BusinessMagazin

Tag: Cairo

  • Violenţe în Egipt: Cel puţin 22 de răniţi după ciocniri între manifestanţi pro-Morsi şi forţele de ordine

     Nouăsprezece persoane au fost rănite în ciocnirile care au avut loc în centrul capitalei egiptene, într-un sector numit Ramses, situat în apropiere de unul dintre principalele poduri peste Nil şi de Piaţa Tahrir, şi alte trei în cartierul Gizah, în sud-vestul oraşului, a anunţat Mohammed Soltan, şeful serviciilor de urgenţă, citat de agenţia oficială Mena.

    Poliţia egipteană a anunţat că patru membri ai forţelor de ordine au fost răniţi – doi poliţişti şi doi recruţi – fără a preciza dacă aceştia sunt incluşi în bilanţul furnizat de serviciile de urgenţă.

    Susţinătorii şi adversarii lui Morsi manifestează în continuare de la înlăturarea acestuia de către armată, la 3 iulie, primii pentru a denunţa o “lovitură de stat militară”, ceilalţi pentru a asigura că armata nu a făcut decât să răspundă la mobilizarea populară puternică împotriva preşedintelui provenit din rândul Fraţilor Musulmani.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PROTESTELE DIN EGIPT: Focuri de armă şi grenade lacrimogene împotriva unei manifestaţii a islamiştilor la Cairo

     “Am văzut cu propriii mei ochi oamenii asupra cărora s-a tras”, a declarat unul dintre ei. El a adăugat că forţele de ordine au urmărit ulterior numeroşi manifestanţi.

    Un alt manifestant a anunţat că forţele de ordine au tras în aer cu muniţie de război şi au lansat numeroase grenade lacrimogene.

    “Sunt mulţi răniţi, dar nu avem încă un număr exact”, a continuat el.

    “Ei vor să determine manifestanţii să plece”, aceştia afirmând că îşi vor continua manifestaţiile “pe o durată nelimitată”, a apreciat el.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • VIOLENŢE ÎN EGIPT: Confruntări între adversari şi susţinători ai lui Mohamed Morsi în Piaţa Tahrir

     Cele două grupuri de manifestanţi au început să se atace cu arme de foc şi pietre, în zona Podului 6 Octombrie din capitală.

    La locul incidentelor s-au deplasat numeroase ambulanţe care transportă răniţii.

    Confruntări între susţinători şi adversari ai preşedintelui Mohamed Morsi se înregistrează în mai multe oraşe din Egipt, anunţă agenţia de ştiri Mena.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PROTESTELE DIN EGIPT: Schimb de focuri, la Cairo, între militanţi pro-Morsi şi militari egipteni – surse

     Incidentul intervine în contextul în care mişcarea Fraţii Musulmani a organizat vineri ample proteste la Cairo, denunţând “lovitura de stat militar” prin care a fost demis preşedintele islamist Mohamed Morsi.

    La rândul său, opoziţia egipteană a anunţat că va organiza propriile manifestaţii, tot în cursul zilei de vineri.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • POZA ZILEI: Situaţia din Egipt

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA

     

  • MAE: Ambasada României la Cairo funcţionează normal. Nu s-au înregistrat cereri de repatriere

     “Cetăţenii români se pot deplasa la Ambasadă şi pot beneficia de servicii şi asistenţă consulară, iar programul de lucru al Ambasadei este cel normal (…) Localizarea ei este de aşa natură încât permite acest lucru, în comparaţie cu misiunile altor ţări care au luat decizii (de retragere a personalului – n.r.)”, a declarat joi Brânduşa Predescu, purtătorul de cuvânt al MAE.

    De asemenea, MAE este pregătit să ia măsuri privind rechemarea personalului, însă numai dacă situaţia o va impune.

    Totodată, oficialul MAE a subliniat că în Cairo se află doar câteva zeci de rezidenţi români, iar Ambasada nu a primit nicio solicitare de sprijinire a repatrierii din partea cetăţenilor români, adăugând şi că zborurile Tarom pe ruta Cairo-Bucureşti funcţionează cu program normal până la această oră.

    “Ambasada României la Cairo este pregătită să reacţioneze în funcţie de situaţie pentru a acorda ajutor în caz că va fi solicitat”, a spus Predescu.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • PROTESTELE din EGIPT: Aproape o sută de agresiuni au fost comise în câteva zile în Piaţa Tahrir, inclusiv violuri

     Organizaţia, cu sediul la New York, a anunţat cel puţin 91 de cazuri de agresiuni, inclusiv cazuri de viol, comise începând din 28 iunie, bazându-se pe informaţii colectate de asociaţii locale care luptă împotriva acestui fenomen, devenit recurent în cadrul manifestaţiilor din Egipt.

    Comunicatul HRW anunţă cinci atacuri împotriva unor femei la 28 iunie, 46 la 30 iunie, duminică – ziua cu cele mai puternice manifestaţii -, 17 la 1 iulie şi 23 la 2 iulie.

    Potrivit scenariului cel mai adesea descris de victime, un grup de tineri “ţintesc o femeie, o înconjoară şi o separă de prietenii săi”, după care o agresează, rupându-i hainele sau violând-o. În unele cazuri, victima este târâtă pe pământ pentru a fi agresată într-un alt loc.

    În mai multe cazuri, aceste atacuri, dintre care unele au durat aproape o oră, s-au soldat cu internări în spital. HRW informează că unele femei au fost “bătute cu lanţuri metalice, bastoane, scaune şi atacate cu cuţite”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Egiptenii, din nou în stradă. A doua revoluţie din Piaţa Tahrir? (VIDEO)

    Mulţimea s-a strâns de sâmbătă seara în Piaţa Tahrir, simbolul revoluţiei anti-Mubarak din 2011, dar şi în faţa palatului prezidenţial din zona Heliopolis. Manifestanţii aveau pancarte anti-Morsi, dar şi mesaje care îi cereau preşedintelui Barack Obama să nu-i mai sprijine pe “teroriştii” lui Morsi, ca reacţie la declaraţiile ambasadoarei americane la Cairo, Anne Patterson, care a recomandat dialog în loc de manifestaţii şi a declarat că protestele de stradă nu ajută economia.

    În cursul zilei de duminică, manifestaţia a continuat:

    Morsi a organizat contramanifestaţii care să arate sprijinul populaţiei faţă de el. Potrivit ziarului Guardian, în cartierul Nasr City din Cairo, numărul manifestanţilor pro-Morsi era duminică de 20.000, iar lozincile strigate de ei (“Laicii nu vor mai conduce Egiptul”) arată că viziunea lor despre politică e inseparabilă de islam. În opinia susţinătorilor lui Morsi, mulţi dintre ei membri ai Frăţiei Musulmane, revoluţia din 2011 a fost de fapt islamică, dar a fost deturnată de sabotorii fideli dictatorului Hosni Mubarak.

    În cursul săptămânii au avut loc ciocniri violente între suporterii lui Morsi şi cei ai opoziţiei, în cursul cărora şapte egipteni şi un student american şi-au pierdut viaţa. Moartea americanului, care a fost înjunghiat de un manifestant din Alexandria în timp ce fotografia acţiunile de protest, a determinat reacţia Departamentului de Stat al SUA, care a cerut americanilor să evite călătoriile în Egipt şi a repatriat o parte din personalul ambasadei de la Cairo. Preşedintele Barack Obama a cerut părţilor implicate în conflict să evite violenţele, iar poliţiei şi armatei egiptene le-a cerut “să dea dovadă de reţinere”.

    Într-un discurs ţinut zilele trecute, preşedintele Morsi a dat vina pe “duşmanii Egiptului” care vor să paralizeze tânăra democraţie. “Mi-am asumat răspunderea pentru o ţară afundată în corupţie şi ameninţată de un război”, a spus Morsi. “Polarizarea politică şi conflictele au atins punctul în care încep să ameninţe democraţia noastră incipientă şi să atunce ţara într-o stare de paralizie şi haos”, a continuat preşedintele, care a dat vina pe liderii opoziţiei (între care Ahmed Shafiq, fost demnitar al epocii Mubarak şi contracandidat al lui Morsi la prezidenţialele de anul trecut) şi pe maşinaţii ale unor ţări vecine.

    “Dacă dăm jos de la putere pe cineva ales democratic, cu legitimitate constituţională, atunci şi noul preşedinte va putea fi înlăturat la fel, după o săptămână sau o lună”, a declarat Morsi într-un interviu publicat duminică de The Guardian, respingând ideea de a-şi da demisia.

    Opoziţia din Egipt a susţinut că a strâns 22 de milioane de semnături (aproape jumătate din populaţia cu drept de vot) pentru a convoca un referendum asupra demiterii lui Morsi şi a organizării unor noi alegeri, deşi în prezent nu există niciun contracandidat clar la preşedinţie.

    În ultimul an, viaţa în Egipt s-a înrăutăţit faţă de perioada când Hosni Mubarak era la putere: costul vieţii a crescut, şomajul în rândul tinerilor s-a apropiat de 25%, aprovizionarea populaţiei cu gaze şi electricitate lasă de dorit, crimele şi violurile s-au înmulţit, iar violenţa interconfesională este în creştere, cu atacuri ale majorităţii sunnite contra musulmanilor şiiţi şi contra creştinilor copţi. Investitorii străini şi turiştii s-au rărit, lira egipteană a pierdut 10% din valoare, bursa de la Cairo a ajuns recent la minimul ultimelor 11 luni, iar negocierile cu FMI pentru un acord de credit de 4,8 mld. dolari par să nu se mai termine niciodată. În plus, opoziţia acuză faptul că majoritatea funcţiilor politice importante au fost oferite unor membri ai Frăţiei Musulmane, formaţiunea din partea căreia Morsi a candidat la preşedinţie în 2012.

    Unul dintre liderii opoziţiei, laureatul Nobel Mohammed ElBaradei, a scris un articol de opinie pentru revista Foreign Policy unde afirmă că administraţia Morsi habar n-are să conducă ţara şi că Egiptul riscă să intre în incapacitate de plată în următoarele luni. Guvernul a adoptat o serie de măsuri de austeritate în decembrie, ca să facă pe plac FMI, dar ulterior a renunţat la ele, susţine ElBaradei.

  • POZA ZILEI: Best of News – Aprilie 2013

    VEZI AICI GALERIA COMPLETA

     

  • Euforie la Cairo: candidatul islamiştilor câştigă alegerile prezidenţiale din Egipt (VIDEO)

    Morsi a câştigat cu 51,7% (13,2 mil. voturi) în faţa lui Ahmed Shafik, candidatul taberei militarilor, care a obţinut 48% (12,3 mil. voturi).

    Anunţul Comisiei, făcut public după mai multe amânări succesive care au tensionat puternic opinia publică din ţară, a determinat o euforie generală în celebra Piaţă Tahrir din Cairo, unde suporterii lui Morsi s-au adunat din nou, de câteva zile încoace, cerând demilitarizarea puterii şi o numărătoare corectă a alegerilor.

    Momentul anunţării rezultatelor:

    Alegerile prezidenţiale din 16-17 iunie l-au opus pe Ahmed Shafik, ultimul premier al lui Hosni Mubarak, considerat actualmente candidatul neoficial al Consiliului Suprem al Forţelor Armate, militarii care au preluat puterea după căderea regimului Mubarak, lui Mohamed Morsi, candidatul Partidului Libertăţii şi al Dreptăţii, formaţiune înfiinţată de islamiştii din Frăţia Musulmană. Alegerile au avut loc după ce curtea constituţională din Cairo a invalidat rezultatele alegerilor legislative de la sfârşitul anului trecut, invocând vicii de procedură. Ca urmare, Camera Deputaţilor, unde Frăţia Musulmană era majoritară, a fost dizolvată, autoritatea CSAF a fost consolidată prin introducerea legii marţiale, iar militarii au promis că vor preda civililor puterea după ce vor fi organizate din nou alegeri parlamentare, adică într-un viitor neprecizat.

    Morsi a câştigat şi primul tur de scrutin al prezidenţialelor, de la finele lunii mai, însă adepţii lui Shafik au contestat rezultatul. Aceasta a făcut ca, din nou, centrul de greutate al conflictelor civile din Orientul Mijlociu de după “primăvara arabă” să se mute la Cairo, unde Piaţa Tahrir a fost reocupată de protestatarii furioşi din cauza perpetuării la putere a regimului militar.

    Mohamed Morsi Isa al-Ayyat conduce Partidul Libertăţii şi al Dreptăţii încă de la înfiinţare, în aprilie 2011. În vârstă de 60 de ani, inginer de profesie, Morsi şi-a luat doctoratul în inginerie la Universitatea din California de Sud şi a rămas să lucreze ca profesor la Universitatea de Stat din California până în 1985, după care s-a întors în Egipt, unde şi-a continuat cariera universitară. Copiii lui s-au născut în California şi sunt cetăţeni americani. Între 2000 şi 2005 a fost parlamentar.