BusinessMagazin

Tag: canal

  • Primul oraş din România unde dacă nu vrei mergi cu autobuzul poţi merge cu vaporaşul la muncă – VIDEO

    Atunci, primarul municipiului Timişoara, Nicolae Robu, a declarat că în oraş va fi introdus, începând din primăvară (2016), al cincilea mijloc de transport în comun, şi anume vaporaşele care vor circula pe Bega.
     
    “Este sarcina municipalităţii să achiziţioneze şapte vaporaşe. Ele vor fi folosite pentru transportul în comun, iar Timişoara va fi, cred, singurul oraş din România care va avea cinci mijloace de transport în comun: tramvaie, autobuze, troleibuze, biciclete şi aceste vaporette. Vaporettele vor circula de la venirea primăverii. Primele două vor fi recepţionate la sfârşit de ianuarie – început de februarie”, a afirmat Nicolae Robu.
     
    Totuşi de atunci au fost întâmpinate mai multe probeleme, transportul oprit, apoi reluat, apoi oprit din nou. Acum, Timişoara se află într-o postură în care ar putea fi nevoită să inapoieze 6 milioane de euro Uniunii Europene, bani care au fost folosiţi pentru reabilitarea canalui şi achiziţionarea de vaporette.
     
    Acum, autorităţile din timişoara au timp până la 31 decembrie 2017 să pornească sistemul de transport public cu vaporale pe Bega, dacă nu UE ar putea cere înapoi banii pe care i-a dat pentru reabilitarea malurilor canalului. Situaţia se va debloca abia când Guvernul României dă o hotărâre pentru înfiinţarea Administraţiei Căii Navigabile. Este nevoie de o societate care să administreze canalul Bega, navigabil din Timişoara până la graniţa cu Serbia.

    Pentru acest proiect, malurile Canalului Bega au fost reabilitate în 2015, pe lungimea a zece kilometri. Au fost, de asemenea, amenajate nouă staţii de acostare, două rampe pentru intervenţii de urgenţă, 14 WC-uri ecologice (28 cabine WC), două pergole, şapte pontoane plutitoare, la care se adaugă podiumurile pe teren şi platformele în consolă, gradenele şi treptele de acces.conform timpolis.ro

    “Dacă am fi fost noi de vină, nu am fi beneficiat de clemenţă, dar nu avem nicio vină, pentru că noi am făcut tot ce era în puterile noastre. Avem timp până la 31 decembrie să punem vaporaşele pe Bega în sistemul de transport în comun, dar, ca să putem face acest lucru, guvernul trebuie să emită o hotărâre, nu primăria. Nu trebuie decât să ia modelul Administraţiei Canalului Dunăre – Marea Neagră. Se poate face chiar extinderea activităţii acelei structuri care administrează acum Canalul Dunăre – Marea Neagră, să se vină cu o hotărâre de amendare a hotărârii de constituire a acelei administraţii şi să-i dea în administrare şi Canalul Bega. Dar eu cred că mai potrivit ar fi să se constituie o structură separată. Sunt mai multe modalităţi în care problema poate fi rezolvată, numai să se vrea”, a spus primarul Timişoarei, citat de site-ul tion.ro.
     
    Faimoasele vaporase care inca nu pot circula in regim de transport in comun, scopul pentru care au fost cumparate de Primaria Timisoara cu 2 milioane de euro, ar fi trebuit sa efectueze curse de pasageri pana la data de 30 iunie. 
     

  • Un copil de 9 ani câştigă anual un milion de dolari de acasă. Părinţii lui au renunţat să mai muncească

    Evan este un tânăr de 9 ani care petrece câteva ore pe zi înregistrând clipuri pentru Youtube. Nu pare nimic ieşit din comun, însă canalul său, EvanTube, generează venituri de peste un milion de dolari anual.

    EvanTube a început în anul 2011 ca un proiect al lui Evan alături de tatăl său, dar s-a transformat aproape imediat într-o senzaţie pe internet. Ideea este una cât se poate de simplă: tânărul primeşte cele mai noi jucării despre care vorbeşte timp de câteva minute, relatează Business Insider.

    În multe dintre videoclipurile sale, Evan o are alături pe sora sa, Jillian. Tatăl său, Jared, este cel care filmează şi apoi editează clipurile care urmează să fie postate online.

    Tatăl lui Evan, Jared, a declarat că a angajat o echipă care să se ocupe de vânzarea anunţurilor publicitare şi negocierea cu nume importante din industria jucăriilor. În scopuri de marketing, s-a decis ca Evan să folosească trei conturi de Youtube: EvanTubeHD, EvanTubeRaw şi EvanTubeGaming. Cei de la Newsweek au scris că tânărul câştigă peste 1,3 milioane de dolari pe an prin vânzărea reclamelor pe canalul de Youtube.

    Evan nu este primul tânăr care a găsit celebritatea pe internet. Michelle Phan este una dintre cele mai cunoscute figuri de pe Youtube, alături de Pewdiepie, Bethany Mota sau Nash Grier. Ea publică zilnic clipuri în care prezintă probleme legate de makeup, modă sau frumuseţe, ajungând la peste un miliard de vizualizări. În scurt timp, tânăra a ajuns la peste cinci milioane de abonaţi, atrăgând atenţia presei din Statele Unite. Phan a apărut în numeroase reviste, precum Seventeen, The Sun Sentinel, NYLON sau Forbes.

    Prin plasarea de produse, ea a reuşit să câştige sume impresionante, având o avere estimată la peste 4 milioane de dolari. Ea a semnat deasemenea un contract de promovare a anumitor produse Lancome.

  • Compania locală cu afaceri de 2,6 milioane de euro din peşte vândut în HoReCa

    Potrivit informaţiilor Alfredo Seafood, în restaurante, cei mai apreciaţi peşti sunt peştii sălbatici oceanici, precum calcanul, doradele regale, tonul şi chiar soiurile mai exotice, cum sunt: gruperul, dentexul, halibutul, red snapper-ul. În topul preferinţelor românilor se regăsesc şi speciile de acvacultură, deja foarte cunoscute, ca: somonul, păstrăvul, lupul de mare, dorada şi crapul de provenienţă autohtonă. În ceea ce priveşte consumul de fructe de mare pe piaţa HoReCa, clasamentul celor mai solicitate sortimente este alcătuit din creveţi, calamar, caracatiţă şi scoici.

    „Piaţa pe zona de HoReCa este extrem de dinamică, iar tendinţa de creştere pe care am
    observat-o în portfoliul de produse Alfredo Seafood, este valabilă la nivelul întregului segment. În România au început să apară tot mai multe restaurante de inspiraţie meditaraneeană sau asiatică, pentru că există cerere în acest sens. Oamenii mănâncă la restaurante în special fructe de mare şi peşti exotici, sortimente pe care nu le prea gătesc acasă. Dacă segmentul HoReCa îşi menţine ritmul de dezvoltare, luăm în considerare ca în 2018, să creştem portofoliul de produse Alfredo Seafood, care să fie distribuite pe aceast canal. Mă bucură să văd această evoluţie pozitivă, datorată faptului că românii au devenit mai deschişi la preparate din ce în ce mai sofisticate pe bază de peşte, dar şi a unei orientări mai clare înspre consumul de peşte la nivel casnic. Mai avem mult până la dezideratul nostru de minimum o masă de peşte pe săptămână, dar aceste mişcări ale diferitelor segmente din piaţa de peşte şi fructe de mare, ne fac optimişti.”, a explicat Mihai Cristian Dărmănescu, director general al Romfood Trading.

    Circa 15% din vânzările totale ale Romfood Trading sunt realizate în reţeaua HoReCa, în timp ce 35% din produse se distribuie pe canalele de retail tradiţional, iar 50% sunt orientate către zona de comerţ modern, în marile lanţuri de hypermaketuri.

    În afară de gama de peşti exotici, distribuită preponderent prin segmentul HoReCa (dar şi prin reţelele cash&carry), compania comercializează pe acest canal peşte proaspăt, preponderent sălbatic, dar şi de acvacultură, la peşte gata procesat, gamă din care fac parte soiuri ca: somonul, dorada, lupul de mare, păstrăvul sau crapul. Peştii sunt pescuiţi în special din Marea Mediterană, Atlanticul de Nord, Marea Nordului şi Oceanul Indian. Anumite soiuri sunt capturate şi din arii de importanţă secundară din punct de vedere al cantităţii de peşte adusă în România, cum este Marea Baltică.

    În România, zonele unde se mănâncă cel mai mult peşte pe segmentul HoReCa, sunt capitala şi oraşele situate în apropierea Mării Negre sau a unor râuri importante – Delta Dunării, Bucureştiul şi Constanţa rămân pe primele poziţii la acest capitol. De asemenea, consumul de peşte din reţeaua HoReCa e mai ridicat în regiunile turistice şi cunoaşte vârfurile sezoniere clasice. Zona Ardealului rămâne la un nivel mai scăzut decât restul ţării în ceea ce priveşte apetenţa pentru mâncăruri pe bază de peşte şi fructe de mare.

    “Consider că este foarte important ca oamenii să ştie ce şi cum să mănânce în materie de peşte, atunci când merg la restaurant. Există, desigur, regulile de clasice care ne spun că savoarea unui peşte bun va fi perfect completată de o garnitură din legume de calitate şi de un vin alb, sec. De asemenea, pentru cei care sunt mai informaţi în domeniu, nu ar strica să se intereseze şi de
    Chef-ul care găteşte în localul respectiv, precum şi, dacă se poate, de sursele de aprovizionare ale restaurantului”, a adăugat Mihai Cristian Dărmănescu.

    Comercializarea produselor din portofoliul companiei se face prin brandul Alfredo Seafood, brand creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi lansat în anul 2013. Datorită experienţei şi relaţiilor internaţionale cu marii producători de peşte din lume, dar şi al celor trei linii de procesare şi ambalare automatizate şi de înaltă productivitate din cele două fabrici din Constanţa şi Bucureşti, produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite atât în cele mai importate lanţuri de hypermarketuri şi supermaketuri din ţară, precum Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Billa, Cora, Profi etc., cât şi în peste 3000 de magazine de comerţ tradiţional

  • Compania locală cu afaceri de 2,6 milioane de euro din peşte vândut în HoReCa

    Potrivit informaţiilor Alfredo Seafood, în restaurante, cei mai apreciaţi peşti sunt peştii sălbatici oceanici, precum calcanul, doradele regale, tonul şi chiar soiurile mai exotice, cum sunt: gruperul, dentexul, halibutul, red snapper-ul. În topul preferinţelor românilor se regăsesc şi speciile de acvacultură, deja foarte cunoscute, ca: somonul, păstrăvul, lupul de mare, dorada şi crapul de provenienţă autohtonă. În ceea ce priveşte consumul de fructe de mare pe piaţa HoReCa, clasamentul celor mai solicitate sortimente este alcătuit din creveţi, calamar, caracatiţă şi scoici.

    „Piaţa pe zona de HoReCa este extrem de dinamică, iar tendinţa de creştere pe care am
    observat-o în portfoliul de produse Alfredo Seafood, este valabilă la nivelul întregului segment. În România au început să apară tot mai multe restaurante de inspiraţie meditaraneeană sau asiatică, pentru că există cerere în acest sens. Oamenii mănâncă la restaurante în special fructe de mare şi peşti exotici, sortimente pe care nu le prea gătesc acasă. Dacă segmentul HoReCa îşi menţine ritmul de dezvoltare, luăm în considerare ca în 2018, să creştem portofoliul de produse Alfredo Seafood, care să fie distribuite pe aceast canal. Mă bucură să văd această evoluţie pozitivă, datorată faptului că românii au devenit mai deschişi la preparate din ce în ce mai sofisticate pe bază de peşte, dar şi a unei orientări mai clare înspre consumul de peşte la nivel casnic. Mai avem mult până la dezideratul nostru de minimum o masă de peşte pe săptămână, dar aceste mişcări ale diferitelor segmente din piaţa de peşte şi fructe de mare, ne fac optimişti.”, a explicat Mihai Cristian Dărmănescu, director general al Romfood Trading.

    Circa 15% din vânzările totale ale Romfood Trading sunt realizate în reţeaua HoReCa, în timp ce 35% din produse se distribuie pe canalele de retail tradiţional, iar 50% sunt orientate către zona de comerţ modern, în marile lanţuri de hypermaketuri.

    În afară de gama de peşti exotici, distribuită preponderent prin segmentul HoReCa (dar şi prin reţelele cash&carry), compania comercializează pe acest canal peşte proaspăt, preponderent sălbatic, dar şi de acvacultură, la peşte gata procesat, gamă din care fac parte soiuri ca: somonul, dorada, lupul de mare, păstrăvul sau crapul. Peştii sunt pescuiţi în special din Marea Mediterană, Atlanticul de Nord, Marea Nordului şi Oceanul Indian. Anumite soiuri sunt capturate şi din arii de importanţă secundară din punct de vedere al cantităţii de peşte adusă în România, cum este Marea Baltică.

    În România, zonele unde se mănâncă cel mai mult peşte pe segmentul HoReCa, sunt capitala şi oraşele situate în apropierea Mării Negre sau a unor râuri importante – Delta Dunării, Bucureştiul şi Constanţa rămân pe primele poziţii la acest capitol. De asemenea, consumul de peşte din reţeaua HoReCa e mai ridicat în regiunile turistice şi cunoaşte vârfurile sezoniere clasice. Zona Ardealului rămâne la un nivel mai scăzut decât restul ţării în ceea ce priveşte apetenţa pentru mâncăruri pe bază de peşte şi fructe de mare.

    “Consider că este foarte important ca oamenii să ştie ce şi cum să mănânce în materie de peşte, atunci când merg la restaurant. Există, desigur, regulile de clasice care ne spun că savoarea unui peşte bun va fi perfect completată de o garnitură din legume de calitate şi de un vin alb, sec. De asemenea, pentru cei care sunt mai informaţi în domeniu, nu ar strica să se intereseze şi de
    Chef-ul care găteşte în localul respectiv, precum şi, dacă se poate, de sursele de aprovizionare ale restaurantului”, a adăugat Mihai Cristian Dărmănescu.

    Comercializarea produselor din portofoliul companiei se face prin brandul Alfredo Seafood, brand creat de Mihai Cristian Dărmănescu şi lansat în anul 2013. Datorită experienţei şi relaţiilor internaţionale cu marii producători de peşte din lume, dar şi al celor trei linii de procesare şi ambalare automatizate şi de înaltă productivitate din cele două fabrici din Constanţa şi Bucureşti, produsele cu marca Alfredo Seafood sunt distribuite atât în cele mai importate lanţuri de hypermarketuri şi supermaketuri din ţară, precum Kaufland, Carrefour, Mega Image, Metro, Billa, Cora, Profi etc., cât şi în peste 3000 de magazine de comerţ tradiţional

  • Şi-a transformat pasiunea pentru gătit într-o afacere de succes. Aproape 200.000 de oameni o urmăresc cum găteşte in fiecare zi

    Geanina Staicu-Avram este proprietara blogului culinar JamilaCuisine, un canal cu aproape 200.000 de abonaţi şi 60 de milioane de vizualizări. Ea povesteşte cum a făcut tranziţia de la un blog obişnuit, pe care publica poze cu reţete, la unul dintre cele mai mari canale româneşti de YouTube. „Ideea vlogului a venit de la soţul meu. Tocmai mă întorsesem dintr-o vacanţă în Maroc, soţul meu fiind marocan, şi eram de-a dreptul fascinată de bucătăria şi de aromele marocane. Voiam să le arăt şi românilor cum se pregăteşte mâncarea marocană şi cât e de gustoasă. Soţul meu m-a convins să facem aceste reţete marocane în format video şi de aici a pornit totul.“

    Pe măsură ce canalul a câştigat în popularitate, cei doi au ales să investească în calitatea clipurilor postate. „Câte puţin în aparatură performantă, în lumini, în sisteme audio. Cumpărăm mereu lucruri noi, de la veselă şi alte articole pentru bucătărie, până la softuri necesare montajului audio şi video.“ Nu a plecat cu ideea de a monetiza canalul, din simplul motiv că acest lucru era foarte complicat în 2012. În momentul de faţă, spune că nu câştigă mult, dar nici puţin: „În cazul meu, vlogging înseamnă tutoriale video. Câştigăm suficient cât să ne putem întreţine şi să avem un trai decent. Din păcate, banii vin greu din YouTube. În România creatorii de conţinut de pe platformă sunt plătiţi prost, chiar foarte prost şi durează chiar şi 2-3 ani până să începi să ai într-adevăr câştiguri. Ştiu vloggeri care şi după 3 ani de YouTube obţin sume simbolice care pot reprezenta bani de buzunar, nu un câştig cu care să se poată întreţine.“

    Sursa principală de venit o reprezintă, şi în acest caz, colaborarea cu diferite branduri. Îşi doreşte, în viitorul apropiat, să lanseze o carte de bucate. S-a gândit şi la abordarea pieţelor din străinătate, apelând la o variantă mai simplă: subtitrarea retetelor în limba engleză. „Nu vreau să fac reţete special pentru altă piaţă, dar vreau ca oricine găseşte clipurile mele pe YouTube să le poată şi înţelege, aşa că am recurs la subtitrări. Cereri am tot avut şi încă mai avem.“

    Crede că vloggerii din ziua de azi trebuie să aibă în minte două lucruri atunci când pornesc un astfel de business: „Le-aş spune în primul rând să se gândească la ceva original. La ceva ce n-a mai făcut nimeni până acum, cel puţin pe piaţa din România. Originalitatea este un lucru foarte important din punctul meu de vedere. Dacă vei încerca să-l copiezi pe alt vlogger de succes, automat vei fi comparat cu el, iar partea proastă e că nu vei putea niciodată să-l depăşeşti. Dacă vei veni cu o idee nouă, oamenii vor fi curioşi să te urmărească pentru simplul fapt că tu eşti singurul cu ideea respectivă. În al doilea rând, i-aş sfătui să fie consecvenţi, să posteze des, să ţină legătura cu cei care-i urmăresc, să se folosească de reţelele sociale. Şi, nu în ultimul rând, să facă totul cu plăcere, cu dăruire. Atunci când faci ceva cu plăcere şi din plăcere, este imposibil ca acel lucru să nu iasă foarte bine.“

    Chiar dacă succesul pe YouTube este greu de atins, iar obţinerea unor venituri din asta e chiar mai dificilă, există totuşi şi semne bune. Creşterea interesului pentru conţinut video este evidentă, după cum explică Liviu Dumitru, manager al agenţiei digitale Wizart Studios. Estimările arată că anul viitor 68% din traficul de pe internet va fi alocat conţinutului video (potrivit unui studiu al Cisco). YouTube primeşte un miliard de vizitatori unici pe lună, mai mult decât orice alt canal cu excepţia Facebook, şi asta pentru că materialele video sunt uşor de distribuit şi pentru că prezintă o experienţă senzorială completă.

    „Poveştile de succes ale videoclipurilor care au devenit virale sunt cea mai bună dovadă că un anume tip de conţinut video poate avea un impact mult mai serios. Sunt materiale care exprimă într-un mod ideal povestea unui brand sau care spun poveşti cu care poţi empatiza mai repede, care fac oamenii să se identifice şi să ia parte la acea poveste într-un mod natural“, spune Liviu Dumitru. Iar pentru că acest tip de conţinut începe să domine internetul, a apărut şi un nou concept, acela de branded videos. Toate materialele de tip video care sunt asociate unui brand şi vizează obiective de marketing se încadrează sub această pălărie.

    „Pentru a se alinia la acest trend, brandurile pot recurge la diverse trucuri cum ar fi reorganizarea conţinutului vechi într-un nou conţinut de tip video sau gândirea unei poveşti video care să arate faţa umană şi care ţine de domestic şi de cotidian.“ De aici, antreprenorii de pe YouTube se pot gândi la cum pot deveni concurenţi tot mai serioşi pentru publicitatea tradiţională, speculând în avantajul relaţia strânsă pe care au dezvoltat-o cu utilizatorii.

  • Cum reuşeşte acest tânăr de 21 de ani să câştige chiar şi 1.000 de dolari pe zi conducând maşini

    Parker Nirenstein este un tânăr atipic: în timp ce colegii săi de colegiu petrec sau se joacă la calculator, el filmează, editează şi postează clipuri pe canalul său de YouTube. Tema? Tot ce se poate spune despre maşini.

    Nirenstein, de 21 de ani, este student la Facultatea de Inginerie din cadrul Universităţii Michigan. Cu ajutorul câtorva camere de filmat GoPro, el realizează videoclipuri în care prezintă diverse maşini. Pare o idee simplă, dar canalul său a strâns peste 200.000 de abonaţi şi i-a permis să cumpere maşina visurilor lui: un Lamborghini Gallardo.

    Pe 20 martie, canalul Vehicle Virgins a generat aproape de 1.000 de dolari, record absolut pentru tânărul american.

    “A început ca un mod de a oferi sfaturi celor care voiau să îşi cumpere o maşină”, povesteşte Parker. “Mai mulţi colegi veneau la mine cu întrebări, pentru că eu şi prietenii mei vorbeam toată ziua de maşini. Acum un an, canalul a început să crească, şi asta mi-a permis să conduc maşini la care nu aveam acces în mod normal.”

    Pentru a primi maşinile în test, tânărul explică la finalul fiecărui clip de la ce dealer poate fi cumpărat respectivul model; pentru comercianţi e o afacere bună, explică Parker, pentru că au doar de câştigat.

    Mai mult, companii precum Hyundai sau Toyota au remarcat succesul lui Parker şi au început să îi trimită acestuia maşini pentru a le testa.

  • Cum reuşeşte acest tânăr de 21 de ani să câştige chiar şi 1.000 de dolari pe zi conducând maşini

    Fondatorul Vehicle Virgins, un popular canal de YouTube printre iubitorii de maşini, explică de unde a pornit un business care generează lunar mii de dolari.

    Parker Nirenstein este un tânăr atipic: în timp ce colegii săi de colegiu petrec sau se joacă la calculator, el filmează, editează şi postează clipuri pe canalul său de YouTube. Tema? Tot ce se poate spune despre maşini.

    Nirenstein, de 21 de ani, este student la Facultatea de Inginerie din cadrul Universităţii Michigan. Cu ajutorul câtorva camere de filmat GoPro, el realizează videoclipuri în care prezintă diverse maşini. Pare o idee simplă, dar canalul său a strâns peste 200.000 de abonaţi şi i-a permis să cumpere maşina visurilor lui: un Lamborghini Gallardo.

    Pe 20 martie, canalul Vehicle Virgins a generat aproape de 1.000 de dolari, record absolut pentru tânărul american.

    “A început ca un mod de a oferi sfaturi celor care voiau să îşi cumpere o maşină”, povesteşte Parker. “Mai mulţi colegi veneau la mine cu întrebări, pentru că eu şi prietenii mei vorbeam toată ziua de maşini. Acum un an, canalul a început să crească, şi asta mi-a permis să conduc maşini la care nu aveam acces în mod normal.”

    Pentru a primi maşinile în test, tânărul explică la finalul fiecărui clip de la ce dealer poate fi cumpărat respectivul model; pentru comercianţi e o afacere bună, explică Parker, pentru că au doar de câştigat.

    Mai mult, companii precum Hyundai sau Toyota au remarcat succesul lui Parker şi au început să îi trimită acestuia maşini pentru a le testa.

  • Firea scoate de la naftalină un proiect iniţiat de Nicolae Ceauşescu

    “Avem nevoie ca de aer să putem să dezvoltăm acces rapid către Aeroportul Internaţional Otopeni. Ne dorim un acces rapid către localităţile dunărene şi am vorbit deja şi sper să depăşim nivelul doar de discuţie, pentru că pregătim acum o updatare a vechiului studiu de fezabilitate în ceea ce priveşte un proiect controversat, dar extrem de important, început în perioada comunistă, dar care a fost demarat tot cu banii românilor, mă refer la proiectul Canalul Dunăre-Bucureşti”, a declarat primarul Gabriela Firea pentru Radio România Actualităţi, ocazie cu care a spus că acest proiect să poată fi finanţat şi din fonduri europene.

    Prezentă şi ea la eveniment, Corina Creţu, comisarul european pentru politică regională, a spus este posibilă finanţarea din bani europeni a unui studiu de fezabilitate pentru acest proiect, numai dacă s-ar prezenta o argumentaţie solidă şi o cerere oficială., şi că, până în acest moment, din partea României, nu a fost primită, deocamdată, nicio propunere în legătură cu Canalul Dunăre-Bucureşti.

  • Din martie va fi LANSATĂ o televiziune doar cu filme româneşti

    Compania de cablu Akta lansează, începând cu data de 30 martie 2017, canalul Cinemaraton, o televizune dedicată în exclusivitate cinematografiei româneşti.

    Akta va începe emisia acestui post în jurul orei 16.00, iar de la 20.00 va fi difuzat primul film: Declaraţie de dragoste.

    Potrivit unui comunicat pe site-ul companiei, Akta va transmite filme, emisiuni şi producţii proprii, dar şi ”interviuri – medalion cu regizori, actori, critici de film şi de teatru; scurte prezentări şi contextualizarea programului/filmului care va urma”.

    Consiliul Naţional al Audiovizualului (CNA) a acordat încă de anul trecut, la solicitarea operatorului Digital Cable Systems, o licenţă cu difuzare prin cablu televiziunii CineMaraton cu format tematic (film) care va emite la nivel naţional prin reţeaua proprie, DCS, şi prin platforma Akta Telekom.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Groupama a subscris prime brute de peste 930 de milioane de lei anul trecut

    Groupama Asigurări a încheiat anul 2016 cu  prime brute subscrise  în valoare de 932,3 milioane lei şi un profit IFRS de aproximativ 30 milioane de lei, potrivit unui comunicat de presă trimis de reprezentanţii companiei. Totodată, rata netă de recomandare a Groupama Asigurări a ajuns la 66 în 2016, faţă de 55 în 2015, iar gradul de satisfacţie a clienţilor a ajuns la 92%, conform studiului IRSOP realizat în septembrie 2016.

    • Linia Asigurărilor Non-Viaţă a avut o contribuţie de 900,9 milioane RON anul trecut, în creştere cu 18,7% faţă de perioada similară din 2015, în timp ce rezultatul tehnic net după comisionare s-a îmbunătăţit cu 19,2%, în cea mai mare parte datorită creşterii rezultatelor pe segmentele CASCO şi RCA. 
    • Linia CASCO a înregistrat o creştere globală de 6,3% până la 357,7 milioane RON anul trecut susţinută de o evoluţie bună pe toate canalele de distribuţie şi foarte bună a canalului Leasing;
    • Segmentul Property, inclusiv Agro, s-a bucurat de o creştere de 1,5% până la 193,7 milioane RON în 2016, asigurările agricole fiind în creştere cu 3,4%, iar asigurările de locuinţe cu 6,3%;
    • În cazul Asigurărilor de Sănătate şi Accidente, primele subscrise au înregistrat o creştere de 52,3% anul trecut, ajungând până la 23 milioane RON ca urmare a îmbunătăţirii prezenţei pe piaţă şi a creşterii graduale a portofoliului;  
    • Linia Alte asigurări Non-viaţă a înregistrat o creştere de 8%, până la 38,6 milioane RON, cu o performanţă bună pe sub-segmentele CMR, Răspunderi civile şi foarte bună pe Asigurări de călătorie în străinătate.
    • Asigurările de Viaţă au scăzut cu 32%, înregistrându-se însă o creştere prin Reţeaua Proprie în pofida provocărilor pieţei.

    Compania şi-a propus în 2017 o creştere cu 10% a primelor brute subscrise în 2017 şi un nivel al profitului comparabil cu cel înregistrat în 2016, 30 milioane RON.