Fondul Monetar Internaţional, pentru că ar fi prima dată când o ţară iese mai slăbită din punct de vedere al consolidării fiscale dintr-un acord cu Fondul decât cum a intrat şi asta este şi responsabilitatea delegaţiei Fondului, a Comisiei Europene şi a Băncii Mondiale”, a continuat şeful statului.

    Traian Băsescu a subliniat că nu ar vrea să se întâmple acest lucru.

    “România a intrat într-o condiţie bună în al treilea acord consecutiv cu Fondul, a intrat la cererea ei şi ar fi o mare dezamăgire, dar şi o palmă pentru fond şi pentru Comisia Europeană dacă România iese din acordul cu Fondul într-o stare mai puţin stabilă decât la intrarea în acord, pentru că Fondul şi Comisia au stat şi au privit de la distanţă aventurile fiscale care s-au produs în România în ultimele opt luni, în perspectiva alegerilor prezidenţiale. Deci, vor avea o responsabilitate mare şi Fondul, şi Comisia Europeană, delegatul Comisiei, şi Banca Mondială, dacă România nu finalizează acest acord. Au ştiut foarte bine ce se întâmplă în România”, a mai susţinut el.

    Preşedintele Băsescu a menţionat în declaraţia de presă şi faptul că premierul ar invoca stabilitatea atunci când vorbeşte despre neintroducerea de redevenţe noi de la 1 ianuarie.

    “Am mai înţeles că domnul Ponta vorbeşte de stabilitate, că de asta nu ar introduce redevenţe noi de la 1 ianuarie! Ce stabilitate?, când în iulie face rectificare bugetară, în septembrie, deci la două luni, faci o a doua rectificare bugetară şi la sfârşitul lui noiembrie face a treia rectificare bugetară. Omul ăsta nu înţelege despre ce vorbeşte, când vorbeşte despre stabilitate şi predictibilitate în măsuri economice. Deci, tu, Guvern, faci trei rectificări în cinci luni şi ieşi astăzi şi vorbeşti de nevoia de stabilitate şi predictibilitate fiscală. Penibili trebuie să fie unii”, a mai susţinut el.

  • Preşedintele Băsescu a promulgat legea privind reducerea CAS

    Preşedintele Traian Băsescu a anunţat, joi, că a promulgat legea privind reducerea CAS cu 5 %. Şeful statului a făcut acest anunţ în declaraţia de presă susţinută la Palatul Cotroceni.

    “Mi se pare cel mai important subiect, nu numai al zilei, dar un subiect care, după ce va deveni realitate, va avea un impact foarte mare asupra românilor, începând cu 2015”, a spus şeful statului.

    El a precizat că doreşte să ofere o serie de explicaţii, după ce a semnat decretul de promulgare.

    Traian Băsescu a menţionat că legea este extrem de simplă şi nu pune nicio problemă de neconstituţionalitate. “Nu m-aş hazarda să trimit la Curtea Constituţională o lege din patru articole, m-aş pune într-o situaţie penibilă, să îmi spună Curtea că este constituţională”, a precizat preşedintele.

    Camera Deputaţilor, în calitate de for legislativ decizional, a adoptat, în 9 septembrie, în forma iniţială, legea privind reducerea CAS cu cinci punte procentuale la angajator, respingând, cu 307 voturi “pentru”, 7 “împotrivă” şi 5 abţineri, cererea preşedintelui Traian Băsescu de reexaminare a acestui act normativ.

    La vot au fost prezenţi şi prim-ministrul Victor Ponta şi ministrul de Finanţe, Ioana Petrescu, care a cerut deputaţilor să adopte această măsură.

    Cererea de reexaminare a preşedintelui Traian Băsescu la legea privind reducerea CAS cu 5% la angajator a fost respinsă anterior de Comisia de buget a Camerei Deputaţilor.

    Proiectul pentru modificarea Legii 571/2003 privind Codul fiscal vizează diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată bugetului asigurărilor sociale de stat, după cum urmează: 15,8% (de la 20,8%) pentru condiţii normale de muncă, 20,8% (de la 25,8%) pentru condiţii deosebite de muncă şi 25,8% (de la 30,8%) pentru condiţii speciale de muncă şi pentru alte condiţii de muncă.

    În cererea de reexaminare, şeful statului arăta că în anul 2014 deficitul bugetului asigurărilor sociale de stat este de 12,519 miliarde de lei, iar prin diminuarea cotelor plătite de angajatori, în funcţie de condiţiile de muncă, pentru contribuţia de asigurări sociale datorată sistemului public de pensii, deficitul curent va creşte cu impactul financiar negativ estimat în expunerea de motive a actului normativ, care variază între 4,860 de miliarde de lei în 2015 şi 5,564 de miliarde de lei în 2018, ajungându-se la un deficit de peste 18 miliarde lei la fondul de pensii, pentru anul 2015.

  • Ioan Niculae bagă în buzunar toţi banii obţinuţi din reducerea CAS: Vorbim de o frecţie la picior de lemn

    Ioan Niculae, cel mai bogat român şi proprietarul grupului Interagro, cu afaceri în agricultură, energie şi industrie alimentară, a declarat că nu va mări salariile angajaţilor săi ca urmare a reducerii CAS cu cinci puncte procentuale de la 1 octombrie. 

    “Ca idee, e o măsură bună. O gură de oxigen pentru economie. Trebui să fie însă dublată de măsuri de stabilizare a economiei, a industriei, care e în scădere dramatică. Altfel, vorbim doar de frecţie la picior de lemn”, a spus Ioan Niculae, citat de economica.net. Întrebat despre mărirea salariilor ca urmare a reducerii contribuţiei, Niculae a exclus din start această posibilitate.

    Ioan Niculae, proprietarul grupului InterAgro, este singurul român prezent în Topul Forbes al miliardarilor lumii pentru anul 2013, cu o avere estimată la 1,1 miliarde de dolari, pe locul 1.268 în lume, în timp ce Dinu Patriciu, care se găsea anul trecut pe locul 854, a părăsit clasamentul. În ultimul an, el a investit aproape 50 mil. dolari într-o centrală în cogenerare, parte a strategiei pe termen lung de a reduce costurile şi de a începe să vândă energia generată în exces. 

    “Să fim serioşi, noi abia ne străduim să păstrăm masa salarială actuală, la atâţia angajaţi câţi mai avem”, a mai spus Ioan Niculae, citat de aceeaşi sursă.

    Ioan Niculae deţine şi un operator privat de aeronave. Şi-a început activitatea după 1989 la o companie agricolă de stat, apoi s-a lansat pe cont propriu.

    Două dintre cele şase combinate membre sau afiliate companiei Interagro au fost redeschise în septembrie datorită unei conjuncturi favorabile pe piaţa externă, însă alte patru rămân închise, iar şansele să fie repornite sunt destul de mici. Ultimele două fabrici din imperiul industrial al omului de afaceri Ioan Niculae îşi încetaseră activitatea în data de 11 iulie, când Chemgas Slobozia şi Viromet Victoria, singurele fabrici de îngrăşăminte caree mai funcţionau, din cele şase deţinute de Niculae, au fost închise. Amurco Bacău, Nitroporos Făgăraş, Donau Chem Turnu Măgurele şi Azochim Săvineşti sunt închise de mai multe luni. Condecerea Interagro anunţa că toţi cei 6.000 de angajaţi ai fabricilor erau trimişi în şomaj.