BusinessMagazin

Tag: cartiere

  • Acestea sunt cele mai curate oraşe din România. Pe ce loc se află Bucureşti

    Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat percepţia cetăţenilor asupra nivelului de curăţenie din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Piteşti, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin şi Târgu Mureş. Capitala ocupă poziţia 23 în clasamentul naţional general.

    Ultimele locuri sunt ocupate de oraşele Reşiţa, Călăraşi şi Brăila. Printre oraşele ce au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curăţenie se mai numără şi Satu Mare, Focşani, Galaţi şi Alexandria, Zalău, Suceava şi Bacău.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de 42.969 de români ca fiind zona cu cel mai ridicat nivel al curăţeniei, pe când Moldova ocupă ultima poziţie.

    Cartierele desemnate de români ca fiind cele mai curate sunt din Braşov, cu Avantgarden, Răcădău şi Centrul Civic ocupând primele trei poziţii. Topul este completat de cartierele Gruia şi Grigorescu (Cluj-Napoca), Aviaţiei şi Nicolae Grigorescu (Bucureşti), Andrei Mureşanu (Cluj-Napoca) şi Pajura (Bucureşti).

    La polul opus, zona cu cel mai scăzut nivel de curăţenie este Floreşti din Cluj-Napoca. Topul continuă cu Moldoveni (Călăraşi), 3 Insule (Arad), Calea Caransebeşului (Reşiţa) şi Ferentari (Bucureşti). Breştei (Craiova), Bereasca (Ploieşti) şi CET (Constanţa) se numără şi ele printre zonele urbane desemnate de locuitori ca având un nivel scăzut al curaţeniei.

    Conform percepţiei cetăţenilor din Capitală, Bucureşti ocupă poziţia 23 în topul oraşelor din România la capitolul curăţenie. Peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierele în care locuiesc, primele poziţii din punct de vedere al nivelului de curăţenie fiind reprezentate de Aviaţiei, Nicolae Grigorescu şi Pajura. Cartierele Titan, Dămăroaia, Domenii, Băneasa şi Bucureşti Noi sunt şi ele în top zece printre cele mai curate cartiere din Capitală.

  • Oraşul unde trebuie să aştepţi 20 de ani pentru a închiria o casă

    Lista de aşteptare pentru apartamentele cu chirie controlată este atât de mare, încât este considerată demnă de Cartea Recordurilor. În medie, timpul de aşteptare pentru un asemenea apartament în Stockholm este de nouă ani şi poate ajunge şi la 20 de ani pentru locuinţe aflate în cartiere mai populare, scrie BBC.

    Important de menţionat este şi faptul că Suedia este ţara cu cea mai mare proporţie de locuinţe locuite de o singură persoană din Uniunea Europeană. De asemenea, Stockholm este capitala europeană cu cea mai mare rată de creştere datorită migraţiei, start-up-urilor de acolo şi datorită uneia dintre cele mai mare rate a natalităţii de pe continent. Cu toate acestea, de-a lungul anilor, guvernul nu a reuşit să construiască îndeajuns de multe locuinţe pentru oameni.

    În teorie, piaţa din Suedia este proiectată în aşa fel încât fiecare persoană care nu deţine o locuinţă să aibă acces la un apartament sau casă cu o chirie la preţuri accesibile, cu chirie plafonată (nu poate depăşi o anumită sumă) fie de consiliul local, fie de o companie privată autorizată de stat. În mod normal, un individ care obţine o asemenea locuinţă “la primă mână” trăieşte toată viaţa acolo.

    În Stockholm situaţia este mult mai aglomerată: peste 500.000 de oameni vor să locuiască în apartamente cu chirie plafonată, adică de două ori mai mult decât în 2007.

    Cei care doresc un apartament şi nu vor să aştepte atât de mult au opţiunea de a închiria de la proprietarii de apartamente sau de la cineva care are un contract de închiriere pe termen lung. Însă contractele de acest fel sunt de multe ori pentru un an de zile sau mai puţin, din cauza faptului că persoanele care aleg să închirieze apartamentele lor sunt obligate să-şi dea apartamentele doar pentru o perioadă scurtă convenită şi numai pentru un motiv întemeiat (călătoreşte în străinătate sau se mută cu un partener de viaţă).

    Potrivit statisticiilor în Stockholm costul mediu de închiriere a unui apartament de 66 mp este de aproape 780 de dolari pe lună. În schimb, închirierea pe piaţa neagră (subînchiriat) poate ajunge la un preţ dublu, în ciuda reglementărilor existente.

    Consilul local a promis să contruiască 40.000 de case până în 2020 şi să ajungă la 140.000 de locuinţe noi până în 2030. 

  • E OFICIAL! Acestea sunt cele mai curate oraşe din România. Pe ce loc se află Bucureşti

    Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat percepţia cetăţenilor asupra nivelului de curăţenie din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Slobozia, Miercurea Ciuc, Piteşti, Târgu-Jiu, Drobeta Turnu-Serverin şi Târgu Mureş. Capitala ocupă poziţia 23 în clasamentul naţional general.

    Ultimele locuri sunt ocupate de oraşele Reşiţa, Călăraşi şi Brăila. Printre oraşele ce au primit cele mai slabe notări din partea locuitorilor lor la capitolul curăţenie se mai numără şi Satu Mare, Focşani, Galaţi şi Alexandria, Zalău, Suceava şi Bacău.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de 42.969 de români ca fiind zona cu cel mai ridicat nivel al curăţeniei, pe când Moldova ocupă ultima poziţie.

    Cartierele desemnate de români ca fiind cele mai curate sunt din Braşov, cu Avantgarden, Răcădău şi Centrul Civic ocupând primele trei poziţii. Topul este completat de cartierele Gruia şi Grigorescu (Cluj-Napoca), Aviaţiei şi Nicolae Grigorescu (Bucureşti), Andrei Mureşanu (Cluj-Napoca) şi Pajura (Bucureşti).

    La polul opus, zona cu cel mai scăzut nivel de curăţenie este Floreşti din Cluj-Napoca. Topul continuă cu Moldoveni (Călăraşi), 3 Insule (Arad), Calea Caransebeşului (Reşiţa) şi Ferentari (Bucureşti). Breştei (Craiova), Bereasca (Ploieşti) şi CET (Constanţa) se numără şi ele printre zonele urbane desemnate de locuitori ca având un nivel scăzut al curaţeniei.

    Conform percepţiei cetăţenilor din Capitală, Bucureşti ocupă poziţia 23 în topul oraşelor din România la capitolul curăţenie. Peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierele în care locuiesc, primele poziţii din punct de vedere al nivelului de curăţenie fiind reprezentate de Aviaţiei, Nicolae Grigorescu şi Pajura. Cartierele Titan, Dămăroaia, Domenii, Băneasa şi Bucureşti Noi sunt şi ele în top zece printre cele mai curate cartiere din Capitală.

  • Acest bărbat de 26 de ani a devenit peste noapte cel mai tânăr miliardar din lume

    Noul duce de Westminster a devenit cel mai tânăr miliardar din lume, după ce a moştenit averea de 9,3 miliarde de lire sterline a tatălui său.

    Hugh Grosvenor se alătură astfel unui număr de aristocraţi care au făcut avere din mai multe businessuri, precum imobiliare, fabrici de bere sau curse de cai.

    Grosvenhor a devenit cel de-al şaptelea duce de Westminster după moartea tatălui său, în luna august a anului trecut.

    Pe lângă cele peste 9 miliarde de lire sterline, el a moştenit 1,2 milioane de metri pătraţi situaţi în cartierele londoneze Mayfair şi Belgravia, precum şi mai multe loturi de teren în Oxford, Cheshire şi câteva oraşe din Scoţia.

    Sursa: DailyMail

  • Oraşul din România unde se trăieşte cel mai bine. Bucureşti, doar pe locul 9 în clasament

    Braşov a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia D&D Research. 

    Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. La polul opus, oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor.

    La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu. Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria).

    „Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş. Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai <verde>”, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D Research.

    Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

    „În general, există o corelatie strânsă între costul general al vieţii si nivelul de dezvoltare al unui oras din punct de vedere imobiliar. Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite.”,  menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

    Bucureşti, pe locul 9 în clasament

    Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii. În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.

    Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi.

    În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele 3 locuri.

    Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Calea Clujului, Dacia şi Decebal.

    În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor.

    Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.

    Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului. 

  • Care sunt oraşele cu cea mai scăzută calitate a aerului din România

    Ploieşti, Călăraşi şi Bucureşti au fost desemnate oraşele cu cea mai scăzută calitate a aerului din România, potrivit unei cercetări realizate de platforma de anunţuri imobiliare Storia.ro. Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat perceptia cetăţenilor asupra calităţii aerului din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Lista oraşelor evaluate ca având o calitate scăzută a aerului continuă cu Focşani, Galaţi, Slatina, Reşiţa, Bacău, Satu Mare şi Brăila.

    La polul opus, Braşov, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe au fost evaluate ca fiind oraşele cu cea mai bună calitate a aerului din România. Râmnicu Valcea, Piatra-Neamţ, Sibiu, Cluj-Napoca, Piteşti, Slobozia şi Botoşani sunt următoarele în clasament.
    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de peste 40.000 de români ca având cea mai bună calitate a aerului, pe când Bucureşti-Ilfov se află pe ultimul loc, cu cea mai scăzută calitate a aerului din România.

    Cartierele desemnate ca având cea mai scăzută calitate a aerului din România sunt Mihai Bravu din Ploieşti, Mureşeni din Târgu Mureş şi Gara din Slatina. La coada clasamentului intră şi patru cartiere din Capitală: Unirii, Gara de Nord, Ştefan cel Mare şi Moşilor, care ocupă poziţiile patru, şase, nouă şi respectiv zece.

    Pe de altă parte, primele poziţii în clasamentul naţional al cartierelor cu cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău şi Noua din Braşov, urmate de cartierul Valea Aurie din oraşul Sibiu. Din top zece mai fac parte şi patru cartiere din oraşul Cluj-Napoca, şi anume Grigorescu, Gruia, Zorilor şi Andrei Mureşanu. În general, oraşele cu o densitate ridicată a populaţiei sunt şi zonele percepute de cetăţeni ca având cea mai scăzută calitate a aerului.

    Capitala ocupă locul trei în topul oraşelor cu cea mai scăzută calitate a aerului, potrivit cercetării  Storia.ro, în cadrul căreia peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierul în care locuiesc. Zonele din coada clasamentului sunt printre cele mai aglomerate şi intens circulate din Bucureşti: Unirii, Gara de Nord şi Ştefan cel Mare. La polul opus, cartierele Pajura, Dămăroaia şi Băneasa au fost notate de bucureşteni drept zonele din Capitală cu cea mai bună calitate a aerului. Topul continuă cu Vatra Luminoasă, Aviaţiei, Titan şi Domenii.

    În Braşov, cartierele evaluate de localnici ca având cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău, Noua şi Avantgarden. Braşovul Vechi, Centrul Istoric şi Astra urmează în clasament. Cartierele votate de locuitorii Braşovului ca având cea mai scăzută calitate a aerului sunt Calea Bucureşti, 13-Septembrie, Gării şi Triaj.

    Locuitorii oraşului Miercurea Ciuc au notat cartierele Băile Miercurea, Central şi Eroilor ca fiind zonele cu cea mai ridicată calitate a aerului. La polul opus, zonele Ultracentral, Topliţa şi Şumeleu Ciuc au fost evaluate ca având o calitate scăzută a aerului.

    În oraşul Sfântu Gheorghe, cartierele cu cel mai curat aer sunt Simeria şi Semicentral, iar zonele mai puţin favorizate sunt Lenin şi Gării.
    Pentru sibieni, cartierele care ocupă primele poziţii în clasament sunt Valea Aurie, Ştrand şi Calea Poplăcii. Ultimele poziţii din clasament sunt ocupate de zonele Mihai Viteazul, Turnişor, Central şi Broscărie.

    În Cluj-Napoca, zonele cu cea mai bună calitate a aerului sunt Grigorescu, Gruia şi Zorilor, zone incluse şi în top zece cartiere la nivel naţional. Pe de altă parte, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Aeroport, Aurel Vlaicu, Gara şi Centru. În Timişoara, oraş situat pe locul 30 în clasamentul Storia.ro, cartierele Bucovina, Soarelui şi Dacia au fost evaluate de către cetăţeni ca având cea bună calitate a aerului. La polul opus, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Lugojului, Badea Cârţan, Lipovei şi Bălcescu.

    Ploieştenii au votat Albert, Baraolt şi Nord – Spitalul Judeţean ca fiind zonele cu cea mai bună calitate a aerului. Mihai Bravu, Bereasca, bulevardele Bucureşti şi Republicii sunt la coada clasamentului, notate ca zone urbane cu cea mai scăzută calitate a aerului.

    Percepţia asupra calităţii aerului în oraşele din România este cea de-a patra temă a studiului amplu realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research, „Oraşele şi cartiere din România”, ce se va desfăşura până la finalul anului 2017. Până în prezent, 199.621 de români au răspuns chestionarului propus de Storia.ro. Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al calităţii aerului respirat, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

     

  • Oraşele din România cu cel mai mare risc de a te imbolnăvi

    Ploieşti, Călăraşi şi Bucureşti au fost desemnate oraşele cu cea mai scăzută calitate a aerului din România, potrivit unei cercetări realizate de platforma de anunţuri imobiliare Storia.ro. Studiul, realizat în colaborare cu agenţia de cercetare D&D Research, a analizat perceptia cetăţenilor asupra calităţii aerului din oraşele şi cartierele în care locuiesc. Lista oraşelor evaluate ca având o calitate scăzută a aerului continuă cu Focşani, Galaţi, Slatina, Reşiţa, Bacău, Satu Mare şi Brăila.

    La polul opus, Braşov, Miercurea Ciuc şi Sfântu Gheorghe au fost evaluate ca fiind oraşele cu cea mai bună calitate a aerului din România. Râmnicu Valcea, Piatra-Neamţ, Sibiu, Cluj-Napoca, Piteşti, Slobozia şi Botoşani sunt următoarele în clasament.
    La nivel de regiuni istorice, Transilvania a fost desemnată de peste 40.000 de români ca având cea mai bună calitate a aerului, pe când Bucureşti-Ilfov se află pe ultimul loc, cu cea mai scăzută calitate a aerului din România.

    Cartierele desemnate ca având cea mai scăzută calitate a aerului din România sunt Mihai Bravu din Ploieşti, Mureşeni din Târgu Mureş şi Gara din Slatina. La coada clasamentului intră şi patru cartiere din Capitală: Unirii, Gara de Nord, Ştefan cel Mare şi Moşilor, care ocupă poziţiile patru, şase, nouă şi respectiv zece.

    Pe de altă parte, primele poziţii în clasamentul naţional al cartierelor cu cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău şi Noua din Braşov, urmate de cartierul Valea Aurie din oraşul Sibiu. Din top zece mai fac parte şi patru cartiere din oraşul Cluj-Napoca, şi anume Grigorescu, Gruia, Zorilor şi Andrei Mureşanu. În general, oraşele cu o densitate ridicată a populaţiei sunt şi zonele percepute de cetăţeni ca având cea mai scăzută calitate a aerului.

    Capitala ocupă locul trei în topul oraşelor cu cea mai scăzută calitate a aerului, potrivit cercetării  Storia.ro, în cadrul căreia peste 35.000 de bucureşteni şi-au evaluat cartierul în care locuiesc. Zonele din coada clasamentului sunt printre cele mai aglomerate şi intens circulate din Bucureşti: Unirii, Gara de Nord şi Ştefan cel Mare. La polul opus, cartierele Pajura, Dămăroaia şi Băneasa au fost notate de bucureşteni drept zonele din Capitală cu cea mai bună calitate a aerului. Topul continuă cu Vatra Luminoasă, Aviaţiei, Titan şi Domenii.

    În Braşov, cartierele evaluate de localnici ca având cea mai bună calitate a aerului sunt Răcădău, Noua şi Avantgarden. Braşovul Vechi, Centrul Istoric şi Astra urmează în clasament. Cartierele votate de locuitorii Braşovului ca având cea mai scăzută calitate a aerului sunt Calea Bucureşti, 13-Septembrie, Gării şi Triaj.

    Locuitorii oraşului Miercurea Ciuc au notat cartierele Băile Miercurea, Central şi Eroilor ca fiind zonele cu cea mai ridicată calitate a aerului. La polul opus, zonele Ultracentral, Topliţa şi Şumeleu Ciuc au fost evaluate ca având o calitate scăzută a aerului.

    În oraşul Sfântu Gheorghe, cartierele cu cel mai curat aer sunt Simeria şi Semicentral, iar zonele mai puţin favorizate sunt Lenin şi Gării.
    Pentru sibieni, cartierele care ocupă primele poziţii în clasament sunt Valea Aurie, Ştrand şi Calea Poplăcii. Ultimele poziţii din clasament sunt ocupate de zonele Mihai Viteazul, Turnişor, Central şi Broscărie.

    În Cluj-Napoca, zonele cu cea mai bună calitate a aerului sunt Grigorescu, Gruia şi Zorilor, zone incluse şi în top zece cartiere la nivel naţional. Pe de altă parte, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Aeroport, Aurel Vlaicu, Gara şi Centru. În Timişoara, oraş situat pe locul 30 în clasamentul Storia.ro, cartierele Bucovina, Soarelui şi Dacia au fost evaluate de către cetăţeni ca având cea bună calitate a aerului. La polul opus, cartierele cu cea mai scăzută calitate a aerului sunt Lugojului, Badea Cârţan, Lipovei şi Bălcescu.

    Ploieştenii au votat Albert, Baraolt şi Nord – Spitalul Judeţean ca fiind zonele cu cea mai bună calitate a aerului. Mihai Bravu, Bereasca, bulevardele Bucureşti şi Republicii sunt la coada clasamentului, notate ca zone urbane cu cea mai scăzută calitate a aerului.

    Percepţia asupra calităţii aerului în oraşele din România este cea de-a patra temă a studiului amplu realizat de Storia.ro şi agenţia de cercetare D&D Research, „Oraşele şi cartiere din România”, ce se va desfăşura până la finalul anului 2017. Până în prezent, 199.621 de români au răspuns chestionarului propus de Storia.ro. Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al calităţii aerului respirat, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

     

  • Oraşul din România unde se trăieşte cel mai bine. Bucureşti, doar pe locul 9 în clasament

    Braşov a fost desemnat ca fiind centrul urban cu cel mai avantajos cost al vieţii din România, potrivit unui studiu realizat de platforma de imobiliare Storia.ro şi agenţia D&D Research. 

    Clasamentul continuă cu oraşele Cluj-Napoca, Oradea, Sibiu, Piteşti, Timişoara, Târgu Mureş, Craiova, Bucureşti şi Iaşi. La polul opus, oraşele desemnate ca fiind cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Reşiţa, Alexandria, Vaslui, Focşani, Piatra-Neamţ, Satu-Mare, Tulcea, Călăraşi, Botoşani şi Brăila.

    La nivel de regiuni istorice, Transilvania este considerată zona cu cel mai avantajos cost al vieţii, fiind urmată de Bucureşti şi Ilfov, Oltenia şi Banat. Moldova, Dobrogea şi Muntenia au obţinut cel mai mic scor.

    La nivel de cartier, Grigorescu (Cluj-Napoca), Titan (Bucureşti), Gavana 3 (Piteşti), Răcădău (Braşov) şi Soarelui (Timişoara) au fost în topul preferinţelor românilor care au participat la studiu. Ultimele poziţii, cu cel mai dezavantajos cost al vieţii perceput, sunt ocupate de Bereasca (Ploieşti), Periferie (Botoşani), Calea Caransebeşului (Reşiţa), Feneziu (Baia Mare) şi 1 Mai (Alexandria).

    „Costul general al vieţii reprezintă percepţia pe care o au oamenii despre cât de scumpă este viaţa în oraşul în care locuiesc. El înglobează de regulă cheltuielile de zi cu zi, precum coşul de alimente, utilităţile, plata pentru bunurile şi serviciile necesare traiului obişnuit. Pe de altă parte, percepţia despre costul general al vieţii este influenţată şi de beneficiile oferite de traiul într-un anumit oraş. Spre exemplu, un cost al vieţii care pare la prima vedere mai neavantajos, poate fi perceput de către oameni ca fiind mai avantajos în condiţiile în care aceştia simt că au parte de alte beneficii arondate calităţii vieţii. De exemplu, o zonă mai scumpă poate fi şi în acelaşi timp mai sigură, modernă sau mai <verde>”, explică Vlad Tureanu, Partener şi Quantitative Research Director în cadrul D&D Research.

    Pentru realizarea clasamentului, participanţii studiului au fost invitaţi să evalueze oraşele şi cartierele în care locuiesc din punctul de vedere al costului vieţii, pe o scală de la 1 la 5, unde 1 este foarte rău, iar 5 este foarte bine. Doar menţiunile care au primit cel puţin 100 de răspunsuri au fost incluse în clasamentul final.

    „În general, există o corelatie strânsă între costul general al vieţii si nivelul de dezvoltare al unui oras din punct de vedere imobiliar. Jucătorii imobiliari cu experienţă iau în calcul aspectele economice şi costul general al vieţii atunci când îşi planifică proiectele şi ofertele. Aceste criterii se pot observa în cazul centrelor urbane importante precum Braşov, Cluj-Napoca sau Timişoara, oraşe care au avut o viteză de dezvoltare sporită în ultimii ani şi unde tendinţa de dezvoltare imobiliară a fost din ce în ce mai pronunţată. În aceeasi măsură, în zonele cu o percepţie pozitivă asupra costului vieţii în acest moment am putea fi martorii unei continuări a acestei direcţii, atât în ceea ce priveşte preţurile, cât şi numărul de locuinţe noi construite.”,  menţionează Sorin Bălan, Head of Storia.ro şi OLX.ro Real Estate.

    Bucureşti, pe locul 9 în clasament

    Bucureştiul a fost evaluat de către localnici ca fiind pe locul 9 în top 10 cele mai avantajoase oraşe din ţară din punct de vedere al costului vieţii. În clasament, peste 15.000 de bucureşteni au desemnat cartierul Titan ca având cel mai avantajos cost al vieţii, urmat de zonele Sălăjan, Balta Albă, Brâncoveanu şi Baba Novac. La distanţe mici se clasează cartierele Aviaţiei, Tineretului, Băneasa şi Drumul Taberei, iar la coada clasamentului se găsesc zonele 1 Mai, Vitan, Obor, Ferentari şi Lujerului.

    Braşovenii consideră Răcădău, Avantgarden şi Noua ca fiind cartierele cu cel mai bun cost al vieţii. Pe ultimele trei poziţii se află Bartolomeu, Calea Bucureşti şi Braşovul Vechi.

    În Cluj-Napoca, cartierele cu cel mai avantajos cost al vieţii sunt Grigorescu, Gheorghieni şi Zorilor, iar zonele Mărăşti, Calea Turzii şi Iris ocupă ultimele 3 locuri.

    Pentru orădeni, cartierele din fruntea clasamentului sunt Centru Civic, Nufărul şi Rogerius, iar cele mai dezavantajoase din punct de vedere al costului vieţii sunt Calea Clujului, Dacia şi Decebal.

    În oraşul Sibiu, pe primele poziţii se clasează cartierele Ştrand, Valea Aurie şi Hipodrom 3, la final găsindu-se Lazaret, Vasile Aaron şi Turnişor.

    Piteştenii au ales Gavana 3, Central şi Prudu ca fiind cartierele cu cel mai avantajos cost la vieţii, iar Exerciţiu, Big-Başcov şi Războieni sunt cele mai neavantajoase.

    Pentru Timişoara, cartierele Soarelui, Dacia şi Banat sunt în fruntea clasamentului. La polul opus se află zonele Aradului, Freidorf şi Buziaşului. 

  • Cartierul din Bucureşti unde preţurile la apartamente au explodat cu 9.000 de euro ”peste noapte”

    Preţurile solicitate pentru aparta­mentele vechi cu trei camere din Bu­cureşti au crescut cu aproape 200 de euro în luna februarie faţă de ianuarie, până la un nivel de 80.600 de euro, în timp ce faţă de perioada similară a anului tre­cut preţurile au urcat cu 1.150 de euro, potrivit Indexu­lui imobiliar al ZF, realizat în cola­borare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker, pe baza ofertelor din Anunţul Telefonic.

    Cartierul din Bucureşti unde preţurile la apartamente au explodat cu 9.000 de euro ”peste noapte”

  • Cartierul din Bucureşti unde preţurile la apartamente au explodat cu 9.000 de euro ”peste noapte”

    Preţurile solicitate pentru aparta­mentele vechi cu trei camere din Bu­cureşti au crescut cu aproape 200 de euro în luna februarie faţă de ianuarie, până la un nivel de 80.600 de euro, în timp ce faţă de perioada similară a anului tre­cut preţurile au urcat cu 1.150 de euro, potrivit Indexu­lui imobiliar al ZF, realizat în cola­borare cu firma de consultanţă imobiliară Coldwell Banker, pe baza ofertelor din Anunţul Telefonic.

    Cartierul din Bucureşti unde preţurile la apartamente au explodat cu 9.000 de euro ”peste noapte”