Tag: calatorii

  • Când călătoriile cu avionul devin plictisitoare

    „Soţia mea are câini de rasă cu care mergeam la concursuri peste tot în Europa şi aveam nevoie de o maşină mai mare. Mergând din aproape în aproape, am descoperit un importator în Otopeni, iar după doi ani am cumpărat un autocar, care a costat aproximativ 200.000 de euro. Apoi au început să îmi vină idei şi am mai cumpărat o autorulotă”, descrie antreprenorul Florin Hriţuliac primii paşi făcuţi în direcţia businessului Haff.

    Pe 2 aprilie 2015 a venit autorulota, iar pe 4 aprilie deja o închiriase până pe data de 6 ianuarie 2016, pentru 130 de euro pe zi, printr-o singură postare pe site-ul OLX, povesteşte Hriţuliac. A descoperit astfel potenţialul businessului şi s-a grăbit să cumpere şi al doilea tip de autorulotă, un model low-cost, care a fost închiriat la fel de repede precum prima. În prezent, flota pe care o deţine, formată din 61 de autovehicule, nu este suficientă pentru a acoperi cererea care creşte de la an la an.

    Tariful de închiriere variază între 27 de euro şi 190 de euro pe zi, în funcţie de sezon, de gama din care face parte vehiculul şi de perioada pentru care este închiriată. „27 de euro pe zi costă o rulotă remorcabilă, iar autorulota din gama premium este 190 de euro pe zi.  Durata medie de închiriere este de 10 zile, dar avem şi clienţi care închiriază autorulote pentru 90 de zile şi revin în fiecare an”, explică Florin Hriţuliac.

    Anul trecut, compania Haff a avut aproximativ 860 de clienţi. Dintre ei,  majoritatea au închiriat autorulote pentru o perioadă de 10 zile şi le-au folosit pentru vacanţe în străinătate. Vânzările companiei au ajuns astfel la peste 2 milioane de lei.

    Autorulotele companiei Haff circulă 90% din timp în Europa, mai puţin în România, deoarece tarifele de închiriere sunt destul de mari, spune proprietarul Haff. „Autorulotele noastre au circulat 300 de zile în continuu în toată Europa, dar anul acesta, dacă mărim flota, estimăm că vom scădea uşor la 270 – 280 de zile de închiriere per vehicul, dar am hotărât pentru anii 2019 – 2024 să începem să aducem în medie 200 de vehicule în flotă anual.”

    Haff importă vehiculele de la unul dintre cei mai mari producători de autorulote din Europa, compania Burstner, parte a grupului Erwin Hymer Germania. „Noi reprezentăm doar branduri germane, pentru că am tot făcut teste de comparaţie şi am concluzionat că cele germane sunt ce avem nevoie. În plus, avem în spate şi finanţarea producătorului din Germania, care ne-a spus că ne oferă necondiţionat un volum de 700 de vehicule anual.”

    Pe de altă parte, Haff lucrează cu aproape toate firmele de leasing din România, care au fost deschise către acest concept de business.
    Modelul de business presupune ca flota de autorulote deţinută de Haff să fie schimbată după două sezoane de închiriere. Astfel, în luna aprilie, antreprenorii cumpără o nouă flotă de vehicule, schimbate în luna noiembrie a anului următor. Antreprenorii au creat şi o divizie în cadrul companiei Haff care oferă flote de vehicule pentru alte companii din domeniu.

    „Avem clienţi pe care îi redirecţionăm către alte firme care închiriază autorulote pentru că nu putem acoperi cererea. Facem rezervări şi cu opt luni înainte. Am sesizat că la noi acest business nu s-a dezvoltat, deşi în Europa funcţionează de 60 de ani, însă avem o divizie care înfiinţează flote de închirieri pentru alte firme din România. Avem deja două parteneriate, unul la Iaşi, unul la Suceava, şi câteva în discuţie”, descrie antreprenorul una dintre direcţiile de dezvoltare a businessului.

    „Ne-am axat pe piaţa locală intenţionat, pentru că am vrut să popularizăm acest tip de turism în România. Vrem să circule din ce în ce mai multe autorulote pe străzile din România, ca lumea să le vadă şi să le închirieze, pentru că eu aşa văd extinderea pieţei locale”, descrie el strategia conturată.

    În plus, el a sesizat că un trend care a început anul acesta este dat de turiştii români care vin în vacanţă din străinătate şi închiriază autorulote pentru a le arăta copiilor România. „Sunt mulţi români care s-au stabilit în străinătate şi copiii lor nu ştiu să vorbească limba română, dar când vin în România închiriază o autorulotă şi pleacă într-un tur al ţării.”

    El a constatat că 40% din clienţii care închiriază se întorc în fiecare an, iar mulţi dintre ei ajung să cumpere unul dintre vehicule la un moment dat.

    „Vrem ca flota noastră să nu depăşească un an şi jumătate vechime, pentru că vrem să aibă o rotaţie cât mai mare. Şi le vindem clienţilor: spre exemplu, o autorulotă care a sosit în flota noastră în 2017, achiziţionată cu 58.000 de euro, o vindem la 29.900 de euro plus TVA.” În ceea ce priveşte personalul din cadrul companiei, care în prezent numără nouă angajaţi, Florin Hriţuliac spune că vrea să construiască o echipă unită şi stabilă, iar pentru asta, la final de an, din totalul profitului pe care îl înregistrează compania, 30% se împarte între angajaţi.

    „Îmi place să practic această metodă de fidelizare a personalului.” În prezent, Florin Hriţuliac povesteşte că sunt lideri europeni în domeniu care încearcă să îi convingă să intre şi pe pieţele din jur. Astfel, în mai 2019 compania Haff va deschide simultan două noi sedii, unul la Atena şi unul la Budapesta. „În Budapesta parcul de autorulote este foarte vechi şi tarifele de închiriere sunt foarte mari, iar în Atena parcul auto este învechit şi turiştii nu vor să închirieze vehicule de acolo. Apoi, în următorii cinci – şapte ani, vrem să ne dezvoltăm la nivel regional pe pieţele din ţările fostei Iugoslavii.”

    În prezent, piaţa din România are un potenţial de 7.000 de autovehicule anual, fiind o piaţă estimată la jumătate de miliard de euro, de către partenerii germani cu care lucrează compania Haff. Alte companii care se ocupă cu închirierea autorulotelor în România sunt Joy2Wander, GeograficTravel şi GoCamper.

  • Răsturnare de situaţie: Cum au ajuns românii să îşi cheltuie cea mai mare parte a banilor pe călătorii. Câţi bani dau românii pe o vacanţă

    Când vine vorba de evoluţia bugetului pe care românii îl ia în calcul pentru a călători, datele din studiul internaţional despre călătorii al Momondo arată că atunci când aleg pe ce să îşi cheltuiască banii, principala prioritate pentru ei au devenit călătoriile (34%), urmate de alimente, băuturi şi electrocasnice. Pentru a-şi permite o vacanţă, de exemplu, majoritatea (67%) pun în mod regulat bani deoparte. Referindu-se, în mod particular, la bugetul de călătorie pentru vacanţa de vară din 2018, studiul arată că majoritatea respondenţilor (37%) se aşteaptă să cheltuiască între aproximativ 416 şi 845 de euro de persoană. Acelaşi buget a fost o referinţă pentru români (36%) şi pentru vacanţa de vară din 2017, conform răspunsurilor primite de reprezentanţii platformei anul trecut.

    În ceea ce priveşte costurile unei vacanţe în străinătate cu avionul, datele momondo.ro indică o scădere a preţurilor pentru aceste destinaţii în 2018. De exemplu, costurile zborurilor spre Barcelona au scăzut în ultimii trei ani. Pentru un zbor dus-întors la clasa economic în 2016, românii au plătit în medie 793 lei, iar în 2017 în medie 718 lei. Pentru un zbor în 2018, călătorii plătesc în medie 522 lei de persoană. Roma rămâne cea mai ieftină destinaţie din top, cu plecare din Bucureşti, în 2018. Dintre românii care au plecat în călătorii mai lungi de o lună, cei mai mulţi au cheltuit sub 1.000 de euro pe lună, alegând destinaţii aproape de casă. 19% dintre respondenţii studiului au ales să descopere Europa de Est, majoritatea cu un buget de până în 1.000 de euro pe lună.

    Citiţi mai multe aici

  • TOPUL destinaţiilor de vacanţă preferate de români. Surpriza din clasament. ”Credem că mulţi călători încep să ia în considerare destinaţii alternative.”

    Uitându-se la căutările de zboruri pe care românii le-au făcut pe momondo.ro pentru 2016 şi 2017, comparate cu planurile de călătorie pentru 2018,  primele cinci destinaţii din topul preferinţelor sunt ţările latine Spania, Italia, Portugalia şi Franţa, dar şi Thailanda. ”De asemenea, credem că mulţi călători încep să ia în considerare destinaţii alternative. Destinaţiile turistice populare sunt de cele mai multe ori pline de turişti. Călătorind, de exemplu, până la Barcelona sau Roma, este posibil să fim tot mai surprinşi nu atât de mult de obiectivele turistice, cât de cozile şi preţurile pe care le descoperim la faţa locului.

    Având în vedere acest lucru, mai mulţi călători ca niciodată optează pentru destinaţii care sunt similare cu oraşele principale, dar mai puţin aglomerate şi mai puţin costisitoare“, descrie Mircea Giurcă o altă tendinţă care a început să se manifeste în rândul călătorilor. Tot el spune că în ultimii ani românii au început să se uite din ce în ce mai mult nu numai la costurile de călătorie, ci şi la calitatea experienţei în sine  luând în considerare serviciile hoteliere, facilităţile de călătorie la destinaţie, oportunităţile culturale şi gastronomice. Ei au devenit tot mai interesaţi să viziteze destinaţiile europene, dar şi să treacă de graniţele acestora către locuri mai îndepărtate. Astfel, deşi preferinţele lor de călătorie, când vine vorba de vacanţă, au rămas conectate la principalele destinaţii europene, Giurcă este de părere că românii se vor raporta la ele în mod diferit. ”Chiar dacă va fi pentru prima dată sau nu când vor vizita una dintre aceste destinaţii, ei vor continua să caute şi să găsească alte locuri impresionante, să trăiască experienţe unice la faţa locului, să guste noi arome. Aşadar, credem că vor continua să fie curioşi şi să caute alternative pentru a descoperi lumea, inclusiv dincolo de Europa“, spune el.

     

    TOPUL destinaţiilor de vacanţă preferate de români. Surpriza din clasament. ”Credem că mulţi călători încep să ia în considerare destinaţii alternative.”

  • Apetitul românilor pentru călătorii a explodat şi i-a făcut să cheltuie anul trecut 3,1 mld. euro în deplasările peste hotare. ”În ultimii ani românii au călătorit mai mult şi au descoperit destinaţii noi”

    Suma alocată de români călătoriilor în străinătate a ajuns anul trecut la aproximativ 3,1 miliarde de euro, în creştere cu circa 50% faţă de 2016 şi dublu faţă de perioada anterioară crizei. Alegerea unor destinaţii mai îndepărtate, a unor servicii superioare, precum şi mărirea frecvenţei de călătorii în afara ţării se numără printre factorii care au contribuit la această valoare. Unde şi cât vor mai călători românii în continuare?

    ”În ultimii ani românii au călătorit mai mult şi au descoperit destinaţii noi. Aceasta implică o creştere a bugetului pe care l-au alocat pentru vacanţe şi, mai mult decât atât, o creştere a numărului total de persoane care au decis să călătorească“, descrie Mircea Giurcă, purtător de cuvânt al motorului de căutare destinat călătoriilor momondo.ro, o tendinţă care descrie călătorul actual. Românii au cheltuit 3,1 miliarde de euro pe deplasările în străinătate anul trecut, faţă de 1,9 miliarde de euro în 2016, potrivit datelor de la BNR.

    Totodată, faţă de perioada de dinaintea crizei, suma cheltuită pe deplasările în afara ţării s-a dublat: în 2008, acest indicator se ridica la 1,47 mld. euro. Reprezentantul Momondo observă că, dincolo de faptul că iau tot mai mult în considerare călătoriile cu avionul în ţară, din ce în ce mai mulţi români din diferite regiuni ale ţării au început să caute zboruri internaţionale în acest an comparativ cu anul 2017. Cluj şi Timişoara sunt următoarele oraşe de plecare după Bucureşti, iar principalele destinaţii către care românii rezervă zboruri sunt Spania şi Italia.

    Citiţi AICI analiza integrală

  • Apetitul românilor pentru călătorii a explodat şi i-a făcut să cheltuie anul trecut 3,1 mld. euro în deplasările peste hotare. ”În ultimii ani românii au călătorit mai mult şi au descoperit destinaţii noi”

    Suma alocată de români călătoriilor în străinătate a ajuns anul trecut la aproximativ 3,1 miliarde de euro, în creştere cu circa 50% faţă de 2016 şi dublu faţă de perioada anterioară crizei. Alegerea unor destinaţii mai îndepărtate, a unor servicii superioare, precum şi mărirea frecvenţei de călătorii în afara ţării se numără printre factorii care au contribuit la această valoare. Unde şi cât vor mai călători românii în continuare?

    ”În ultimii ani românii au călătorit mai mult şi au descoperit destinaţii noi. Aceasta implică o creştere a bugetului pe care l-au alocat pentru vacanţe şi, mai mult decât atât, o creştere a numărului total de persoane care au decis să călătorească“, descrie Mircea Giurcă, purtător de cuvânt al motorului de căutare destinat călătoriilor momondo.ro, o tendinţă care descrie călătorul actual. Românii au cheltuit 3,1 miliarde de euro pe deplasările în străinătate anul trecut, faţă de 1,9 miliarde de euro în 2016, potrivit datelor de la BNR.

    Totodată, faţă de perioada de dinaintea crizei, suma cheltuită pe deplasările în afara ţării s-a dublat: în 2008, acest indicator se ridica la 1,47 mld. euro. Reprezentantul Momondo observă că, dincolo de faptul că iau tot mai mult în considerare călătoriile cu avionul în ţară, din ce în ce mai mulţi români din diferite regiuni ale ţării au început să caute zboruri internaţionale în acest an comparativ cu anul 2017. Cluj şi Timişoara sunt următoarele oraşe de plecare după Bucureşti, iar principalele destinaţii către care românii rezervă zboruri sunt Spania şi Italia.

    Citiţi AICI analiza integrală

  • De la last minute la early booking

    ”În ultimii ani românii au călătorit mai mult şi au descoperit destinaţii noi. Aceasta implică o creştere a bugetului pe care l-au alocat pentru vacanţe şi, mai mult decât atât, o creştere a numărului total de persoane care au decis să călătorească“, descrie Mircea Giurcă, purtător de cuvânt al motorului de căutare destinat călătoriilor momondo.ro, o tendinţă care descrie călătorul actual. Românii au cheltuit 3,1 miliarde de euro pe deplasările în străinătate anul trecut, faţă de 1,9 miliarde de euro în 2016, potrivit datelor de la BNR.

    Totodată, faţă de perioada de dinaintea crizei, suma cheltuită pe deplasările în afara ţării s-a dublat: în 2008, acest indicator se ridica la 1,47 mld. euro. Reprezentantul Momondo observă că, dincolo de faptul că iau tot mai mult în considerare călătoriile cu avionul în ţară, din ce în ce mai mulţi români din diferite regiuni ale ţării au început să caute zboruri internaţionale în acest an comparativ cu anul 2017. Cluj şi Timişoara sunt următoarele oraşe de plecare după Bucureşti, iar principalele destinaţii către care românii rezervă zboruri sunt Spania şi Italia.

    Pentru destinaţii internaţionale, interesul turiştilor a continuat să fie, potrivit lui Mircea Giurcă, pentru principalele capitale europene pentru o vacanţă pe tot parcursul anului. Ei nu se limitează însă la un singur continent când vine vorba de vacanţa de vară  românii au început să îşi planifice vacanţa în Asia şi Africa. Printre cele mai populare tipuri de vacanţă în acest an se numără vacanţele la plajă (65%), drumeţiile (41%), city breakurile (35%).

    Uitându-se la căutările de zboruri pe care românii le-au făcut pe momondo.ro pentru 2016 şi 2017, comparate cu planurile de călătorie pentru 2018, reprezentantul Momondo spune că primele cinci destinaţii din topul preferinţelor sunt ţările latine Spania, Italia, Portugalia şi Franţa, dar şi Thailanda. ”De asemenea, credem că mulţi călători încep să ia în considerare destinaţii alternative. Destinaţiile turistice populare sunt de cele mai multe ori pline de turişti. Călătorind, de exemplu, până la Barcelona sau Roma, este posibil să fim tot mai surprinşi nu atât de mult de obiectivele turistice, cât de cozile şi preţurile pe care le descoperim la faţa locului.

    Având în vedere acest lucru, mai mulţi călători ca niciodată optează pentru destinaţii care sunt similare cu oraşele principale, dar mai puţin aglomerate şi mai puţin costisitoare“, descrie Mircea Giurcă o altă tendinţă care a început să se manifeste în rândul călătorilor. Tot el spune că în ultimii ani românii au început să se uite din ce în ce mai mult nu numai la costurile de călătorie, ci şi la calitatea experienţei în sine  luând în considerare serviciile hoteliere, facilităţile de călătorie la destinaţie, oportunităţile culturale şi gastronomice. Ei au devenit tot mai interesaţi să viziteze destinaţiile europene, dar şi să treacă de graniţele acestora către locuri mai îndepărtate. Astfel, deşi preferinţele lor de călătorie, când vine vorba de vacanţă, au rămas conectate la principalele destinaţii europene, Giurcă este de părere că românii se vor raporta la ele în mod diferit. ”Chiar dacă va fi pentru prima dată sau nu când vor vizita una dintre aceste destinaţii, ei vor continua să caute şi să găsească alte locuri impresionante, să trăiască experienţe unice la faţa locului, să guste noi arome. Aşadar, credem că vor continua să fie curioşi şi să caute alternative pentru a descoperi lumea, inclusiv dincolo de Europa“, spune el.

    Daniel Truică, CEO-ul Vola.ro, observă că boomul din consum, alături de creşterea numărului de călătorii în jurul diasporei, a generat creşteri şi ale numărului de călătorii pe care românii le fac în străinătate. El identifică un apetit mai mare pentru destinaţii precum Maroc, Dubai, Thailanda, dar şi pentru destinaţii mai scumpe din Europa, cum ar fi ţările nordice. Călătorii români sunt, potrivit lui Daniel Truică, din ce în ce mai bine informaţi, au preferinţe de zbor, rute, companii aeriene etc. Truică spune că acest comportament ţine de evoluţia normală a lucrurilor. ”Românii au călătorit şi au epuizat destinaţiile europene după intrarea României în Uniunea Europeană şi acum se orientează către destinaţii mai îndepărtate sau exotice“, observă el. Potrivit CEO-ului Vola.ro, numărul călătoriilor făcute de români vor creşte în continuare cu 10-20% pe an, iar în topul rezervărilor vor predomina biletele către principalele capitale europene, dar vor exista şi nou-veniţi în top, cum ar fi Dubaiul, Marocul, Lisabona, ţările nordice.

    Mărirea veniturilor românilor se oglindeşte în vânzarea de pachete turistice, este de părere şi Daniela Ţoncu, head of leisure în cadrul agenţiei de turism Happy Tour. |n ultimii ani, divizia de leisure a Happy Tour a  înregistrat o creştere constantă de 10%, cele mai căutate destinaţii fiind Spania, Turcia, insulele greceşti, dar şi Disneyland Paris. Creşterea veniturilor se reflectă în interesul mai mare pentru destinaţii mai scumpe, cât şi pentru hoteluri mai scumpe, ceea ce înseamnă, potivit Danielei Ţoncu, că românii caută acum mai mult confort, servicii deosebite, lux. O tendinţă importantă observată de reprezentantul Happy Tour este apetitul tot mai mare al românilor pentru destinaţii exotice (Maldive, Mauritius, Thailanda, Punta Cana, Seychelles) şi experienţe unice, cum ar fi cea a unui safari în Kenya, Tanzania, Africa de Sud.

    ”Pe lângă creşterea veniturilor care influenţează automat schimbarea preferinţelor, turiştii vor cu adevărat să exploreze şi să experimenteze cât mai mult în destinaţiile în care merg, fiind persoane active şi curioase“, explică reprezentanta Happy Tour. Astfel, potrivit ei, după ce merg în sejururi liniştite, pentru relaxare, şi în city break-uri pentru vizite scurte, turiştii români se îndreaptă către destinaţii mai îndepărtate, din Asia sau Africa, pentru a descoperi o nouă cultură şi pentru a trăi experienţe greu de găsit în alte părţi.

    Pe de altă parte, potrivit lui Dan Dumitru, marketing manager al touroperatorului Paralela 45, Turcia conduce în topul rezervărilor făcute prin intermediul companiei pe care o reprezintă, urmată de Grecia, Spania, Portugalia, Croaţia şi de litoralul românesc. Croazierele (în special cele pe Marea Mediterană) sunt, de asemenea, vândute tot mai bine de la an la an. ”|n ultimii ani, turiştii români sunt tot mai interesaţi de vacanţe de tip circuit, destinaţii exotice şi croaziere şi au început să cumpere din ce în ce mai multe pachete turistice în perioada de early booking, când beneficiază de reduceri consistente şi pot alege dintr-o varietate de vacanţe şi produse turistice“, descrie comportamentul clienţilor reprezentantul Paralela 45.

    Din punctul lui de vedere, Turcia şi Grecia se păstrează în continuare în top pentru sejururile estivale, însă românii au început aleagă şi Spania şi Portugalia, care sunt destinaţii mai scumpe. ”De asemenea, faţă de acum cinci ani, merg mult mai mulţi români în vacanţe exotice, care au devenit mai accesibile ca preţ şi care sunt preferate pentru plajă în lunile reci în România. Printre cele mai căutate destinaţii exotice sunt Thailanda, Punta Cana (Republica Dominicană), Maldive şi Mauritius“, sesizează şi Dan Dumitru. ”Românii nu mai sunt aproape deloc interesaţi de vacanţe last-minute, prin urmare nu mai aşteaptă eventuale oferte din ce nu au reuşit agenţiile să vândă (dacă mai este cazul), ci cumpără din timp şi mult“, observă şi Daniela Ţoncu. Potrivit ei, dacă în trecut majoritatea clienţilor aveau o vacanţă pe an, cu precădere vara, în ultimii doi ani ei merg şi în cel puţin un city break (pe lângă un sejur). |n plus, tot mai mulţi români merg în minivacanţe, cum ar fi de 1 Mai sau Paşte, dar şi la schi sau în diverse destinaţii de sezon, cum ar fi Laponia.

    O altă tendinţă sesizată de Mircea Giurcă este că în ultimii trei ani a crescut mult numărul de achiziţii de bilete de avion şi servicii de cazare folosind serviciile online. Potrivit unui studiu iniţiat de Momondo în 2018, în rândul consumatorilor din 26 de ţări (care a inclus aproximativ 1.000 de respondenţi din România), jumătate dintre călătorii români îşi planifică concediile prin intermediul site-urilor de călătorie. Pentru a găsi cele mai bune oferte şi, totodată, inspiraţie pentru călătorie, verificarea site-urilor de călătorie a devenit la fel de relevantă şi de încredere pentru români (49%) precum sugestiile primite de la familia sau prietenii lor (51%).

    Din 2016 şi până în prezent, reprezentanţii momondo.ro au observat un interes crescut al românilor pentru căutarea mai multor oportunităţi de călătorie şi preocuparea lor pentru a planifica propria experienţă de călătorie  căutând cele mai bune recomandări care să îi ajute să descopere şi să se bucure de o anumită cultură sau destinaţie. Creşterea achiziţiilor de călătorii în online este observată şi de Dan Dumitru, de la Paralela 45: ”Ce observăm în preferinţele turiştilor de anul trecut, dar şi din 2018 este apetenţa pentru achiziţiile de vacante cu plată online, direct pe site-ul Paralela45.ro şi, mai ales, plata prin intermediul cardurilor de credit cu dobândă zero, prin băncile partenere (primele şapte instituţii din sistem)“.

    Când vine vorba de evoluţia bugetului pe care românii îl ia în calcul pentru a călători, datele din studiul internaţional despre călătorii al Momondo arată că atunci când aleg pe ce să îşi cheltuiască banii, principala prioritate pentru ei au devenit călătoriile (34%), urmate de alimente, băuturi şi electrocasnice. Pentru a-şi permite o vacanţă, de exemplu, majoritatea (67%) pun în mod regulat bani deoparte. Referindu-se, în mod particular, la bugetul de călătorie pentru vacanţa de vară din 2018, studiul arată că majoritatea respondenţilor (37%) se aşteaptă să cheltuiască între aproximativ 416 şi 845 de euro de persoană. Acelaşi buget a fost o referinţă pentru români (36%) şi pentru vacanţa de vară din 2017, conform răspunsurilor primite de reprezentanţii platformei anul trecut.

    În ceea ce priveşte costurile unei vacanţe în străinătate cu avionul, datele momondo.ro indică o scădere a preţurilor pentru aceste destinaţii în 2018. De exemplu, costurile zborurilor spre Barcelona au scăzut în ultimii trei ani. Pentru un zbor dus-întors la clasa economic în 2016, românii au plătit în medie 793 lei, iar în 2017 în medie 718 lei. Pentru un zbor în 2018, călătorii plătesc în medie 522 lei de persoană. Roma rămâne cea mai ieftină destinaţie din top, cu plecare din Bucureşti, în 2018. Dintre românii care au plecat în călătorii mai lungi de o lună, cei mai mulţi au cheltuit sub 1.000 de euro pe lună, alegând destinaţii aproape de casă. 19% dintre respondenţii studiului au ales să descopere Europa de Est, majoritatea cu un buget de până în 1.000 de euro pe lună.

    Faptul că bugetele alocate de români călătoriilor au crescut se reflectă şi în vânzările tour operatorului Paralela 45, care a înregistrat anul trecut un volum de vânzări în creştere cu 25% faţă de 2016, până la 50 de milioane de euro, acesta fiind cel mai bun an din istoria companiei. Potrivit marketing managerului companiei, avansul a fost impulsionat de cererea tot mai mare de vacanţe pe charter (un grad mediu de ocupare de 98%), de circuite şi sejururi în străinătate şi în România, dar şi de deschiderea de noi puncte de lucru în Bucureşti şi în ţară.

    Reprezentantul Paralelei 45 spune că această creştere se menţine şi în 2018, în primele trei luni ale anului fiind de 25%, raportat la acelaşi interval din 2017, datorită reducerilor din perioada de early booking. Astfel, în 2018, compania mizează pe o creştere a afacerilor cu 20%. ”Dacă până acum doi ani bugetul mediu alocat era de 800-1.000 euro pentru două persoane, acum cheltuiala a crescut, ajungând la o medie de 1.300-1.500 euro pentru două persoane“, explică Dumitru. |n ceea ce priveşte valoarea medie a pachetului turistic achiziţionat în 2017 prin intermediul Happy Tour a fost de aproximativ 1.000 de euro, în creştere faţă de anul precedent; volumul de vânzări al Happy Tour, şi-a menţinut trendul de creştere de 10%, ajungând la 54 milioane de euro în 2017. ”Turiştii români călătoresc mai des şi plătesc mai mult pe vacanţele lor. Au bugete mai mari cu 5-10%, alegând hoteluri de 5 stele, şi merg în tot mai multe excursii opţionale, care pot însemna şi jumătate din costul unei vacanţe“, descrie Daniela Ţoncu tendinţa observată de ea. Totodată, românii rezervă vacanţele încă din perioada early booking, având trei-patru ieşiri pe an în străinătate.

    CEO-ul Vola.ro observă că la nivel internaţional este un trend de scădere a preţului biletelor de avion şi în fiecare an se ajunge la minime istorice pe diferite destinaţii. ”Nu cred că preţurile vor mai scădea foarte mult, însă intuiesc că vor mai exista schimbări la nivelul serviciilor oferite contra cost de companiile aeriene. Spre exemplu, bagajele şi alte servicii, care vor deveni opţionale şi contra cost“, explică Truică.

    Apariţia companiilor aeriene low-cost a dus la scăderea preţurilor biletelor de avion, prin urmare unele pachete turistice sunt mai ieftine, iar turiştii călătoresc mai des. ”Cei care preferă companiile low-cost sunt tinerii până în 30 de ani, care călătoresc cu alţi prieteni sau în cupluri, în oraşe din Europa. Prin urmare, vor exista în continuare bilete de avion şi implicit pachete turistice pentru city break-uri la preţuri accesibile“, crede Daniela Ţoncu. Ea este de părere că tot mai mulţi români vor avea în continuare cel puţin trei vacanţe pe an (dintre care un sejur de vară şi un city break), iar mulţi dintre ei se vor îndrepta şi spre destinaţii mai scumpe din Europa şi către destinaţii exotice din Asia, Caraibe, Africa.

    ”Bugetul probabil că va creşte, însă acest lucru nu înseamnă că vor cheltui mai mult pe o vacanţă, ci că vor avea poate mai multe vacanţe/plecări“, previzionează şi Daniel Truică evoluţia comportamentului românilor în materie de călătorii în continuare. ”Nu estimăm alte creşteri de preţuri în afara celor care ţin de sezonalitatea firească în turism. Cu cât ne apropiem de debutul sezonului estival, cu atât preţurile cresc urmând politca de preţuri a partenerilor hotelieri şi a cererii foarte mari“, descrie şi reprezentantul Paralelei 45 evoluţia preţurilor în viitor.

  • O companie aeriană caută două persoane care să călătorească în jurul globului cu salariu de 4000 de dolari lunar. Oricine poate aplica

    Linia aeriană low cost caută “o pereche de indivizi fun care sunt capabili să gândească măreţ”. Poate fi o echipă de două persoane capabilă să creeze conţinut sau cineva care să creeze clipuri video, text şi să fie însoţit de un prieten.

    Norocoşii vor trăi de la 1 iunie până pe 15 august în Islanda şi vor primi salarii lunare de 4000 de dolari. Cei doi vor locui într-un apartament (vezi imagine) din centrul capitalei, Reykjavik şi acest loc va fi folosit ca o bază pentru călătoriile ce-i vor purta în Europa, America de Nord şi Islanda.

    Câştigătorii îşi vor putea alege locurile pe care vor să le viziteze. Printre locurile disponibile se numără locuri ca Barcelona, Los Angeles sau New York.

    Ei vor fi nevoiţi să-şi documenteze călătoriile, să facă clipuri video, să creeze mici ghiduri ale locurilor respective.

    Deadline-ul pentru aplicare este 14 mai şi un panel de juraţi vor alege perechea câştigătoare pe 18 mai. 

  • Un exemplar are un cost de producţie de 800 de dolari, dar se vinde cu peste 7000 de dolari. Cum arată cea mai scumpă geantă din lume – FOTO

    Genţile Birkin, produse de Hermès  sunt unele dintre cele mai scumpe din lume, dar, în ciuda cererii mari, compania produce, anual, doar un număr limitat de articole. De ce nu produce Hermès mai multe genţi Birkin, când vânzarea lor într-un număr mai mare i-ar putea creşte substanţial cifra de afaceri?

    Principala problemă este legată de găsirea personalului calificat şi a materialului din care este confecţionată – piele exotică de calitate, printre cele mai scumpe fiind cele din piele de crocodil, cu accesorii şi închizători din aur alb. Anual, Hermès angajează 200 de meşteşugari, pe care îi pregăteşte timp de doi ani. De aceea, numărul genţilor produse este unul limitat. Costul de producţie al unei genţi Birkin este de aproximativ 800 de dolari.

    Pe de altă parte, nesatisfacerea cererii face parte dintr-o strategie bine gândită. Deoarece trebuie să aştepte chiar şi un an pentru a primi geanta mult-dorită, în acest timp, mulţi clienţi sunt tentaţi să cumpere alte produse, precum portofele, curele sau prosoape de plajă, pentru a-şi satisfice setea de shopping.

    Cu toate că, în cazul cumpărătorilor obişnuiţi, cererea scade odată cu creşterea preţului, în cazul produselor de lux lucrurile stau diferit. Cu cât preţul este mai mare, cu atât calitatea se presupune că este mai bună, iar imaginea posesorului creşte.

     

  • Opinie: Călătoriile lui Ştefan cel Mare prin istoria modernă şi contemporană a României

    La data cu pricina, Chişinăul devenea al doilea oraş ca mărime al României (cu 155.000 de locuitori), după Bucureşti, care avea 640.000 de locuitori, iar românii din Basarabia reprezentau 56,2% din populaţie, aşadar deţineau majoritatea absolută în provincie.

    Parte componentă a Voievodatului Moldovei, teritoriul dintre Prut şi Nistru a ajuns în “proprietatea” Imperiului Ţarist în anul 1812, la încheierea războiului ruso-turc.

    În 1918, în urma bolşevizării Rusiei, Basarabia îşi proclamă independenţa faţă de colosul roşu care tocmai se năştea, pentru ca, în acelaşi an, să se alăture Regatului României.

    În 1940, urmare a ultimatumului sovietic intervenit ca efect al parafării prieteniei dintre Hitler şi Stalin, Rusia sovietică ocupă şi anexează Basarabia.

    Peste doar un an, în 1941, armata română trece Prutul şi eliberează Basarabia.

    Peste încă trei ani, în 1944, mărşăluind “na Berlin”, bolşevicii înşfacă iar Basarabia şi o rebotează Republica Sovietică Moldovenească. Şi aşa rămân lucrurile până în 1991, când Republica Sovietică Moldovenească îşi declară independenţa faţă de agonicul Imperiu Roşu, devenind ceea ce este şi acum: Republica Moldova.

    La zece ani de la Unirea cu România, în 1928, la Chişinău a fost dezvelită statuia lui Ştefan cel Mare, lucrare a sculptorului basarabean Alexandru Plămădeală.

    Urmând cursul sinuos şi tragic al istoriei, statuia a fost trimisă în “refugiu”, la Vaslui, în anul 1940, pentru a evita o întâlnire cu trupele bolşevice. La Vaslui, domnitorul s-a simţit ca acasă, că doar tot în Moldova ajunsese.

    După ce ostaşii români au trecut Prutul, conform celebrului ordin, i-a urmat şi Ştefan care, în 1942, a fost re-instalat pe soclul său, la Chişinău.

    Nici nu s-a uscat cimentul prea bine, că domnul Moldovei a trebuit să fie mutat din nou, în 1944. De data asta a ajuns într-un loc unde nu mai fusese niciodată – la Craiova.

    Ruşii, care invadaseră şi anexaseră din nou Basarabia, au băgat de seamă că statuia domnitorului nu mai era la locul ei şi au tocmit iscoade care să afle unde se ascunde aceasta. Nu că le-ar fi păsat prea tare de Ştefan, dar acuzau lipsa unui “obiect de inventar” din patrimoniul provinciei recent re-ocupate. Iscoadele şi-au făcut datoria, iar Ştefan a fost găsit la reşedinţa sa conspirativă din Craiova, de unde a fost adus la locul de baştină, la Chişinău, unde a fost ascuns printre copacii din Parcul Central al oraşului.

    Abia în anul 1990, Ştefan a ajuns pe locul şi pe soclul unde se găseşte încă şi astăzi, la intrarea în parcul, care acum îi poartă numele, din centrul Chişinăului.

    Ce va fi de acum încolo rămâne de văzut.

  • Tânăra care le cere străinilor să-şi doneze momentele fericite

    Aceasta, scrie Washington Post, călătoreşte prin diverse ţări unde îi roagă pe cei care sunt dispuşi s-o asculte să-i deseneze un moment frumos din viaţa lor, oferindu-le cartonaşe speciale şi carioci. Ideea i-a venit în urmă cu mai mulţi ani, când desenatul o ajuta să se binedispună în clipe grele ale vieţii ei, şi s-a gândit că rugându-i pe alţii să deseneze ceva frumos din viaţa lor le va aduce şi lor bucurie.

    A apelat întâi la colegii de facultate, apoi la călători din trenurile cu care mergea, după care şi-a dat demisia de la slujbă în 2013 şi a pornit prin lume înarmată cu cartonaşe şi instrumente de desenat ca să afle ce îi face pe alţii fericiţi. A ajuns până în India, Laos, Vietnam, Malaysia, Australia şi Noua Zeelandă, dar nu numai, reuşind să adune aproape 8.000 de momente frumoase din 28 de ţări, care au devenit parte a proiectului său de artă socială Seize Your Moments.

    Cei care au acceptat să-şi ”doneze“ momentele fericite i-au desenat de la fluturi ieşind din gogoşile lor la cupluri care stau pe câte o bancă şi admiră soarele la peisaje. A observat şi că în India bărbaţii aveau tendinţa să deseneze femei, iar în Australia adulţii abordaţi se codeau adeseori să-i accepte rugămintea, considerând că desenatul e activitate de copii, ori că în Vietnam participanţii alegeau ca subiect ceva recreativ. Atunci când nu călătoreşte prin lume, Willems, care s-a mutat între timp în SUA, merge cu proiectul său prin şcoli sau închisori.