BusinessMagazin

Tag: Campionatul European

  • Marius Şumudică, antrenor Astra Giurgiu: A fost o batjocură la adresa fotbalului românesc

    „Dezastru este un cuvânt blând. Suntem nişte oameni laşi şi fără coloană vertebrală şi nu spunem adevărul şi tot ce se întâmplă în fotbalul românesc. E tragic tot ce se întâmplă în fotbalul românesc. Mi-e şi scârbă să dezvolt foarte mult culisele acestui fotbal românesc. Trăim într-o ipocrizie şi o minciună. De la fel de fel de decizii până la această apariţie de astăzi. Eu mereu am spus că au fost două meciuri jalnice. Franţa a avut 7-8 ocazii în condiţiile în care a jucat dezastruos. Nu vreau să intru în detalii tehnice, pentru că nu îmi permit să-i dau sfaturi domnului Iordănescu dar îmi e ruşine de tot ce s-a întâmplat.

    Tot ce se întâmplă trebuie schimbat. Tot cei care au greşit şi şi-au bătut joc ar trebui să-şi prezinte demisiile. Toţi care au fost alături de naţională. Indiferent că e preşedinte, vicepreşedinte. Nu cred că a mai existat în fotbalul românesc să schimbi maseuri şi medici şi să faci experienţe cu o săptămână sau două înainte de Euro.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Raid de proporţii în Belgia: 12 persoane care ar fi plănuit un atac terorist la EURO 2016 au fost arestate

    Oficialităţile belgiene au declarat că au preîntâmpinat astfel un atac terorist ce ar fi urmat să fie pus în aplicare în Bruxelles, în acest week-end, în timpul unei partide de la Campionatul European. Cel mai probabil, meciul vizat era confruntarea dintre Belgia şi Irlanda, partidă în timpul căreia fanii belgieni din Bruxelles ar fi fost aleşi drept ţinte.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Şut, gol, profit! Cum cresc profiturile companiilor care se asociază cu evenimente sportive

    Suporter înfocat sau nu, orice român a prins de veste că de vineri a început Campionatul European de Fotbal. Pe stradă, în metrou, la televizor ori în magazine, sau chiar pe propriul telefon mobil, consumatorul este bombardat cu mesaje în diverse tonuri şi forme legate de acest eveniment de anvergură. Indiferent că sunt companii care în mod strategic îşi asociază mărcile cu sportul sau oportunişti care au intrat în siajul evenimentor sportive ale verii – inclusiv firme de turism, de ticketing, de curierat sau chiar candidaţi din campaniile electorale care au mizat pe plusul pe care îl pot bifa prin asocierea cu sportivi sau ideea de sport – consumatorii sunt asaltaţi de asocieri cu meciurile de fotbal.

    Marca de chipsuri Pringles se promovează acum cu sloganul Pringooooals; reţeaua de magazine Lidl are o gamă de produse pe care o adresează suporterilor, Billa derulează o campanie prin care se adresează consumatoarelor folosind termeni consacraţi în sport, iar MasterCard a analizat informaţii din social media pentru a identifica cele mai dezbătute momente legate de Liga Campionilor UEFA şi a ajuns la concluzia că unu din doi suporteri români postează pe social media în timpul vizionării meciurilor de fotbal televizate. Iar firma de curierat DPD, subsidiara locală a Poştei Franceze, firma care livrează în mod oficial biletele la Euro 2016, a anunţat că în România s-au vândut aproape 3.260 de bilete la Euro 2016.

    „Campionatul European, dar mai ales Jocurile Olimpice sunt o celebrare a tot ce este mai bun în sport: performanţă, determinare şi în acelaşi timp reprezentare a ţării. Suntem cu toţii de partea performanţei sportive româneşti“, spune Mihai Bârsan, vicepreşedinte marketing în cadrul Ursus Breweries. Cum se va reflecta interesul pentru sport în vânzarea de bere? Cam 20% din consumatorii de bere urmăresc activ sportul, iar Bârsan se aşteaptă ca meciurile de fotbal, alături de ofertele promoţionale să influenţeze evoluţia din această vară a pieţei. „În ce priveşte Jocurile Olimpice, având în vedere că se vor desfăşura în Brazilia pe un fus orar incomod, nu mă aştept să aibă o influenţă importantă în consumul de bere“, spune reprezentantul Ursus Breweries.

    În domeniul berii însă, în afară de sport, mai există un factor care poate să potenţeze sau să diminueze consumul chiar mai mult în lunile de vară: gradele din termometru. „Vara trecută a fost bună pentru vânzarea de bere, chiar în absenţa vreunui eveniment sportiv major, deoarece a fost foarte călduroasă. Rămâne de văzut ce fel de vară va fi aceasta“, mai spune Mihai Bârsan. Volumul pieţei berii a ajuns la 15,8 milioane hl în 2015, în creştere cu 6,5% faţă de cel înregistrat anul precedent, iar nivelul consumului pe cap de locuitor a urcat la 80 l în 2015, de la 74 l în 2014. „Se poate spune că în piaţa berii evenimentele sportive au un impact mai degrabă pozitiv, dar nu atât de puternic cum se crede; o săptămână ploioasă poate să-l anuleze complet“, afirmă Mihai Bârsan.

    Un alt domeniu în care meciurile se pot traduce în procent clar din cifra de afaceri este horeca. Evenimentele sportive, în special cele legate de fotbal, influenţează pozitiv viaţa teraselor şi restaurantelor; „în primul rând prin emulaţia creată în jurul acestui fenomen şi în al doilea rând prin umplerea anumitor intervale orare în care de regulă numărul clienţilor era mic, de exemplu între prânz şi cină sau târziu, după cină“, declară Daniel Mischie, chief operations officer al City Grill. El se aşteaptă ca efectele în vânzările reţelei de restaurante să fie mai vizibile în cazul Campionatului European de Fotbal faţă de Jocurile Olimpice de la Rio de Janeiro, din pricina diferenţei de fus orar (6 ore în minus) şi a lipsei de interes pentru sporturile olimpice. Daniel Mischie consideră un alt mare minus faptul că la Jocurile Olimpice nu vor fi reprezentanţi ai ţării noastre nici la gimnastică şi nici la caiac.

    Aşa că miza principală este pe fotbal. „Restaurantele din grupul City Grill au un parteneriat cu compania care deţine drepturile de difuzare în România şi vom difuza toate meciurile în restaurantele noastre. Vom avea activări dedicate pentru acest eveniment, iar perioada este foarte favorabilă din toate punctele de vedere: vreme călduroasă, perioadă de creştere a consumului datorită relaxării fiscale, echipa României este calificată“, spune Mischie. El estimează o creştere a traficului bazată în primul rând pe orarul de desfăşurare (între 16.00 şi 22.00), dar şi o creştere a consumului cu 10%-15% graţie evenimentului.

    Faţă de ediţiile anterioare ale Campionatului European de Fotbal, Mischie se aşteaptă acum ca acestea să se reflecte mai clar în vânzări: „În 2008 eram într-o perioadă de boom economic cu atenţie mică spre evenimente sportive, eram concentraţi pe vânzări şi dezvoltare; în 2012 România nu a participat, deci lucrurile evident au stat mai puţin bine. În cazul calificării din grupe, situaţia ar fi extraordinară“, arată reprezentantul City Grill, care mai adaugă că în perioada celor trei luni de vară grupul vinde 35% din volumul total de bere din întregul an. „Temperatura, terasele şi fotbalul sunt elemente care fac casă bună cu berea“, motiv pentru care City Grill are şi un program de marketing – „Statul la terasă“ – prin care susţine vânzarea de bere în mod activ.

    OUL SAU GĂINA

    În mod tradiţional, meciurile de fotbal înseamnă consum de bere, iar Andreea Nemens, director general al GMP Advertising, spune că nu crede că e vreun mister în această asociere, bărbaţii amatori de fotbal fiind aceiaşi care beau bere. „Fotbalul e sportul cel mai popular, iar berea e băutura populară – e potrivirea perfectă şi se manifestă nu doar la urmărirea unui meci de fotbal acasă sau în localuri (nu şi pe stadioane, cel puţin nu pe cele mari), ci şi după meci, indiferent dacă îl priveşti sau îl joci «cu băieţii». În prima jumătate a secolului XX, berea a fost asociată cu muncitorii, studenţii şi entuziaştii mainstream de sport; nu în ultimul rând, barul american a fost prima casă a televiziunii, casa în care se consuma bere şi se consumau şi poveştile din jurul berii.“

    Andreea Florea, managing partner al companiei de branding Brandtailors, crede că asocierea berii – spre deosebire de alte tipuri de băuturi – cu urmărirea unui meci de fotbal este o situaţie de tip „oul sau găina“, unde fie brandurile au observat un comportament de consum preexistent (berea la meciurile de fotbal), pe care l-au redat în comunicare, fie brand-urile de bere au comunicat atât de intens această asociere, încât au reuşit să influenţeze obiceiurile de consum. „O altă explicaţie, mai plauzibilă, poate fi că ambele, atât berea, cât şi fotbalul sunt categorii preponderent masculine, aşa că singura asociere reală dintre ele a fost, la început, publicul-ţintă, aşa cum, în anii ‘90, un model feminin îmbrăcat sumar putea face reclamă la orice produs adresat bărbaţilor, indiferent de asocieri.“

    A

  • Spaniolii nu se vor uita la Euro 2016: nicio televiziune nu a cumpărat drepturile de televizare pentru competiţia europeană

    Cotidianul francez L’Equipe anunţă în ediţia sa electronica faptul că nicio televiziune din Spania nu va prelua meciurile de la Campionatul European din Franţa.

    Cu 30 de zile înainte de startul Campionatului European din Franţa nici măcar o singură televiziune din Spania nu a achiziţionat drepturile de difuzare ale meciurilor, potrivit Mediafax.

    Este pentru prima data în istorie când se întâmplă acest lucru. Atât postul public de televiziune, cât şi posturile private au anunţat că nu vor plăti sumele cerute de UEFA: între 30 şi 40 de milioane de euro, din lipsă de fonduri.

    Grupul Mediaset Espana, care a plătit 40 de milioane de euro pentru a transmite Campionatul European din 2012 a anunţat pierderi de peste 15 milioane de euro în urma acestei achiziţii.

  • Cel mai bine plătit antrenor de la EURO 2016 ia de 40 de ori mai mult decât cel mai prost plătit

    Pentru prima dată, la turneul final al Campionatului European de fotbal vor participa 24 de naţiuni, dar chiar şi aşa selecţionerul României are cel mai mic salariu dintre toţi antrenorii. 120.000 de euro pe an ia Anghel Iordănescu, în condiţiile în care cel mai bine plătit este englezul Roy Hodgson, cu 5 milioane de euro, adică de peste 40 de ori mai mult, scrie digisport.ro.

  • Cât valorează Naţionala de Fotbal a României

    Reprezentativa de fotbal a României a învins, duminică, în deplasare, cu scorul de 3-0 (2-0), selecţionata Insulelor Feroe, în ultima etapă a grupelor preliminare ale Campionatului European din 2016, şi s-a calificat la turneul final care va avea loc în Franţa.

  • Cât valorează Naţionala de Fotbal a României şi care e cel mai scump jucător

    Reprezentativa de fotbal a României a învins, duminică, în deplasare, cu scorul de 3-0 (2-0), selecţionata Insulelor Feroe, în ultima etapă a grupelor preliminare ale Campionatului European din 2016, şi s-a calificat la turneul final care va avea loc în Franţa.

    Naţionala de fotbal a României are o valoare de piaţă de 60,7 mil. euro, venită de la 23 de jucători. Vârsta medie în lotul naţional este de 28 de ani, conform site-ului de transfermarkt.com. 

    Citiţi mai multe pe www.zf.ro

  • Boxerii români pleacă la Campionatul European pe banii lor

    Conturile Federaţiei Române de Box sunt blocate, forul neputând primi subvenţii de la MTS din cauza unor nereguli financiare, iar în această situaţie membrii Biroului Federal au sponsorizat cu peste 5.000 de euro deplasarea sportivilor în Bulgaria pentru competiţia ce se desfăşoară în perioada 6-15 august.

    Vicepreşedintele FRB, Marcel Boboc a declarat, joi, într-o conferinţă de presă, că membrii Biroului Federal va încerca să facă rost de banii necesari pentru ca sportivii să poată participa şi la Campionatele Mondiale de la Doha. “Chiar dacă trecem printr-o perioadă grea, trebuie să rămânem uniţi şi să mergem mai departe. Am văzut că a apărut că Mihai Nistor şi antrenorul său, Relu Auraş, au plecat pe banii lor, nu este adevărat. O parte au mers pe banii lor şi o parte cu banii strânşi de noi, de echipa din Biroul Federal. Toţi care se califică la mondiale vă promit că vor avea bani să meargă la mondialele de la Doha. Cu Dumnezeu înainte, ce să spun? Să minţim? Trebuie să ne zbatem, am ajuns oameni datorită boxului şi acum trebuie să întoarcem şi noi. Sperăm că problemele noastre se vor rezolva. Am fost şi ghinionişti că am început această alergătură după bani la mijlocul anului şi toate societăţile îşi fac planurile de sponsorizare cu un an înainte. Suntem în discuţii cu mai mutle societăţi, dar au fost multe scandaluri în box şi puţine vor să se asocieze cu un scandal. Noi facem tot ce se poate”, a declarat Boboc.

    Boxerul Florentin Niculescu va participa la europene la categoria 64 de kilograme şi a declarat că problema banilor este una foarte importantă pentru toţi sportivii: “Sunt foarte bine pregătit, îmi doresc o medalie la acest Campionat European. Sper să am mai mult noroc. Nu ştiu ce adversari voi avea, ce va fi, va fi, eu vreau să câştig. Eu îmi doresc să mă calific la Olimpiada de la Rio şi acolo să iau o medalie. Bineînţeles că banii sunt o problemă. Nouă, sportivilor ne trebuie vitamine, o grămadă de lucruri. Şi trebuie să fim pregătiţi pentru un turneu internaţional. Lipsa banilor este cea mai mare problemă a sportivilor. Nu ne permitem să facem mai nimic, trebuie să cheltuim de la noi dacă vrem să continuăm. Eu unul cheltui de la mine ca să merg la antrenament zi de zi”.

    Vicepreşedintele FRF a precizat că din delegaţia României nu va face parte niciun medic, această problemă nefiind însă o noutate. “Delegaţia e formată din cinci sportivi, patru antrenori şi şeful delegaţiei. Nu avem un medic, să sperăm că nu va fi cazul unui accident. Niciodată nu am avut medic, nu e prima oară când plecăm fără medic. Nu e o problemă nouă. La această competiţie vor participa cinci sportivi, Răzvan Andreana, la categoria 56 de kilograme, Marius Băluţă, la 60 de kg, Florentin Niculescu, la 64 de kg, Marian Piţa, la 69 de kg şi Mihai Nistor la +91 de kilograme. Sportivul care a câştigat Centura de Aur la 81de kilograme, Cătălin Cristea, a avut mâna fracturată şi alaltăieri a recidivat. Am fost cu el la medic, am încercat tot posiblul, dar medicul a spus că o recidivă ar însemna sfârşitul carierei. Şi atunci am preferat să ascultăm medicul, deşi sportivul plângea, că vrea să meargă la europene. Avem cinci sportivi la europene, care este criteriul de calificare la mondiale, de unde se pot califica la Olimpiadă. Vrem să calificăm minim trei sportivi la mondiale, pentru că se califică de la locul şase în sus. Eu sper să cânte şi imnul şi să mai aducem măcar o medalie, sau două. Avem sportivi de valoare”, a mai spus Boboc.

  • Opinie George Mioc, CEO PSI Industries: Importul şarlatanilor „Tsipras” trebuie blocat. Dăunează grav României

    Guvernul Alexis Tsipras trebuie să plătească pensii şi salarii, spitalele de stat trebuie să cumpere medicamente şi, deocamdată, toate aceste obligaţii sunt achitate pentru că Banca Central Europeană pompează zilnic bani către Grecia. Ce se va întâmpla dacă guvernatorul BCE, Mario Draghi, închide robinetul? Guvernul Tsipras va emite probabil nişte hârtii cu o valoare incertă – aşa-numitele I.O.U („I owe you”) sau drahme – dar grecii tot de euro se vor folosi.

    Referendumul nu face nici un bine Greciei, întrucât datoriile nu pot fi şterse sau restructurate pur şi simplu pentru că aşa au decis debitorii, unilateral. Sunt mulţi cei care compară situaţia din Grecia cu cea din Puerto Rico, o insulă din Caraibe care este oficial parte a Statelor Unite. Şi Puerto Rico este înglodată în datorii (care depăşesc de 4,5 ori veniturile guvernamentale), dar urmează programul de ajustare fiscală şi reforme structurale stabilit de un expert al Băncii Mondiale, pentru că altfel riscă să intre în insolvenţă şi ar urma să accepte pur şi simplu tutela unui judecător sindic (bankruptcy court).

    Grecia (unde datoria depăşeşte de 3,8 veniturile la bugetul statului) încearcă, în schimb, să creeze o presiune politică pe guvernele din zona euro, pentru a ocoli din nou necesarele reforme. Nici măcar promisele măsuri anti-corupţie nu au evoluat prea mult în guvernarea Tsipras.

    Nu ştiu, şi cred că în acest moment nu ştie nimeni, ce se va întâmpla cu Grecia, dar este evident că, din păcate, referendumul va avea consecinţe negative pentru România şi pentru regiunea înconjurătoare. În primul rând, domnul Putin capătă un important respiro şi îşi poate relua manevrele din Ucraina, în timp ce liderii UE îşi bat capul cu Grecia. Cum va folosi Rusia această oportunitate, rămâne de văzut, ceea ce vedem este că Rusia Today jubila la momentul anunţării rezultatului referendumului. Luni, Putin l-a sunat pe Tsipras şi i-a oferit sprijinul său.

    În al doilea rând, vor fi afectate investiţiile greceşti în zona extinsă a Balcanilor, inclusiv din România. Balcanii erau principalul teren al investiţiilor din această ţară, fiind o regiune familiară grecilor. Acum, companiile cu capital grecesc vor începe probabil să trimită lichidităţi către patrie, pentru a-şi sprijini firmele-mamă, şi vor investi mai puţin.

    Cele şapte bănci cu capital grecesc din România detin aproximativ 30% din capitalul sistemului bancar, deci au o influenţă semnificativă. În paranteză, anunţul lui Gyorgy Frunda, consilier onorific al premierului Ponta, că el şi prietenii săi şi-au retras banii din băncile cu capital grecesc dovedeşte o iresponsabilitate crasă. Un astfel de semnal din partea unui oficial guvernamental poate declanşa oricând panica între deponenţi, consecinţele la nivelul întregului sistem bancar fiind greu de anticipat. Mă întreb dacă Frunda nu a făcut intenţionat o astfel de declaraţie, pentru că nu îl suspectez de lipsă de inteligenţă.

    Dar cel mai tare mă îngrijorează riscul contaminării României de populismul anti-capitalist şi etnocentric din Grecia. Am avut deja câteva experimente şi am scăpat uşor. PRM a obţinut, în 2000, aproape 2,3 milioane de voturi, adică peste 21%, iar Corneliu Vadim Tudor a intrat în turul doi al alegerilor prezidenţiale. În 2012, partidul lui Dan Diaconescu a fost votat de peste un milion de alegători, adică aproape 15%. Acum, unul din ei este la pensie, iar altul la puşcărie, dar şarlatani care să ofere soluţii miraculoase, amestecate cu lozinci patriotarde, se vor găsi mereu. Nu putem exclude – deşi pare o teorie un pic conspiraţionistă – ca Rusia să finanţeze pe viitor mişcări tip Syriza, care să distrugă unitatea Uniunii Europene.

    Deja există un nucleu de stângişti romantici şi naivi, susţinuţi de fosile ale regimului comunist, inclusiv câţiva foşti turnători ai securităţii, care bat toba revoluţiei anticapitaliste şi cheamă la luptă împotriva oligarhiei financiar-bancare. Mai rău, am văzut câteva semnale în această direcţie venind din partea unui premier Ponta disperat. Celor care li se pare că asta este soluţia pentru România – separare de valorile şi politicile economice ale Uniunii Europene – le fac o invitaţie: să viziteze Chişinăul. Sau, mai bine, Kievul. Sau cel mai bine să facă o vizită la Minsk, să vadă cum se trăieşte în republica „independentă” condusă de Alexandru Lukaşenko. Eu personal sunt convins că între „independenţa” girată de Moscova şi integrarea în Uniunea Europeană, românii vor alege calea spre Vest.

    Notă: Opinia prezentată îi aparţine domnului George Mioc şi nu implică în niciun fel redacţia Business Magazin sau organizaţia din care publicaţia face parte.

  • Planurile Guvernului: Oră săptămânală de fotbal în şcoli din 2015 şi 400 terenuri noi de fotbal

    Măsurile au fost anunţate, miercuri, de premierul Victor Ponta, în timpul discuţiei cu primarul general al Capitalei, Sorin Oprescu, preşedintele Federaţiei Române de Fotbal, Răzvan Burleanu, şi ministrul Sportului, Gabriela Szabo, pe tema organizării la Bucureşti a unor partide din cadrul Campionatului European de fotbal din 2020.

    La întâlnire au participat şi antrenorul echipei naţionale de fotbal, Anghel Iordănescu, vicepremierii Liviu Dragnea şi Gabriel Oprea.

    Premierul a arătat că întâlnirea a avut ca scop discutarea planului de implementare a angajamentelor pe care România, prin Federaţia Română de Fotbal, şi le-a asumat pentru Campionatul European din 2020.

    Ponta a susţinut că trebuie realizat, în primul rând, prin Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, un program de construcţie a 400 terenuri de fotbal la nivel naţional, la care se adaugă modernizarea stadioanelor Steaua, Dinamo şi Rapid, precum şi a celui din vecinătatea Arcului de Triumf, din Bucureşti, unde terenurile vor fi folosite pentru antrenament. Partidele de fotbal vor fi organizate doar pe Arena Naţională din Capitală.

    Ponta a mai arătat că infrastructura rutieră va fi pregătită conform Master Plan-ului de Transport convenit cu oficialii Comisiei Europene.

    “Ceea ce înseamnă că, în 2020, din Europa Occidentală, Ungaria, încoace până la Bucureşti se va merge pe autostradă”, a adăugat Ponta.

    Vor fi derulate şi programe de integrare socială prin sport, pe care le va gestiona Ministerul Tineretului şi Sportului împreună cu Federaţia Română de Fotbal.

    Ponta a anunţat totodată un program de competiţii la nivelul corpului diplomatic, pe care Ministerul de Externe îl va gestiona împreună cu celalalte 12 ţări care vor organiza partide din cadrul Campionatului European de fotbal 2020.

    Guvernul va sprijini totodată Primăria Capitalei pentru realizarea cât mai rapidă a sălii de sport polivalente, Ponta estimând că, după rezolvarea contestaţiilor depuse la licitaţia de atribuire a contractului, lucrările ar putea începe în primăvara anului viitor şi pot fi finalizate în termen de 18 luni, astfel încât noua sala să poată găzdui Cmapionatul European de gimnastică din 2017, dar şi alte competiţii, precum Campionatul European de fotbal în sală, la care România şi-a depus candidatura.

    În luna septembrie, oraşul Bucureşti a fost desemnat, la Geneva, de membrii Comitetului Executiv al UEFA, să găzduiască, pe Arena Naţională, patru meciuri, trei din faza grupelor şi unul din optimile de finală, în cadrul turneului final al Campionatului European de fotbal din 2020, alături de alte 12 oraşe.

    În decembrie 2012, UEFA a decis să organizeze, sub sloganul “EURO pentru Europa”, un turneu final de-a lungul întregului continent, pentru a marca 60 de ani de la prima ediţie a Campionatului European, care a avut loc în 1960.