BusinessMagazin

Tag: cameron

  • Brexitul devine istorie. David Cameron câştigă cea mai mare bătălie din ultimii ani pentru Londra: Marea Britanie rămâne în Uniunea Europeană şi obţine un statut special

    Premierul David Cameron a declarat, vineri seară, la Bruxelles, că a obţinut un statut special al Marii Britanii în Uniunea Europeană.

    Liderii statelor membre UE au ajuns la un acord, vineri seară, privind termenii menţinerii Marii Britanii în Uniunea Europeană, documentul conţinând o clauză care va permite limitarea indemnizaţiilor sociale ale angajaţilor comunitari străini, în anumite condiţii.

    “S-a ajuns la un acord, drama a luat sfârşit”, a transmis prin Twitter preşedintele Lituaniei, Dalia Grybauskaite.

    “Este un compromis rezonabil”, a confirmat premierul Cehiei, Bohuslav Sobotka.

    Acordul va permite Marii Britanii să activeze oricând în următorii şapte ani o clauză care va permite limitarea indemnizaţiilor sociale de care beneficiază angajaţii veniţi din altă ţară UE, în cazul în care vor fi presiuni semnificative asupra serviciilor publice naţionale. Aceste condiţii au fost negociate în mod detaliat cu liderii ţărilor central şi est-europene.

    Conform acordului, Marea Britanie nu va mai avea dreptul de a negocia alţi termeni în relaţia cu Uniunea Europeană. Termenii relaţiei de apartenenţă a Marii Britanii la Uniunea Europeană nu vor fi modificaţi nici măcar dacă cetăţenii britanici vor vota la referendum pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Cele patru mari teme abordate la Forumul Economic Mondial de la Davos

    Miercuri elita lumii a fost convocată la Davos, Elveţia, pentru conferinţele anuale ale Forumului Economic Mondial. Printre participanţii la Forumul Economic de la Davos se numără personalităţi precum Christine Lagarde, şefa FMI, David Cameron, prim-ministrul britanic sau actorul Leonardo DiCaprio, informează Financial Times.

    1. Automatizarea

    “A patra revoluţie industrială” se referă la faptul că dezvoltarea roboţilor şi inteligenţei artificiale va avea un efect transformativ la fel de mare ca motorul cu aburi, electricitatea sau computerul în secolele precedente. Un număr mare de slujbe vor dispărea de pe câmpul muncii odată cu sosirea automatizării în masă. Google caută un partener în industra auto pentru a construi prima maşină “fără şofer”, iar Toyota plănuieşte ca modelul său de automobil autonom să ajungă pe autostrăzi în 2020.
    De asemenea, Economiştii speculează cu privire la ce categorii de angajaţi sunt cele mai expuse pierderilor de locuri de muncă şi ce va însemna acest lucru pentru egalitatea veniturilor şi a sexelor.
    În linii mari, astfel încât sunt necesare mai puţine investiţii pentru a produce aceleaşi randamente sau randamente mai mari, pe termen lung. Deşi aceasta poate părea o veste bună, tendinţa ar putea contribui la o încetinire pe termen lung a creşterii economiilor bogate.

    2. China
    PIB-ul Chinei a crescut constant în ultimii ani, însă acum economia Chinei a încetinit şi se pare că şi alte economii emergente se duc în jos odată cu ea. investitorii străini s-au speriat de evenimentele din ultimele şase luni, de la oscilaţiile din vară ale ratei de schimb şi primul crah al pieţei bursiere la al doilea episod de panică de pe piaţa de acţiuni înregistrat la începutul acestui an

    3. Pieţele emergente

    Pieţele emergente au fost încetinite de o serie de evenimente în 2015, iar tendinţa se va menţine şi în acest an, anticipează mulţi analişti. Scăderea puternică a cererii de materii prime venită din partea Chinei a împins preţurile materiilor prime la un minim al ultimilor 10 ani.
    În plus, banca centrală americană a majorat ratele dobânzii la finalul anului trecut, împingând în sus valoarea dolarului. Pieţele financiare internaţionale anticipaseră deja această mişcare. În ultimul an, banii au ieşit puternic de pe pieţele emergente, fiind reorientaţi către investiţii în dolari.

    Un dolar mai puternic înseamnă probleme pentru ţările aflate în curs de dezvoltare cu niveluri ridicate de datorii în dolari dublate de o scădere a veniturilor fiscale din exporturile de materii prime.

    4. Brexit

    Marea Britanie este aşteptată să organizeze un referendum în acest an în urma căruia se va decide dacă ţara va rămâne sau nu în UE. Nu este foarte clar ce va însemna un Brexit pentru economia britanică şi dacă Marea Britanie va reintra în aceleaşi acorduri comerciale. Totuşi, majoritatea economiştilor chestionaţi de Financial Times consideră că Brexitul va afecta perspectivele pe termen mediu ale Marii Britanii.

  • Jumătate dintre cetăţenii Marii Britanii susţin ieşirea ţării din Uniunea Europeană

    Potrivit sondajului, efectuat de Institutul ICM, 50 la sută dintre britanici se pronunţă în favoarea ieşirii ţării lor din Uniunea Europeană.

    Un alt sondaj, efectuat pe 24 noiembrie de Institutul ORB International, arăta că 52 la sută dintre britanici vor ieşirea ţării din UE.

    David Cameron se va deplasa joi la Bruxelles pentru noi negocieri cu liderii UE pe tema reconfigurării relaţiilor Marii Britanii cu Blocul comunitar.

    David Cameron a promis că va organiza până la sfârşitul anului 2017 un referendum privind apartenenţa Marii Britanii la Uniunea Europeană. Premierul Marii Britanii încearcă să îi convingă pe liderii ţărilor europene să susţină ideile sale în sensul reformării Uniunii Europene.

  • Cameron vrea ca Marea Britanie să bombardeze SI în Siria şi oferă francezilor o bază în Cipru

    Preşedintele francez a promis, la rândul său, “lovirea dură” a SI, care a revendicat atacurile soldate cu 130 de morţi, pe 13 noiembrie, la Paris şi Saint-Denis.

    “Susţin în mod absolut acţiunea întreprinsă de către preşedintele Hollande în lupta împotriva Daech (acronimul arab al SI) în Siria şi sunt convins că este necesar ca Marea Britanie să facă acelaşi lucru”, a declarat premierul britanic într-o conferinţă de presă comună cu François Hollande, la Palatul Elysée.

    “Săptămâna aceasta voi prezenta în Parlamentul britanic strategia noastră de ansamblu”, a adăugat el, precizând că a propus să se pună o bază aeriană britanică din Cipru la dispoziţia francezilor.

    În vederea extinderii în Siria a atacurilor aeriene britanice, în contextul în care britanicii participă deja la campania aerienă în Irak, este necesar ca David Cameron să obţină acordul Parlamentului.

    El a suferit un eşec în august 2013, când deputaţii au refuzat bombardarea forţelor preşedintelui sirian Bashar al-Assad, în urma unui atac chimic.

    Partidul Laburist, care a blocat această acţiune militară în Siria, este pregătit să studieze propunerile Guvernului, a anunţat sâmbătă liderul opoziţiei laburiste Jeremy Corbyn.

    François Hollande a anunţat că Franţa îşi va intensifica atacurile aeriene.

    “Vom alege ţinte care vor provoca cele mai multe pagube posibile acestei armmate teroriste”, a subliniat şeful statului francez.

    “Portavionul nostru, care va ajunge în curând în regiune, a fost mandatat în mod clar să lovească şi să lovească dur Daech”, a adăugat el.

    Cele 26 de avioane de vânătoare de la bordul portavionului Charles-de-Gaulle se vor alătura celor 12 deja staţionate în Emiratele Arabe Unite (EAU) şi Iordania, care au vizat oraşul sirian Rakka – fieful SI.

    – Soluţie politică

    În afară de necesitatea luptei împotriva Statului Islamic, rezoluţia adoptată vineri de către Consiliul de Securitate al ONU afirmă necesitatea unei soluţii politice la conflictul din Siria, a subliniat François Hollande.

    “Această soluţie politică constă în a putea constitui un guvern de uniune în Siria şi în a spune în mod clar că Bashar al-Assad nu poate să fie viitorul ţării”, a spus el apăsat.

    Această soluţie trece printr-un proces diplomatic angajat de mai multe săptămâni la Viena, a continuat şeful statului francez, un proces susţinut de asemenea de către David Cameron.

    François Hollande – care a anunţat lunea trecută că-şi doreşte “o coaliţie mare şi unică” împotriva SI – este aşteptat marţi la Washington – unde se va întâlni cu Barack Obama, iar apoi, joi, la Moscova – pentru a se întâlni cu Vladimir Putin, la o zi după ce va lua o cină de lucru, la Paris, cu cancelarul german Angela Merkel.

    Preşedintele rus a văzut în schimbarea liniei diplomatice franceze, după atacurile de la Paris, o validare a îndemnurilor sale la formarea unei coaliţii contra SI.

    Însă continuă să existe divergenţe – mai ales cu privire la ţintele raidurilor aeriene ruseşti şi la soarta lui Bashar al-Assad, susţinut de către Moscova şi Teheran.

    Şeful diplomaţiei ruse Serghei Lavrov a declarat că Moscova este dispusă la “o cooperare practică”, în cazul respectării suveranităţii Siriei şi prerogativelor Guvernului ei.

  • David Cameron îndeamnă presa să nu mai utilizeze denumirea “Stat Islamic”

    “Aş vrea ca BBC şi restul presei să nu mai numească această organizaţie «Statul Islamic», pentru că nu este vorba de niciun stat islamic”, a spus Cameron.

    “Prin această denumire se conferă credibilitate unui nociv cult al morţii care seduce tineri britanici să meargă să lupte pentru o organizaţie teroristă activă în Irak şi Siria”, a subliniat premierul Marii Britanii.

    “Puteţi utiliza sintagma «aşa numitul Stat Islamic» sau SIIL – abrevierea grupului Stat Islamic în Irak şi Levant”, a insistat Cameron.

    Organizaţia teroristă sunnită Stat Islamic (Stat Islamic în Irak şi Siria / Stat Islamic în Irak şi Levant – SI/SIIS/SIIL) ocupă teritorii din Irak, Siria şi Libia, unde a proclamat un “califat islamic”.

  • Klaus Iohannis s-a întâlnit cu premierul britanic David Cameron, la Bruxelles – VIDEO

    În marja summitului UE-CELAC, desfăşurat la Bruxelles, premierul David Cameron s-a întâlnit, miercuri, cu preşedintele cipriot, Nicos Anastasiades, iar joi erau programate întrevederi cu preşedintele român, Klaus Iohannis, cu preşedintele finlandez, Juha Sipilä, cu premierul belgian, Charles Michel, şi cu premierul spaniol, Mariano Rajoy, notează publicaţia citată.

    Pentru a obţine sprijin în vederea renegocierii apartenenţei Marii Britanii la UE, Cameron a efectuat în ultimul timp vizite la Berlin, Paris şi Varşovia.

    David Cameron, care a promis un referendum privind apartenenţa la UE până la sfârşitul lui 2017, a declarat că este încrezător că poate obţine o înţelegere care să îi permită să le recomande britanicilor să rămână în cadrul blocului comunitar, la care au aderat în 1973.

    La întâlnirea dintre preşedintele Klaus Iohannis şi premierul britanic David Cameron au participat şi delegaţi ai celor două părţi, la înrevedere fiind prezenţi din partea română consilierii prezidenţiali Lazăr Comănescu, Leonard Orban, precum şi Mihnea Motoc, reprezentantul permanent al României pe lângă UE.

  • Rusia riscă noi sancţiuni în legătură cu conflictul din Ucraina, avertizează Cameron

    Într-un discurs susţinut în Parlamentul de la Canberra, Cameron a declarat că sancţiunile impuse până în prezent de către occientali au impact asupra economiei ruseşti.

    “Acţiunile Rusiei sunt inacceptabile”, a declarat ulterior Cameron pentru presă, după care a plecat către Brisbane, unde are loc summitul şefilor de stat şi guverne din cadrul G20, la care va participa şi preşedintele rus Vladimir Putin.

    “Dacă Rusia adoptă o abordare pozitivă faţă de libertatea şi responsabilitatea Ucrainei, aceste sancţiuni ar putea să fie retrase”, a spus el.

    Dar “dacă Rusia continuă să înrăutăţească situaţia, aceste sancţiuni ar putea să se intensifice. Atât de simplu este”, a subliniat Cameron.

    Rusia a reafirmat joi că nu are trupe în estul Ucrainei, o regiune aflată pe mâna separatiştilor proruşi.

    Ucraina a anunţat cu o zi înainte că se pregăteşte de luptă, ca reacţie faţă de o concentrare a unor trupe în această regiune – confirmată de NATO – ce provoacă temeri cu privire la o reizbucnire a războiului, după două luni de armistiţiu fragil.

    O purtătoare de cuvânt a Departaentului de Stat, Jennifer Psaki, a declarat miercuri că Washingtonul “continuă să coopereze” cu Uniunea Europeană (UE) în vederea impunerii unor eventuale noi sancţiuni Rusiei.

    În schimb, cancelarul german Angela Merkel a declarat marţi că UE, care urmează să examineze această problemă pe 17 noiembrie, nu prevede noi măsuri împotriva Rusiei, altele decât o extindere a listei cu lideri proruşi ucraineni vizaţi de sancţiunile deja aprobate.

    Moscova a arătat cu degetul Kievul şi Occidentul pentru degradarea situaţiei în estul Ucrainei, unde armistiţiul decretat la începutul lui septembrie este în prezent “pe moarte”. Peste 4.000 de persoane au fost ucise în această zonă de la începutul ostilităţilor, în aprilie.

  • David Cameron salută decizia CJUE privind accesul la indemnizaţii sociale în spaţiul UE

    “Este o decizie semnificativă şi binevenită. Este un verdict rezonabil. Un pas în direcţia cea bună, pentru că, aşa cum am spus, dreptul de a merge şi a lucra în alte ţări nu trebuie să fie unul lipsit de reglementare. Trebuie să existe reguli pentru limitarea accesului la indemnizaţii sociale”, a spus Cameron.

    Un stat membru al Uniunii Europene trebuie să aibă posibilitatea de a refuza acordarea de ajutoare sociale cetăţenilor străini care nu muncesc şi care vin dintr-o altă ţară UE doar pentru a obţine indemnizaţii sociale, a stabilit, marţi, Curtea de Justiţie a UE, sesizată într-o cauză cu români, de la o instanţă din Germania. Curtea de Justiţie a Uniunii Europene (CJUE) a stabilit, răspunzând la întrebările adresate de Tribunalul Social din Leipzig (Germania), într-o cauză cu români, că orice stat membru trebuie să aibă posibilitatea de a refuza să ofere indemnizaţii sociale pentru cetăţenii care nu muncesc şi care se folosesc de libertatea de circulaţie doar pentru a obţine ajutorul social al unui alt stat membru. În Germania, străinii care vin pentru a obţine ajutorul social sau al căror drept de şedere decurge din unicul obiectiv al căutării unui loc de muncă sunt excluşi de la prestaţiile asigurării de bază, care urmăresc în special asigurarea subzistenţei beneficiarilor.

    Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene demonstrează că statele membre pot evita turismul pentru facilităţi sociale fără a afecta libertatea de circulaţie a persoanelor în spaţiul comunitar, consideră grupul Partidului Popular European din Parlamentul European. “Decizia Curţii de Justiţie a Uniunii Europene este o dovadă că statele membre pot evita turismul pentru beneficii sociale fără a încălca libertatea de circulaţie a cetăţenilor”, a reacţionat Manfred Weber, preşedintele Grupului PPE din Parlamentul European. “Verdictul transmite un semnal foarte puternic, evidenţiind că statele membre au multe opţiuni şi instrumente legale pentru a se asigura că nu există abuzuri asupra sistemului, fără însă a contesta libertatea de circulaţie, un principiu fundamental al Uniunii Europene”, argumentează Manfred Weber. “Decizia de astăzi transmite un semnal clar statelor membre şi în mod special premierului Marii Britanii”, a subliniat liderul grupului PPE.

  • Premierul britanic David Cameron, împins de un bărbat în timpul unei vizite la Leeds – VIDEO

    Un bărbat pare să se fi lovit de premier în timp ce acesta ieşea din primăria oraşului, dar Cameron nu a căzut şi a fost luat rapid de la faţa locului, aparent fără să fi fost rănit.

    Poliţia l-a ridicat pe autorul presupusei agresiuni, un bărbat în vârstă de 28 de ani, care ulterior a fost eliberat.

    IMAGINI VIDEO

    Poliţia din West Yorkshire a scris pe Twitter că nu a fost făcută nicio ameninţare, adăugând: “Nimic ameninţător, doar un bărbat care a fost în locul nepotrivit la momentul nepotrivit”.

    “În jurul prânzului, un localnic în vârstă de 28 de ani a fost reţinut pentru scurt timp după ce s-a apropiat de grupul premierului, care tocmai ieşea din primărie”, a declarat inspectorul şef Derek Hughes în urma incidentului.

    “Nu s-au făcut ameninţări, iar după ce a fost verificat, bărbatul a fost eliberat şi i s-a permis să îşi continue drumul”, a declarat el. Poliţia susţine că acesta alerga spre o sală de gimnastică din apropiere.

    Potrivit unui membru al partidului lui David Cameron, premierul a făcut câţiva paşi înapoi în timp ce bărbatul alerga înspre el şi nu s-au lovit unul de celălalt.

    Fostul vicepremier Lord Prescott, care a lovit un protestatar în timpul campaniei din 2001 pentru alegerile generale după ce a fost lovit de un ou, a declarat că episodul arată că securitatea din jurul politicienilor de rang înalt trebuie “întărită”.

    Premierul David Cameron a mers în Leeds pentru a lansa planurile Guvernului de modernizare a unei căi ferate către nordul Angliei.

  • Cameron: Paradoxal, în Marea Britanie nu sunt mulţi români, ci prea mulţi italieni, spanioli, francezi

    “Marea Britanie este de o mie de ori mai importantă decât Uniunea Europeană. (…) Să fim cinstiţi – Uniunea Europeană nu funcţionează în mod corespunzător pentru noi în acest moment”, a declarat Cameron, pledând pentru renegocierea relaţiei Marii Britanii cu UE.

    În centrul renegocierii ar fi problema migraţiei în cadrul Uniunii Europene, iar Cameron va pleda pentru obţinerea unor derogări de la principiul “libertăţii de circulaţie”.

    “Economia noastră a crescut mai mult decât cele ale altor ţări europene. În mod paradoxal, nu avem atât de mulţi imigranţi din România şi Bulgaria, ci un număr foarte mare de italieni, spanioli şi francezi”, a afirmat Cameron, potrivit site-ului italian Blitzquotidiano.it.

    Cameron a avertizat că va fi pregătit să le recomande britanicilor să voteze pentru ieşirea ţării din Uniunea Europeană dacă nu reuşeşte să reconfigureze relaţia ţării cu Blocul comunitar.

    David Cameron a promis organizarea, în 2017, a unui referendum pe tema apartenenţei Marii Britanii la Uniunea Europeană, dacă va câştiga alegerile parlamentare britanice în 2015 şi dacă nu va reuşi reconfigurarea relaţiei cu Blocul comunitar.