Tag: camin

  • Fantezie cu şemineu

    O locuinţă nu e completă fără un şemineu, cel puţin pentru unii, care apelează la diverse companii specializate să le pună roadele imaginaţiei în practică. Clienţii companiilor care produc şi instalează asemenea accesorii casnice caută şeminee care să lase o puternică impresie artistică privitorului. Unii, spre exemplu, scrie Wall Street Journal, ţin ca rama şemineului să se asorteze cu mobilierul din cameră, insistând să fie lucrate din acelaşi tip de lemn.

    Ramele de şemineu de lemn costă cel puţin 2.000 sau 3000 de dolari, pe când cele de marmură costă cel puţin 5.000. Se poartă şi rame care par să fi fost realizate cu secole în urmă sau unele foarte mari, pentru care doritorii sunt dispuşi să plătească şi până la 100.000 de dolari. Alţi clienţi vor ceva în ediţie limitată, din marmură cu modele deosebite sau din piatră, cum ar fi o ramă cu model care seamănă cu pielea de piton. Se caută şi ramele din oţel satinat, cerute pentru că reflectă frumos flăcările din cămin.

    Progresul tehnologiei le permite companiilor să-şi modernizeze metodele de lucru, existând astfel unele la care sculptorii nu mai lucrează direct pe material, ci concep un model tridimensional pe o tabletă, ceea ce le permite să facă uşor modificările dorite de clienţi, după care aceştia aleg materialul din care o maşinărie specială sculptează rama de şemineu.
     

  • Drumul studentului Dragoş, din căminul Leu până la NASA. „Mi-am pierdut prietena, mi-am pierdut toţi banii, aveam doar un laptop şi un vis”

    El este Doctor Dragoş – Dragoş Brătăşanu, un tânăr român care-a plecat în 2008 să-şi facă doctoratul în Germania. A studiat ingineria aerospaţială, a câştigat premii de cercetare în Statele Unite ale Americii, trimitând un prototip de software la o companie americană.

    Totuşi, Dragoş spune că realizările sale nu se datorează faptului că ar fi un bun inginer, ci, mai degrabă, modului de raportare la probleme şi modului în care gândea fiecare situaţie în care era pus în parte. Şi-a dat seama, din propriile experienţe, că felul în care porneşti în drumul spre împlinirea unui vis este esenţial.

    A învăţat asta încă din studenţie când şi-a pus în minte să plece în Antarctica şi a reuşit. Era un student fără bani, care locuia în căminul Leu. „Mi-am dat seama că tot ce am făcut era strict despre cum gândeam, cum puneam pe hârtie un proiect de la zero şi îl transformam în ceva real”. Aşa a început povestea lui.

    Citiţi mai multe pe www.gandul.info

  • Fondatorul Alibaba, mai tare decât Zuckerberg

    Alibaba a fost înfiinţată în urmă cu 15 ani în China, în apartamentul lui Jack Ma, un fost profesor de limba engleză, care a început afacerea cu o investiţie de 60.000 de dolari, bani strânşi de la 18 prieteni. Compania a ajuns între timp să domine comerţul online din China, o piaţă cu un potenţial atât de ridicat, încât suma pe care Alibaba o va atrage la listarea pe care o pregăteşte pe bursa americană ar putea fi cea mai mare din istorie pentru o companie din IT, depăşind chiar şi fondurile de 16 miliarde de dolari obţinute  de Facebook în urmă cu aproape doi ani

    Alibaba este descrisă deseori ca fiind o combinaţie între Amazon, eBay Şi PayPal. Comparaţiile nu reuşesc să cuprindă, însă, întreaga amploare a afacerii visate de Ma.

    Potrivit unor estimări, circa 
4 din 5 dolari cheltuiţi online în China trec prin magazinele Alibaba. Într-o singură zi, anul trecut, echivalentul din China al Cyber Monday din SUA, vânzările de pe site-urile Alibaba au totalizat 5,7 miliarde de dolari, de peste două ori mai mult decât cele de Cyber Monday.

    Cele mai importante două site-uri ale companiei, Taobao şi Tmall, atrag peste 100 de milioane de vizitatori unici în fiecare zi, în linie cu ce a raportat Twitter înainte de propria listare, potrivit CNN. Spre deosebire de retailerul american Amazon, Alibaba nu vinde direct clienţilor. În schimb, le permite utilizatorilor să caute prin ofertele vânzătorilor din mii de magazine virtuale.

    Designul este tipic Chinei. Fiecare pagină este cât mai plină de produse, într-un efort de a se asemăna cu o piaţă aglomerată din reali-tate. Cumpărătorii şi vânzătorii folosesc deseori un serviciu de messenger încorporat pentru discuta, iar negocierile asupra preţului sunt ceva obişnuit.

    Dar Alibaba este mai mult decât cele două pieţe de vânzare. Are operaţiuni de vânzare angro, o afacere de cloud computing şi Alipay – serviciu digital de plăţi. De asemenea, a intrat şi pe piaţa financiară, oferind împrumuturi celor care vor să-şi deschidă o afacere care im-plică şi Alibaba.

    Compania are o amploare uriaşă – Yahoo are o participaţie de 24% la Alibaba, iar rapoartele financiare ale companiei americane oferă o imagine despre rezultatele Alibaba. Vânzările au crescut cu 66% în trimestrul al patrulea al anului trecut, faţă de acelaşi interval din 2012, în timp ce profitul a urcat de peste două ori, la 1,4 miliarde de dolari. Facebook a anunţat pentru primul trimestru din 2014 un rezultat pozitiv de 642 milioane de dolari, în timp ce Twitter nu a reuşit încă să treacă pe profit.

  • Cum s-au pricopsit nişte studenţi cu casele altora

    Oraşul Merced din California se află pe locul în al treilea la nivel naţional în materie de locuinţe confiscate pentru neplata împrumuturilor ipotecare, scrie The New York Times. Nenorocirea altora, însă, se dovedeşte de bun augur pentru studenţii filialei din oraş a Universităţii din California, care descoperă acum alternative mai comode faţă de statul în cămin.

    Cum filiala din Merced nu are încă spaţiu de cazare pentru toţi studenţii înscrişi, mulţi dintre ei îşi găsesc locuinţe în oraş, în condiţii pe care altadată nu le-ar fi avut. Studenţii se asociază să închirieze case cu piscină, multe camere şi garaj pentru câteva maşini, constatând că, în general, plătesc mai puţin decât ar plăti la cămin pentru cazare şi masă.

    Cum multe case din oraş sunt goale, fiind construite de investitori în vremuri mai bune, când se spera că deschiderea filialei universităţii va ajuta la creşterea economiei locale, studenţii sunt acum nişte clienţi bineveniţi, iar instalarea lor în case elimină riscul devastării acestora de către vandali. Tinerii pot fi deranjaţi însă de aceştia în caz că locuiesc lângă o casă goală.

    Pe lângă faptul că locuiesc în condiţii mai bune decât la cămin, studenţii învaţă şi să se gospodărească singuri, pornind de la modul de parcare a maşinilor astfel încât să nu-şi încurce colocatarii până la cumpărarea alimentelor, îngrijirea peluzei sau a grădinii ori spălatul rufelor.

  • Studentii care se cazeaza in alte locuri decat caminele pot primi subventii

    Potrivit prevederilor adoptate de comisie, cheltuielile de
    intretinere a internatelor, caminelor si cantinelor universitatilor
    se acopera din veniturile proprii ale institutiilor de invatamant
    respective si din subventii de la buget cu aceasta destinatie. De
    asemenea, pot fi acordate subventii pentru cazarea studentilor care
    aleg alte forme de cazare decat caminele institutiilor de
    invatamant superior.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro