BusinessMagazin

Tag: cab

  • Cererea de anulare a pedepsei primite de Dan Voiculescu în dosarul ICA, analizată de instanţă

    Completul de divergenţă care va decide cu privire la solicitarea lui Voiculescu este alcătuit din trei judecători: Dan Lupaşcu, Isabellle Tocan şi Corina Cornelia Dăescu.

    În decembrie, Lupaşcu şi Tocan nu au putut să cadă de acord asupra unei decizii privind contestaţia, astfel că a fost format completul de trei care va lua hotărârea definitivă în acest caz.

    Judecătoarea Corina Cornelia Dăescu, intrată în completul de divergenţă alături de Lupaşcu şi Tocan, este astfel cea care ar urma să încline balanţa. Dăescu judecă şi dosarul retrocedărilor al primarului Radu Mazăre, aflat pe rol de şase ani, notează gandul.info.

    În cazul admiterii contestaţiei, judecătorii pot decide eliberarea lui Voiculescu şi rejudecarea apelului din dosarul ICA.

    La judecarea pe fond a cererii lui Dan Voiculescu, avocatul acestuia, Gheorghiţă Mateuţ, a cerut anexarea la dosar a înregistrărilor şedinţelor de judecată în dosarul ICA, întrucât, susţinea apărătorul, se va putea observa comportamentul completului, “care fost constant de rea-credinţă”.

    “Se observă pornirea instanţei orientată clar în obţinerea unei soluţii de condamnare, de la primul la ultimul termen de judecată”, a spus Mateuţ, în sala de judecată.

    Pe de altă parte, procurorul de şedinţă a arătat atunci că nu i se pare normal ca în sala de şedinţă să se facă aprecieri cu privire la capacitatea unui judecător.

    “Completul de judecată din dosarul ICA a dat dovadă că a lecturat dosarul. Suntem pe un domeniu pur speculativ, iar legea nu ne permite aşa ceva. (…) Petentul discută chestiuni ce ţin nu doar de incompatibilitate, ci şi de procedura de soluţionare a incompatibilităţii, chestiuni total diferite. În faza contestaţiei în anulare nu se discută procedura”, a spus procurorul DNA.

    În 15 octombrie, Curtea de Apel Bucureşti a admis în principiu judecarea cererilor de anulare a pedepselor formulate de Dan Voiculescu şi Sorin Pantiş, condamnaţi la zece, respectiv şapte ani de închisoare, în dosarul privind privatizarea Institutului de Cercetări Alimentare (ICA).

    Avocaţii lui Voiculescu au depus, în 18 august, la Curtea de Apel Bucureşti, o contestaţie în anulare cu privire la pedeapsa primită de acesta în dosarul ICA, iar imediat după acest demers au formulat o cerere de strămutare a cauzei la o altă curte de apel din ţară. Motivele invocate de avocaţii lui Voiculescu au fost legate de mediatizarea excesivă a dosarului, dar şi de faptul că magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea nu ar fi fost imparţiali atunci când au dat sentinţa în cauză.

    Cererea de strămutare a procesului în care Dan Voiculescu solicită anularea pedepsei a fost însă respinsă ca nefondată de către judecătorii de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ), care au dispus astfel ca acest proces să fie analizat în continuare de magistraţii de la Curtea de Apel Bucureşti.

    În 8 august, completul de judecată de la Curtea de Apel Bucureşti format din magistraţii Camelia Bogdan şi Alexandru Mihalcea i-a condamnat definitiv, în dosarul privatizării ICA, pe Dan Voiculescu la 10 ani de închisoare, pe Gheorghe Mencinicopschi, fost director al ICA, la opt ani, şi pe fostul ministru Sorin Pantiş la şapte ani de închisoare.

    În acelaşi dosar, fostul director al Agenţiei Domeniilor Statului (ADS) Corneliu Popa a fost condamnat la opt ani de închisoare, iar Jean Cătălin Sandu, fost şef al Direcţiei Juridice din ADS, a primit şase ani de închisoare. Tot la şase ani de închisoare a fost condamnat Vlad Nicolae Săvulescu, fost şef al Direcţiei de Privatizare-Concesionare din ADS.

    Flavius Adrian Pop, fost şef de serviciu în ADS, a fost condamnat la cinci ani cu executare. Gheorghe Sin şi Constantin Baciu au primit patru ani de închisoare cu suspendare, iar Vica Ene şi Grigore Marinescu, trei ani, tot cu suspendare.

  • Curtea de Apel Bucureşti: Interceptarea convorbirilor lui Patriciu a fost legală, faptele lui afectau siguranţa naţională

    În dosarul Rompetrol, Curtea de Apel Bucureşti a pronunţat în 7 octombrie decizia definitivă, instanţa dispunând condamnări la pedepse cu închisoarea între doi ani şi şi şase ani de închisoare, cu executare sau cu suspendare, pentru 11 persoane. În cazul lui Dinu Patriciu, trimis şi el în judecată în dosarul Rompetrol, instanţa a constatat încetarea procesului penal, ca urmare a decesului acestuia în 19 august.

    Judecătorii Curţii de Apel Bucureşti (CAB) arată, în motivarea deciziei de condamnare, că interceptările convorbirilor telefonice dispuse în dosarul Rompetrol au avut bază legală, precizând că a fost verificată amănunţit legalitatea acestora.

    Instanţa a constatat, în urma analizei judiciare, că decizia irevocabilă a instanţei civile, prin care s-a stabilit despăgubirea lui Dinu Patriciu pe motiv că ar fi fost interceptat ilegal, este greşită.

    “Contrar apărărilor formulate de intimaţii inculpaţi în cauză, care au invocat nelegalitatea interceptărilor şi au solicitat excluderea lor, Curtea constată … că interceptarea convorbirilor telefonice purtate de inculpatul Patriciu Dan Costache a fost autorizată în baza ordonanţei nr. 002034 din 31.10.2003, emisă de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Cabinet Procuror General, mandat solicitat în conformitate cu dispoziţiile Legii nr. 51/1991 privind siguranţa naţională a României şi hotărârii 0034/2004 a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, se arată în motivarea deciziei, făcută publică vineri.

    În ce priveşte dosarul civil, judecătorii CAB au precizat că în 7 aprilie 2006, în timp ce se afla sub urmărire penală în dosarul Rompetrol, Dinu Patriciu a solicitat daune morale pentru că i-ar fi fost interceptate ilegal convorbirile telefonice, în perioada 2003-2004. Cererea a fost admisă prin sentinţa civilă din 11 mai 2007 pronunţată de Tribunalul Bucureşti, rămasă definitivă prin respingerea apelului (cu opinie separată) şi irevocabilă prin decizia din 18 februarie 2011 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie Secţia Civilă şi de Proprietate Intelectuală. Instanţa civilă a reţinut, în esenţă, existenţa “faptei” de ascultare a convorbirilor telefonice purtate de la posturi telefonice private sau afectarea vieţii private, săvârşită “cu încălcarea art.3 din Legea 51/1991”.

    “Dincolo de soluţia instanţei civile, care potrivit art. 28 Cod procedură penală nu poate avea niciun efect în faţa instanţei penale, Curtea observă că inculpatul Patriciu Dan Costache a recurs la aceeaşi manieră de a-şi premedita apărările precum «preconstituirea» de «opinii legale» ca şi în cazul Creanţei Libia”, a precizat instanţa CAB.

    Judecătorii de la Curtea de Apel Bucureşti au stabilit că interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Patriciu a avut bază legală, în condiţiile în care faptele comise de omul de afaceri în legătură cu Creanţa Libia şi cu procesul de privatizare şi postprivatizare a Petromidia (cu privire la care cercetările au fost disjunse) sunt de natură a aduce atingere siguranţei naţionale a statului, astfel că nu se poate reţine încălcarea articolului 3 din Legea 51/1991.

    Mai mult, judecătorii au arătat că baza legală a efectuării interceptărilor telefonice la data reţinută a comiterii faptelor din dosarul Rompetrol, “chiar în condiţiile în care instanţa de contencios european a reţinut lipsa de previzibilitate a Legii 51/1991 privind siguranţa naţională a României, a fost validată, la acea dată, prin decizia Curţii Constituţionale nr.766/16.01.2007, publicată în Monitorul Oficial nr.25 din 16.05.2007, în sensul că măsurile de supraveghere în cazurile reglementate de Legea 51/1991 rămân supuse procedurii impuse de art. 13 din legea specială, care nu au fost abrogate implicit şi nici modificate”.

    “Aşa fiind, interceptarea convorbirilor telefonice efectuate în baza art. 13 din Legea 51/1991 privind siguranţa naţională a României nu poate fi privită de Curte ca un mijloc de probă nelegal obţinut cu consecinţa că proba nu poate fi folosită în procesul penal. Interceptarea convorbirilor telefonice ale inculpatului Patriciu Dan Costache a avut bază legală, fiind respectate prevederile procesual penale existente la momentul constatării infracţiunilor”, au mai notat judecătorii în motivare.

    Instanţa a mai aprecizat că, prin interceptarea convorbirilor, “s-au constatat elemente de fapt care, în opinia Curţii, au fost de natură să confirme, o dată în plus, existenţa faptelor astfel cum rezultă, dincolo de orice îndoială, din toate celelalte probe administrate”.

    “Aşa cum s-a subliniat, convorbirile telefonice interceptate astfel cum sunt redate prin notele aflate la dosarul cauzei oferă o bază factuală puternică, având în vedere că detaliile operaţiunilor predeterminate, manipulative cu referire la preţul, volumul, modul de introducere a ordinelor de tranzacţionare conţinute în comunicările purtate de inculpatul Patriciu Dan Costache se reflectă fidel în documentele puse la dispoziţie de Bursa de Valori Bucureşti cu privire la tranzacţiile acţiunilor simbol RRC, în perioada infracţională reţinută”, se mai arată în motivarea judecătorilor de la CAB.

    Instanţa a menţionat că Patriciu şi ceilalţi inculpaţi nu au contestat elementele de fapt din conţinutul discuţiilor prezentate, “ci au reacţionat identic, invocând încălcarea drepturilor cetăţeneşti şi faptul că interceptările sunt nelegale”.

    În dosarul Rompetrol, activitatea infracţională a inculpaţilor a fost analizată de procurorii DIICOT sub două aspecte: creanţa Libia şi manipularea pieţei de capital.

    În 28 august 2012, Dinu Patriciu a fost achitat de Tribunalul Bucureşti în dosarul Rompetrol, în care procurorii au cerut pedeapsa maximă, de 20 de ani de închisoare, pentru mai multe infracţiuni, printre care delapidare, spălare de bani şi manipularea pieţei de capital prin tranzacţii sau ordine de tranzacţionare care ar putea da semnale false sau care induc în eroare în legătură cu cererea, oferta sau preţul instrumentelor financiare şi care menţin, prin acţiunea uneia sau a mai multor persoane acţionând împreună, preţul unuia sau al mai multor instrumente financiare la un nivel anormal ori artificial.

    Totodată, instanţa i-a achitat atunci şi pe ceilalţi 12 inculpaţi. Decizia a fost contestată de procurori şi de inculpaţi la Curtea de Apel Bucureşti, care în 7 octombrie a dat decizia definitivă în cauză.

    Instanţa i-a condamnat la pedepse cu executare pe Sorin Roşca Stănescu, senator la data condamnării, care a primit doi ani şi patru luni de închisoare, pe fostul ministru Sorin Pantiş – doi ani şi opt luni, pe Alexandru Bucşă, administrator şi director economic al Rompetrol la data faptelor – şase ani, pe Florin Iulian Aldea, agent de servicii de investiţii financiare, reprezentant al SSIF Alpha Finance la data faptelor – cinci ani, pe Claudiu Simulescu, agent de servicii de investiţii financiare şi reprezentant SSIF Eastern Securities la data faptelor – patru ani, pe Petrică Grama, fost şef al Direcţiei Generale a Bugetului de Stat din Ministerul Finanţelor Publice – doi ani şi patru luni de închisoare.

    De asemenea, au fost condamnaţi la pedepse cu suspendare Irina Mihaela Popovici, fost vicepreşedinte al Comisiei Naţionale de Valori Mobiliare (CNVM), care a primit trei ani de închisoare, Gabriela Victoria Anghelache, fost preşedinte al CNVM – trei ani, Paul Gabriel Miclăuş, membru al CNVM la data faptelor – doi ani, Victor Eros, fost membru CNVM – doi ani, Cerasela Rus, agent de servicii de investiţii financiare şi trader la SSIF Alpha Finance la data faptelor – trei ani de închisoare. Elena Albu, fosta şefă a Corpului de Control al CNVM, a fost achitată.

    În dosarul civil, în 18 februarie 2011, Dinu Patriciu a câştigat procesul cu SRI, care a fost obligat de instanţa supremă să-i plătească omului de afaceri daune de 50.000 de lei pentru încălcarea dreptului la viaţă intimă în perioada în care i-au fost interceptate convorbirile telefonice.

    Instanţa supremă arăta, în motivarea deciziei, că interceptarea convorbirilor telefonice ale lui Patriciu şi antrenarea în acest scop a logisticii şi personalului unei instituţii a statului “sunt chiar elemente specifice faptei ilicite reţinute în sarcina pârâtului (SRI), aceea de interceptare ilegală a convorbirilor telefonice”.

    “Din cele arătate nu rezultă că instanţa de apel nu a procedat arbitrar sau discreţionar atunci când a menţinut cuantumul despăgubirilor la suma de 50.000 de lei şi a respins apelul prin care se cerea acordarea sumei de 1.325.000 de lei, ci a avut în vedere criterii pertinente şi obiective”, nota instanţa supremă în motivare.

  • Procesul în care Dan Diaconescu este acuzat de şantaj, amânat de CAB pentru 31 octombrie

    Inastanţa Curţii de Apel Bucureşti trebuia să înceapă vineri judecarea dosarului în care Dan Diaconescu, Dorel Pârv şi Mitruş Ghezea, dar şi Direcţia Naţională Anticorupţie au contestat decizia din 18 decembrie 2013 a Judecătoriei Sectorului 1, prin care cei trei au fost condamnaţi la pedepse cu închisoarea pentru şantaj.

    Dan Diaconescu a cerut instanţei amânarea procesului până după alegerile prezidenţiale, arătând că el este candidat şi se află în campanie electorală.

    De asemenea, Mitruş Ghezea şi Dorel Pârv au cerut instanţei un nou termen de judecată, pentru a putea să îşi angajeze avocaţi.

    Instanţa a admis cererile acestora şi a stabilit termenul de judecată în 31 octombrie, dar le-a atras atenţia că este singurul termen acordat în acest sens.

    Judecătoria Sectorului 1 i-a condamnat, în 18 decembrie 2013, pe Dan Diaconescu şi Dorel Petru Pârv la câte trei ani de închisoare cu executarea şi pe Mitruş Ghezea la doi ani şi şase luni de închisoare cu executare.

    Cei trei au contestat condamnarea, iar DNA cere la Curtea de Apel Bucureşti majorarea pedepselor, motivând că sentinţa Judecătoriei Sectorului 1 “este netemeinică sub aspectul cuantumului pedepselor aplicate prin reţinerea de circumstanţe atenuante în favoarea inculpaţilor”.

    “Caracteristica inculpaţilor de «persoane instruite» nu convinge ca un element în favoarea acestora cât timp instrucţia superioară presupusă în sarcina lor nu a acţionat ca un element de cenzură de natură a împiedica săvârşirea infracţiunilor şi nici ca o moralitate superioară aptă să trezească în conştiinţa acestora regretul faptelor comise nici după săvârşirea acestora şi nici măcar după descoperirea lor. Din contră, acest grad de instruire a permis inculpaţilor abordarea infracţiunii de şantaj dintr-o perspectivă inedită şi anume aceea a ameninţărilor aduse părţilor vătămate prin intermediul mijloacelor mass-media”, arată DNA, în motivele de apel.

    În acelaşi context, anchetatorii arată că inculpaţii, sub pretextul de anchete jurnalistice, “nu au ezitat să ameninţe părţile vătămate cu divulgarea de date compromiţătoare în schimbul unor sume de bani, ferm convinşi că faptele lor nu vor face obiectul vreunei investigaţii judiciare inclusiv prin interpretarea în favoarea personală, iar nu în favoarea societăţii a principiului libertăţii presei şi a libertăţii de opinie”.

    Dan Diaconescu, asociat majoritar la SC Ocram Televiziune SRL şi realizator de programe la postul de televiziune OTV la data faptelor, Dorel Petru Pârv, realizator de programe la OTV, administrator la SC Kundalini SRL, “recidivist postexecutoriu”, şi Ghezea Mitruş, jurnalist, fost realizator de programe la OTV, fost director general al publicaţiei “Atac la persoană”, au fost trimişi în judecată în octombrie 2010.

    Procurorii au arătat, în rechizitoriu, că în perioada mai-septembrie 2009, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat în mod repetat, atât în mod direct, în cadrul emisiunii “Dan Diaconescu Direct” din 21 iulie 2009, difuzată de postul de televiziune OTV, cât şi indirect, prin intermediul lui Dorel Pârv, pe primarul comunei arădene Zărand, Ion Moţ, pentru a-l determina să le dea suma totală de 200.000 de euro.

    “Ameninţarea a constat în dezvăluirea, la postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare, compromiţătoare pentru primar, cum ar fi invocarea faptului că ar fi corupt, că ar fi săvârşit tranzacţii ilicite cu terenuri agricole aparţinând cetăţenilor comunei, păgubindu-i pe aceştia, că are o avere importantă obţinută ilicit şi că face trafic de influenţă pe lângă unii miniştri“, preciza DNA.

    Ion Moţ, sub presiunea acestor ameninţări, i-ar fi dat lui Dorel Pârv suma de 30.000 euro şi 42.000 lei, “scopul fiind ca banii să ajungă, în final, la Dan Diaconescu”.

    De asemenea, în cursul lunii aprilie 2005, Dan Diaconescu l-ar fi ameninţat de mai multe ori, atât în mod direct, în cadrul emisiunii “Dan Diaconescu Direct” din seara zilei de 20 aprilie 2005, cât şi indirect, prin intermediul lui Ghezea Mitruş, realizatorul emisiunii “Semnal de alarmă” difuzată pe acelaşi post de televiziune, pe omul de afaceri Paul Petru Ţârdea, pentru a-l determina să-i dea suma totală de 100.000 euro, din care a primit efectiv 4.500 de euro.

    “Ameninţarea a constat în difuzarea, pe postul de televiziune OTV, a unor fapte reale sau imaginare compromiţătoare pentru persoana şantajată, cum ar fi date despre trecutul infracţional al acesteia şi afirmaţii legate de fraudarea jocului televizat Eurotombola, organizat de societatea comercială condusă de respectivul om de afaceri, joc difuzat de un post de televiziune concurent“, potrivit procurorilor DNA.

  • Dezbaterile în dosarul ICA, reluate la ora 10.00. Procurorii au cerut 10 ani de închisoare pentru Dan Voiculescu

     Procurorul a cerut, luni seară, pedepse mai mari pentru toţi inculpaţii şi aplicarea legii mai favorabile în acest caz, şi anume a noului Cod penal. În cazul lui Dan Voiculescu pedeapsa maximă prevăzută de noua lege penală este de 10 ani de închisoare.

    Dan Voiculescu a cerut, la termenul de luni în dosarul ICA, recuzarea completului de judecată, pe motiv că aceeaşi judecători care au pus sechestru pe bunurile fiicelor lui au decis şi în cazul contestaţiei referitoare la această măsură, şi această solicitare fiind respinsă.

    Preşedintele completului de la Curtea de Apel Bucureşti (CAB) care judecă dosarul ICA, Camelia Bogdan, a arătat că instanţa a decis, pe 1 iulie, impunerea măsurilor asiguratorii, iar contestaţia nu putea fi făcută decât cu privire la modul de aplicare a sechestrului.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Decizia privind ridicarea controlului judiciar în cazul lui Voiculescu, amânată până joi

     Marţi, Curtea de Apel Bucureşti (CAB) a ascultat pledoaria lui Voiculescu şi pe cea a avocatului său, dar şi pe cea a procurorului Direcţiei Naţionale Anticorupţie (DNA), iar în final a hotărât şi să amâne pentru joi pronunţarea unei sentinţe.

    Întrebat de ce a contestat măsura preventivă luată în cazul său, Dan Voiculescu a spus, la ieşirea de la CAB, că nu îl deranjează să se prezinte la instanţă sau în faţa procurorilor de fiecare dată când este chemat, dar este deranjat de faptul că trebuie să meargă în fiecare luni şi vineri la Poliţie şi că îl sună un poliţist să îl întrebe unde este şi ce face.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • ANI: Fosta judecătoare de la ICCJ Georgeta Barbălată nu poate justifica peste 60.000 de euro

     Agenţia Naţională de Integritate a constatat existenţa unei diferenţe nejustificate de 199.536 de lei (peste 60.400 de euro), între averea dobândită şi veniturile realizate împreună cu familia de către Georgeta Barbălată, fost judecător în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie (ICCJ).

    “În perioada ianuarie – aprilie 2007, Barbălată Georgeta a realizat venituri salariale în cuantum de 31.664 lei, iar modificările patrimoniale intervenite în aceeaşi perioadă au fost în cuantum de 231.200 lei, rezultând o diferenţă nejustificată de 199.536 lei (aprox. 60.465 euro)”, se arată într-un comunicat de presă al ANI transmis luni agenţiei MEDIAFAX.

    Astfel, ANI a sesizat Comisia de cercetare a averilor din cadrul Curţii de Apel Bucureşti să verifice averea Georgetei Barbălată din perioada exercitării funcţiei publice. Georgeta Barbălată a fost judecător în cadrul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în perioada 8 iulie 2004 – 31 august 2012.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Cererea lui Sorin Pantiş de strămutare a dosarului ICA, judecată de instanţa supremă în 25 iulie

     Dosarul în care Sorin Pantiş cere strămutarea dosarului ICA a fost înregistrat în 16 iulie la instanţa supremă, care iniţial a stabilit termenul de judecată în 5 septembrie.

    Avocaţii lui Sorin Pantiş au formulat o cerere de preschimbare a termenului, care a fost admisă de instanţă, dosarul urmând să se judece în 25 iulie.

    Şi Dan Voiculescu a cerut strămutarea dosarului ICA de la Curtea de Apel Bucureşti la o altă instanţă, solicitarea fiind respinsă de ICCJ în 11 iulie. Avocatul lui Voiculescu, Gheorghiţă Mateuţ, a motivat cererea, în faţa instanţei, prin faptul că există suspiciunea că imparţialitatea judecătorilor Curţii de Apel Bucureşti ar putea să fie înfrântă de “presiunea mediatică fără precedent” care se face în acest caz.

    Dosarul pivind privatizarea ICA are următorul termen la Curtea de Apel Bucureşti în 4 august.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ilie Carabulea cere instanţei să fie lăsat să iasă din judeţul Sibiu, pentru a-şi gestiona afacerile

     Controlul judiciar dispus în cazul lui Carabulea de Curtea de Apel Bucureşti (CAB) îi impune acestuia să nu iasă din judeţul de domiciliu (Sibiu) fără o permisiune prealabilă a instanţei.

    Omul de afaceri vrea extinderea teritoriului pe care să se execute controlul judiciar.

    “Eu am 32 de societăţi comerciale viabile în România, iar unele dintre ele funcţionează de 24 de ani. Aceste societăţi comerciale trebuiesc coordoante, trebuiesc conduse, că altfel ele sunt ca fără stăpân (…) Având în vedere că 24 dintre cele 32 de societăţi comerciale au sediul societăţii în altă zonă decât în judeţul Sibiu, este normal să solicite extinderea teritorialităţi controlului judiciar şi asupra celorlalte judeţe din ţară. În restul de judeţe nu mă interesează, că nu vreau să fac turism”, a explicat Carabulea, la ieşirea de la instanţa supremă.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instanţa respinge DEFINITIV arestarea lui Nicuşor Constantinescu: Preşedintele CJ Constanţa a stat legal în afara ţării între 18 iunie şi 1 iulie

     Prin decizia de marţi, CAB a respins înlocuirea controlului judiciar, dispus iniţial în cazul lui Constantinescu, cu arestul preventiv.

    Instanţa a stabilit, de asemenea, că preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, aflat în SUA, a stat în mod legal în afara ţării între 18 iunie şi 1 iulie.

    În aceste condiţii, mandatul european de arestare emis pe numele lui Nicuşor Constantinescu rămâne fără obiect.

    După judecarea contestaţiei, avocaţii lui Constantinescu au declarat că viza prin care acesta mai poate rămâne pe teritoriul SUA va expira la începutul lunii octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Instanţa respinge DEFINITIV arestarea lui Nicuşor Constantinescu: Preşedintele CJ Constanţa a stat legal în afara ţării între 18 iunie şi 1 iulie

     Prin decizia de marţi, CAB a respins înlocuirea controlului judiciar, dispus iniţial în cazul lui Constantinescu, cu arestul preventiv.

    Instanţa a stabilit, de asemenea, că preşedintele Consiliului Judeţean Constanţa, aflat în SUA, a stat în mod legal în afara ţării între 18 iunie şi 1 iulie.

    În aceste condiţii, mandatul european de arestare emis pe numele lui Nicuşor Constantinescu rămâne fără obiect.

    După judecarea contestaţiei, avocaţii lui Constantinescu au declarat că viza prin care acesta mai poate rămâne pe teritoriul SUA va expira la începutul lunii octombrie.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro