Tag: burse

  • Piaţa americană deschide pe roşu joi după haosul creat de Trump: Nasdaq pierde 1,9%, S&P 500 1,5%, iar Dow Jones Industrial Average 1,3%. Investitorii încearcă să evalueze impactul tarifelor asupra economiei. „Acordarea unei scutiri de o lună pentru producătorii auto este ca şi cum ai pune un plasture pe o rană de glonţ”

    Piaţa americană de acţiuni este sub presiune joi, în timp ce investitorii vor mai multe detalii despre politica comercială a lui Trump, scrie CNBC.

    Indicele Dow Jones Industrial Average a scăzut cu peste 1,3% în deschiderea şedinţei de tranzacţionare, S&P 500 a pierdut 1,5%, iar Nasdaq 1,9%.

    Tarifele americane asupra importurilor canadiene, mexicane şi chineze au intrat în vigoare săptămâna aceasta, zguduind pieţele financiare.

    Canada şi China au retaliat, iar Mexicul a explicat că va face acelaşi lucru în curând.

    Marii indici bursieri americani au pierdut peste 1% saptămâna aceasta.

    În acest timp, Casa Albă a anunţat că va aplica o amânare de o lună pentru tarifele aplicate producătorilor auto ale căror maşini respectă Acordul Statele Unite-Mexic-Canada.

    „Acordarea unei scutiri de o lună pentru producătorii auto este ca şi cum ai pune un plasture pe o rană de glonţ”, a spus Adam Crisafulli, Vital Knowledge.

  • Prăbuşire globală pe burse: Noile tarife impuse de Trump şi colapsul sectorului tehnologic alimentează panica printre investitori şi declanşează un val de vânzări masive la nivel mondial

    Acţiunile globale au înregistrat scăderi vineri, după ce noile ameninţări tarifare ale lui Donald Trump au accentuat presiunea asupra unei pieţe deja afectate de vânzările masive din sectorul tehnologic de pe Wall Street, scrie The Irish Times.

    Indicele Stoxx Europe 600 a pierdut 0,6% în primele ore de tranzacţionare, influenţat de o scădere de 0,9% a indicelui german DAX, puternic orientat spre export, şi de un declin de 0,6% al indicelui de referinţă CAC 40 al Franţei.

    Pieţele asiatice au fost, de asemenea, afectate: indicele Nikkei 225 din Japonia a scăzut cu 2,9%, Kospi din Coreea de Sud a pierdut 3,4%, iar Hang Seng din Hong Kong a coborât cu 3,3%. În China continentală, indicele de referinţă CSI 300 a înregistrat o scădere de 2%.

    Aceste pierderi au urmat unei zile tumultuoase pe pieţele americane, unde acţiunile din sectorul tehnologic au condus declinul. Nasdaq Composite a închis cu un minus de 2,8%, iar S&P 500 a scăzut cu 1,6%, pierzând astfel toate câştigurile acumulate în acest an.

    „Ultimele zile au fost dificile pentru mulţi investitori… Anunţul lui Trump privind noile tarife a zguduit o piaţă deja fragilă”, a declarat Mohit Kumar, analist la Jefferies.

    Joi, Trump a luat investitorii prin surprindere anunţând un tarif suplimentar de 10% asupra importurilor chinezeşti şi confirmând că va impune taxe pentru produsele din Canada şi Mexic începând cu 4 martie.

    Deşi preşedintele a ameninţat în repetate rânduri cu măsuri tarifare de la preluarea mandatului luna trecută, până acum a aplicat doar un tarif de 10% asupra importurilor chineze. Cu toate acestea, temerile privind un posibil război comercial au început să afecteze încrederea consumatorilor din SUA, cea mai mare economie a lumii.

    Un indice al Conference Board, publicat săptămâna aceasta, arată că încrederea consumatorilor americani a înregistrat cea mai mare scădere din august 2021.

    Pe lângă îngrijorările legate de economie, investitorii sunt tot mai precauţi şi în ceea ce priveşte evaluările ridicate ale companiilor din sectorul tehnologic.

    Producătorul de cipuri Nvidia, care a fost principalul beneficiar al entuziasmului investitorilor pentru inteligenţa artificială în ultimii doi ani, a scăzut cu 8,4%. Deşi profitul său din trimestrul al patrulea a depăşit aşteptările analiştilor, rezultatele nu au fost suficient de impresionante pentru a stimula un raliu mai amplu pe piaţă.

    „Nvidia nu mai are acelaşi impact exploziv asupra pieţei americane, aşa cum a avut în ultimii doi ani, când rapoartele sale financiare declanşau adesea creşteri masive”, a remarcat Mike Zigmont, co-director de tranzacţionare la Visdom Investment Group.

  • Cel mai bogat om din lume „sărăceşte” din nou. Elon Musk s-a trezit cu zeci de miliarde pe minus în conturi din cauza DOGE. Ce s-a întâmplat?

    Elon Musk, şeful Tesla şi cel mai bogat om de pe planetă, s-a trezit cu 22 de mld. dolari mai „sărac” după ce bursele nu s-au lăsat impresionate de eforturile DOGE – department condus de Musk – pentru reducerea cheltuielilor federale ale SUA, scrie Bloomberg.

    În acest context, acţiunile Tesla s-au depreciat cu 8% pe bursa de la New York, ceea lovit direct în averea miliardarului american, care este acum estimată la 358 mld. dolari, o scădere semnificativă de la vârful de 440 mld. atins în decembrie 2024.

    Politicile cele mai proeminente ale administraţiei Trump – inclusiv reducerile bugetului federal şi tarifele vamale – nu au generat încă boom-ul pieţei bursiere promis de preşedinte în campania electorală. Indicele S&P 500 a scăzut cu 3,1% în ultimele patru zile, iar indicele Magnificent 7, care urmăreşte şapte dintre cele mai puternice companii de tehnologie, a scăzut de asemenea.

    Musk a fost vârful de lance al eforturilor de reducere a cheltuielilor guvernamentale prin intermediul Departamentului pentru Eficienţă Guvernamentală (DOGE). Site-ul său web arată că departamentul a economisit aproximativ 1% din bugetul federal pentru 2024, însă datele oficiale indică de fapt că economiile făcute sunt şi mai mici.

    Aceste eforturi au zguduit Washingtonul, declanşând peste o duzină de procese şi lăsând angajaţii federali în incertitudine cu privire la siguranţa locului lor de muncă. Mai devreme marţi, 21 de angajaţi ai DOGE au demisionat, afirmând într-o scrisoare comună că nu vor mai „desfiinţa servicii publice esenţiale”.

    Noua iniţiativă al lui Trump de a promulga tarife pentru Canada şi Mexic şi tarife reciproce pentru alţi parteneri comerciali a contribuit, de asemenea, la probleme pe burse. Aşteptările privind inflaţia pentru anul următor au crescut la cel mai ridicat nivel din ultimii aproape doi ani, în timp ce încrederea consumatorilor americani a scăzut luna aceasta cu cel mai mult din august 2021.

    Chiar şi cu scăderea de marţi, Elon Musk rămâne în continuare unul din cei mai bogaţi oameni din lume.

  • CSR 2024. JTI Romania: Bursele JTI pentru jurnalişti

    Motivaţie:

    „Pentru o dezvoltare durabilă, este necesar ca jurnaliştii să relateze cu acurateţe, în timp util şi cuprinzător despre problemele lumii actuale, precum şi despre posibile soluţii. Jurnaliştii au un rol important în diseminarea de informaţii adevărate, corecte, de încredere, pe baza cărora cetăţenii să poată să acţioneze sau 

    să-şi exprime votul în deplină cunoştinţă de cauză. România este parte a UE şi este nevoie să cunoaştem limbajul folosit la Bruxelles, procesele decizionale, responsabilităţile instituţiilor etc.”, declară Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria.

    Bursele JTI pentru Jurnalişti au fost lansate în 2000, ca o continuare a programului de stagii iniţiat în anii ‘90 de National Forum Foundation/Freedom House, cu sprijinul Guvernului SUA. Obiectivul programului a fost dezvoltarea cunoştinţelor şi abilităţilor jurnaliştilor, prin expunere la realităţile democraţiilor dezvoltate, practică profesională specializată, mai întâi în SUA, iar ulterior, după aderarea României la UE în 2007, la Bruxelles.

     

    Descrierea proiectului:

    Programul destinat ziariştilor care doresc să-şi consolideze experienţa profesională, încurajând pregătirea acestora în domeniul politicilor europene. Bursele se desfăşoară în trei etape. În primă fază, are loc un training specializat, susţinut în România de experţi în problematici europene. Urmează apoi o călătorie de studii de o săptămână la Bruxelles, pe durata căreia ziariştii se întâlnesc formal şi informal cu oficiali ai UE şi ai NATO. În a treia fază au loc stagii de pregătire profesională, timp de patru săptămâni, la Bruxelles. Bursele JTI pentru Jurnalişti sunt lansate în fiecare an pe 3 mai, de Ziua Mondială a Libertăţii Presei. Programul este realizat cu sprijinul foştilor bursieri, al Asociaţiei „Clubul Presei Economice”, al Fundaţiei Art Production şi al agenţiei Ad Media Consult.

    Preselecţia candidaţilor se face pe baza dosarului de înscriere, iar selecţia pe baza unui interviu. La încheierea trainingului naţional, sunt selectaţi jurnaliştii care continuă participarea la program, în următoarea etapă. „În octombrie are loc trainingul naţional de 3-4 zile, apoi sunt selectaţi jurnaliştii care vor participa la stagiul de o săptămână la Bruxelles şi marii câştigători care vor lucra efectiv într-o redacţie europeană. În ultimii doi ani, stagiile au avut loc la Euractiv, dar au fost organizate stagii şi la RFI, Financial Times, Euronews, Reprezentanţa României, Serviciul de Presă al Parlamentului European”, explică Gilda Lazăr.

    Rezultate:

    Peste 300 de ziarişti au fost bursieri de-a lungul a 25 de ani de desfăşurare continuă a celui mai complex program de profesionalizare a presei din România, conform reprezentantei companiei. Cei mai mulţi dintre participanţi îşi lărgesc orizontul, capătă surse directe de informaţie, află despre modul de lucru în marile organizaţii de presă europene, şi astfel reuşesc să aibă un impact pozitiv nu doar asupra dezvoltării lor profesionale, dar şi a colegilor din redacţii.

    „Cei mai mulţi dintre participanţi îşi lărgesc orizontul, capătă surse directe de informaţie, află despre modul de lucru în marile organizaţii de presă europene şi astfel reuşesc să aibă un impact pozitiv nu doar asupra dezvoltării lor profesionale, dar şi a colegilor din redacţii.” 

    Gilda Lazăr, director corporate affairs & communications, JTI România, Moldova şi Bulgaria

     

  • CSR 2024. NN Asigurări de Viaţă: Fondul de burse pentru viitori antreprenori NN şi EA – The Entrepreneurship Academy

    Motivaţie: 

    Viitoarele generaţii de antreprenori şi profesionişti din România vor fi cele care vor susţine în mod direct dezvoltarea pe termen mediu şi lung a României din punct de vedere economic, al mediului de business, educaţional şi nu numai. 55% dintre tineri spun însă că îşi doresc să plece din România şi să se stabilească în străinătate şi, dintre ei, o treime vor cel puţin să-şi poată continua studiile la facultăţi din afară, arată o analiză publicată recent de organizaţia Salvaţi Copiii. Motivul pentru mai mult de un sfert dintre tineri vor să înveţe peste hotare îl reprezintă percepţia privind oportunităţile legate de educaţie pe care le oferă străinătatea. „Oportunităţi există însă şi în România, iar în ultimii ani s-au dezvoltat inclusiv soluţii pentru a susţine tinerii să înveţe business şi antreprenoriat într-un mod aplicat, pentru a fi mai bine pregătiţi pentru viaţa profesională şi a putea dezvolta afaceri de succes în ţara lor”, afirmă Gabriela Lupaş-Ţicu, chief customer officer la NN Asigurări de Viaţă. 

    Descrierea proiectului:

    NN a creat în 2023 primul fond de burse pentru viitori antreprenori din România, împreună cu EA – The Entrepreneurship Academy, cu misiunea să susţină educaţia tinerilor cu posibilităţi financiare limitate care visează să-şi înceapă propriul startup încă din timpul facultăţii. Fondul facilitează accesul la studii practice şi aplicate de business, la un ecosistem de resurse şi cunoştinţe, dar şi la mentori şi comunităţi antreprenoriale care le oferă experienţe practice şi îi susţin să fie mai bine pregătiţi pentru peisajul economic real din România. 

    „Fondul a pornit cu burse de peste 200.000 de euro acordate de NN, iar compania a dublat în acest an suma până la peste 400.000 de euro, pentru a susţine mai mulţi tineri să urmeze cursurile universităţii de business. Bursele contribuie la taxele de şcolarizare pe durata celor patru ani de studii în care tinerii au parte de educaţie practică de business şi îşi încep propria afacere”, declară Gabriela Lupaş-Ţicu.

    NN oferă astfel burse de studii la EA – The Entrepreneurship Academy pentru al doilea an consecutiv, iar fondul creşte mai departe cu susţinerea mediului de business şi a oamenilor care vor să investească în educaţia viitoarei generaţii de antreprenori. Orice companie poate redirecţiona impozitului pe profit sau pe venit şi orice persoană se poate implica prin redirecţionarea impozitului pe venit sau prin contribuţii personale la fond.

    Rezultate:

    Prin susţinerea educaţiei şi antreprenoriatului, ca motor de dezvoltare a unei ţări prin impactul în economie, crearea de locuri de muncă şi promovarea inovaţiei, mai mulţi tineri pot evolua în ţara lor, iar România poate creşte într-un mod competitiv la nivel regional odată cu generaţiile viitoare de antreprenori.  

    17 tineri beneficiază deja de o bursă din fondul creat de NN şi EA – The Entrepreneurship Academy, iar obiectivul este ca numărul bursierilor să crească în fiecare an. Dincolo de susţinerea financiară, studenţii beneficiază de mentorat din partea membrilor de board NN, sesiuni de lucru pentru provocări concrete din business şi cursuri predate de profesionişti din echipa NN. Un exemplu este 24h Challenge, o iniţiativă prin care au primit o temă practică, bazată pe o situaţie reală, şi au dezvoltat propuneri aplicate în doar 24 de ore. Totodată, pe parcursul anului universitar, studenţii au 20 de săptămâni de practică în alte ţări din Europa, SUA şi Asia, dar şi 100 de vizite în companii din România şi cel puţin 20 în companii străine pentru a se conecta direct cu mediul de business local şi internaţional. 

    Toate aceste resurse ajută tinerii să înceapă propriul business chiar din perioada studiilor şi să înveţe practic tot ce au nevoie pentru a avea succes. Anul academic 2023-2024 s-a încheiat cu 49 de afaceri în diverse stadii de dezvoltare în mai mult de 80 de domenii, cu vânzări totale de aproape 1,2 milioane de euro. Studenţii au beneficiat de 800 de ore dedicate învăţării în echipă, 260 de ore de mentorat, 500 de ore dedicate teoriei şi practicii antreprenoriale, 200 de ore pentru dezvoltarea abilităţilor de leadership şi 250 de ore pentru dezvoltarea competenţelor transversale de afaceri.  

    Iar poveştile studenţilor EA – The Entrepreneurship Academy care au devenit antreprenori confirmă potenţialul, povesteşte Gabriela Lupaş-Ţicu. Aproape jumătate dintre absolvenţii EA – The Entrepreneurship Academy au iniţiat un business sau fac parte deja dintr-un start-up, iar mai mult de jumătate au debutat în lumea antreprenorială încă din perioada studenţiei, conform unui studiu realizat în octombrie 2023 în rândul absolvenţilor EA. Peste 48% dintre studenţi şi absolvenţi au deja propria afacere, cele mai cunoscute businessuri fiind Flip.ro, The Outfit, Glow2Go, Fustiţe cu Luminiţe, Confidas sau Difrnt, iar tinerii antreprenori absolvenţi EA – The Entrepreneurship Academy au generat numai în 2022 vânzări cumulate de 47,7 milioane de euro din businessuri începute în timpul facultăţii sau după absolvire.

  • Bursele, zguduite de tarifele vamale anunţate de preşedintele Trump: contractele futures pe Wall Street scad cu până la 2,5%, în Europa cu 2,3%, dolarul se apreciază cu 1,4%

    Contractele futures ale acţiunilor (în pre-deschiderea şedinţei) au scăzut luni dimineaţă şi încep o nouă lună de tranzacţionare într-o notă pesimistă, investitorii evaluând noile tarife vamale impuse de SUA asupra bunurilor provenite de la principalii parteneri comerciali şi potenţialul lor impact asupra economiei şi profiturilor companiilor.

    Contractele futures legate de Dow Jones Industrial Average au scăzut cu 1,49%, cele ale S&P 500 au scăzut cu 2,5%, în Europa prin STOXX50 cu 2,3, în timp ce contractele futures Nasdaq-100 au pierdut 2,4%.

    Preşedintele Donald Trump a impus sâmbătă un tarif de 25% asupra mărfurilor din Mexic şi Canada. De asemenea, el a impus o taxă de 10% asupra importurilor din China, scrie CNBC. Statele Unite au afaceri de aproximativ 1,6 trilioane de dolari cu cele trei ţări.

    Canada a răspuns cu propriile sale tarife de retorsiune, în timp ce Mexicul a declarat că va analiza posibilitatea de a percepe taxe asupra importurilor din SUA. Guvernul chinez, între timp, a declarat că va depune o plângere la Organizaţia Mondială a Comerţului.

    Contractele futures pentru petrol şi benzină s-au tranzacţionat în creştere după tarifele americane. De asemenea, dolarul american a avansat.

    Investitorii aşteaptă cu interes săptămâna cea mai importantă pentru câştigurile din trimestrul al patrulea, care au devenit din ce în ce mai importante pentru determinarea stării pieţei, pe măsură ce îngrijorările legate de tarife cresc şi stocurile de inteligenţă artificială rămân sub supraveghere.

    Mai mult de 120 de companii din S&P 500 urmează să îşi raporteze rezultatele, inclusiv numele de tehnologie Alphabet, Amazon şi Palantir , precum şi giganţi de consum, inclusiv Walt Disney şi Mondelez.

    Raportul privind salariile nonfarm din ianuarie va fi, de asemenea, publicat vineri, adăugând culoare imaginii ocupării forţei de muncă până în prezent în acest an.

    Economiştii intervievaţi de Dow Jones se aşteaptă ca 175.000 de locuri de muncă au fost adăugate luna trecută. Se preconizează că rata şomajului a rămas neschimbată la 4,1%. Acţiunile vin după câteva săptămâni volatile.

    Cei mai importanţi trei indici americani au încheiat şedinţa de tranzacţionare de vineri pe roşu, dar comercianţii au încheiat prima lună a anului cu câştiguri. Indicele S&P 500 a câştigat 2,7%, iar indicele Nasdaq Composite, cu o pondere ridicată a tehnologiei, a adăugat 1,6% în ianuarie, în timp ce indicele Dow Jones Industrial Average a depăşit performanţa în această perioadă, cu un salt de 4,7%.

     

     

  • Cândva titanii inteligenţei artificiale păreau de neatins. Acum s-au trezit mai săraci cu zeci de miliarde după ce o companie apărută de nicăieri a aruncat în aer marile burse şi averile lor

    DeepSeek, o companie chinezească de AI apărută de nicăieri a aruncat bursele în aer, după ce a lansat propria variantă de ChatGPT, dar cu costuri incredibil de mici şi tehnologie mai slabă. Practic, compania a demonstrat că n-ai nevoie de sute de miliarde  ca să faci valuri în industrie, ci doar de câteva milioane de dolari. Cei mai afectaţi de cutremurul de pe burse au fost miliardarii cu acţiuni în companiile AI, care s-au trezit cu averi semnificativ mai mici peste noapte, scrie Bloomberg.

    Jensen Huang, şeful Nvidia, care a fost până ieri starul burselor americane, s-a trezit cu minus 20 mld. dolari în conturi după apariţia DeepSeek. Larry Ellison, şeful Oracle, şi un alt împătimit al inteligenţei artificiale a pierdut 22,6 mld. dolari, minus 12% din averea sa. Michael Dell, omul din spatele Dell Technologies, s-a trezit mai sărac cu 13 mld. dolari, iar Changpeng Zhao, co-fondatorul celebrei platforme cripto Binance, are mai puţin cu 12 mld. dolari.

    În total cei mai bogaţi oameni de pe planetă au pierdut peste 100 mld. dolari după ce DeepSeek a lovit bursele americane.

    DeepSeek, dezvoltă modele de inteligenţă artificială din 2023, dar compania a intrat pentru prima dată în atenţia multor investitori occidentali în acest weekend, când aplicaţia sa gratuită DeepSeek R1 a ajuns în topul descărcărilor la nivel mondial. Atât de mulţi utilizatori noi au sosit, încât DeepSeek s-a chinuit să menţină aplicaţia online, suferind întreruperi şi forţând-o să restricţioneze înscrierile utilizatorilor din China.  

    Revoluţia pe care o aduce compania chineză de tehnologie nu este software-ul cu care vine, pentru că la acest capitol nu e nimic nou, ci faptul că a reuşit să îţi creeze un chatbot similar cu ChatGPT, fără însă să investească miliarde, ci doar 5,6 mil. dolari. Această realitate zguduie lumea miliardarilor cu averi direct conectate la industria AI.

    Industria şi averile mogulilor tech au cunoscut un boom extraordinar în ultimii doi ani, alimentate de promisiunile aduse de tehnologie, care au făcut investitorii să vină cu bani grei în speranţa că vor găsi următorul Apple, Google sau Amazon.

    Un motiv cheie pentru care DeepSeek nu s-a bazat pe investiţii uriaşe şi pe cipuri avansate pentru a-şi dezvolta modelul este faptul că firmele chineze au avut acces limitat la unităţile de procesare grafică, pe care se bazează majoritatea companiilor occidentale, de când guvernul SUA a instituit controale stricte privind exportul celor mai avansate tehnologii..

    Într-un interviu acordat CNBC săptămâna trecută, Alexandr Wang, CEO Scale AI  -companie care antrenează chatbotii precum ChatGPT -, a declarat că, în ciuda controalelor la export, DeepSeek şi alţi dezvoltatori chinezi au reuşit să pună mâna pe mai multă tehnologie decât se presupune că au, iar asta ar fi unul din motivele succesului lor.

    „Laboratoarele chineze au mai multe H100 decât cred oamenii. Înţeleg că DeepSeek are aproximativ 50 000 de H100, despre care nu pot vorbi, evident„ a spus Wang, referindu-se la cipul AI de top al Nvidia.

     

  • Cine sunt cei trei titani ai lumii financiare care controlează bursele, activele la nivel global şi unele dintre cele mai mari companii de pe planetă şi vor fi prezenţi anul acesta la Forumul Economic de la Davos

    Larry Fink, Ray Dalio şi Marc Benioff şi-a anunţat prezenţa la Forumul Economic Mondial de la Davos din ianuarie, eveniment ce aduce împreună cei mai puternici şi influenţi oameni de pe planetă. Fink, şeful BlackRock, cel mai mare manager de active din lume, alături de Benioff, şeful gigantui tech Salesforce şi Dalio, o legendă în lumea investiţiilor, se vor alătura politicienilor, bancherilor de top şi miliardarilor la Davos unde vor discuta problemele lumii de la datoriile ţărilor, la economia globală şi protejarea planetei, scrie Bloomberg.

    Evenimentul este principalul centru de networking pentru marile personalităţi ale lumii, în pofida temerilor de lungă durată privind creşterea inegalităţii în materie de bogăţie şi a tensiunilor geopolitice, care au determinat unii participanţi anteriori să boicoteze cea de-a 55-a ediţie a Davos.

    Conflictele armate reprezintă principalul risc global în 2025, potrivit unui sondaj WEF publicat săptămâna aceasta, subliniind consecinţele acţiunilor militare în curs, inclusiv războiul Rusia-Ucraina şi creşterea retoricii protecţioniste susţinute de lideri politici precum preşedintele ales al SUA, Donald Trump. Tema principală a forumului, care va găzdui aproximativ 3 000 de participanţi, este „Colaborarea pentru era inteligentă”.

    „Ne confruntăm cu crize interconectate. Dacă nu facem ceva, consecinţele ar putea fi resimţite de generaţiile viitoare”, a spus Mark Elsner, şeful WEF pentru riscurile globale.

    Andrew Forrest, magnatul australian al idustriei miniere, este cea mai bogată personalitate care va ţine un discurs la Davos despre starea climei. Forrest are o avere estimată la 22,6 mld. dolari graţie participaţiei sale la gigantul minier Fortescue Metals Group, fiind totodată a 87-a cea mai bogată persoană din lume.

    Donald Trump, care îşi va începe mandatul de preşedinte începând cu 17 ianuarie, va fi de asemenea prezent la Davos alături de miliardarii americani, printre care se numără Brian Armstrong, fondatorul Coinbase şi Matthew Prince, CEO-ul Cloudflare. Deşi Trump va participa la eveniment în sistem remote, participarea sa care coincide cu săptămâna în care se întoarce la Casa Albă promite să facă din discursul său unul dintre cele mai urmărite momente.

     

  • Cine vine la Forumul Economic de la Davos, adunarea celor mai puternici şi influenţi oameni din întreaga lume. Pe listă au apărut trei titani ai lumii financiare care controlează bursele, activele la nivel global şi unele dintre cele mai mari companii de pe planetă

    Larry Fink, Ray Dalio şi Marc Benioff şi-a anunţat prezenţa la Forumul Economic Mondial de la Davos din ianuarie, eveniment ce aduce împreună cei mai puternici şi influenţi oameni de pe planetă. Fink, şeful BlackRock, cel mai mare manager de active din lume, alături de Benioff, şeful gigantui tech Salesforce şi Dalio, o legendă în lumea investiţiilor, se vor alătura politicienilor, bancherilor de top şi miliardarilor la Davos unde vor discuta problemele lumii de la datoriile ţărilor, la economia globală şi protejarea planetei, scrie Bloomberg.

    Evenimentul este principalul centru de networking pentru marile personalităţi ale lumii, în pofida temerilor de lungă durată privind creşterea inegalităţii în materie de bogăţie şi a tensiunilor geopolitice, care au determinat unii participanţi anteriori să boicoteze cea de-a 55-a ediţie a Davos.

    Conflictele armate reprezintă principalul risc global în 2025, potrivit unui sondaj WEF publicat săptămâna aceasta, subliniind consecinţele acţiunilor militare în curs, inclusiv războiul Rusia-Ucraina şi creşterea retoricii protecţioniste susţinute de lideri politici precum preşedintele ales al SUA, Donald Trump. Tema principală a forumului, care va găzdui aproximativ 3 000 de participanţi, este „Colaborarea pentru era inteligentă”.

    „Ne confruntăm cu crize interconectate. Dacă nu facem ceva, consecinţele ar putea fi resimţite de generaţiile viitoare”, a spus Mark Elsner, şeful WEF pentru riscurile globale.

    Andrew Forrest, magnatul australian al idustriei miniere, este cea mai bogată personalitate care va ţine un discurs la Davos despre starea climei. Forrest are o avere estimată la 22,6 mld. dolari graţie participaţiei sale la gigantul minier Fortescue Metals Group, fiind totodată a 87-a cea mai bogată persoană din lume.

    Donald Trump, care îşi va începe mandatul de preşedinte începând cu 17 ianuarie, va fi de asemenea prezent la Davos alături de miliardarii americani, printre care se numără Brian Armstrong, fondatorul Coinbase şi Matthew Prince, CEO-ul Cloudflare. Deşi Trump va participa la eveniment în sistem remote, participarea sa care coincide cu săptămâna în care se întoarce la Casa Albă promite să facă din discursul său unul dintre cele mai urmărite momente.

     

  • Cine este miliardarul care îşi creşte averea într-un ritm ameţitor. Compania lui tocmai a depăşit Apple şi a devenit a doua cea mai mare din lume fiind evaluată la peste 3.000 mld. dolari

    Ascensiunea lui Jensen Huang, şeful Nvidia, în topul celor mai bogaţi oameni din lume pare că nu se mai termină. Averea s-a a crescut cu 62 de mld. dolari după ce Nvidia a depăşit pe burse borna de 3.000 mld. şi a întrecut Apple, scrie Bloomberg.

    După raliu, averea lui Jensen, a depăşit-o şi pe cea a miliardarului american din spatele Dell Technologies, Michael Dell. Şeful Nvidia a devenit astfel a 13-a cea mai bogată pesoană din lume, cu o avere estimată la 106. mld. dolari.

    Huang, în vârstă de 61 de ani, este liderul unui unui nou val de miliardari din domeniul tehnologiei. „Jensanity” (optimismul reflectat pe burse pentru Nvidia – n.r) aşa cum a numit-o un analist, alimentată de inteligenţa artificială, pune stăpânire pe Silicon Valley.

    Luna trecută, averea lui Huang a depăşit-o pe cea a  fiecărui membru al familiei Walton, cea mai bogată familie din America, în urma unui alt trimestru fulminant al producătorului de cipuri.

    Averea lui Huang provine din participaţia sa de 3,5% la Nvidia, pe care a co-fondat-o în 1993 împreună cu Chris Malachowsky şi Curtis Priem. Nvidia a devenit miercuri prima companie producătoare de cipuri pentru calculatoare care a atins o capitalizare de piaţă de 3.000 de miliarde de dolari, depăşind valoarea Apple.

    Michael Dell, fostul loc 13 în topul miliardarilor, în vârstă de 59 de ani, cu o avere netă de 105,9 miliarde de dolari, şi-a construit imperiul din companiile sale de software. Dell şi-a făcut o mare parte din avere prin firma care îi poartă numele, care vinde calculatoare personale şi servere.

    Cu toate acestea, Dell Technologies Inc. a fost un beneficiar al succesului recent al inteligenţei artificiale, deoarece corporaţiile au nevoie de servere şi de alte infrastructuri pentru a utiliza cipurile avansate de la Nvidia. Investitorii au văzut că dell Dell s-a transformat în partenerul ales de Nvidia pentru afaceri.

    La începutul lunii martie, Dell a intrat în cercul exclusivist al super-bogaţilor cu averi de peste 100 de miliarde de dolari, în timp ce acţiunile companiei au crescut la un nivel record. De atunci, acţiunile au dat înapoi  după ce rezultatele au dezamăgit investitorii, reducând averea fondatorului său cu aproape 12 miliarde de dolari într-o singură zi.

    Nvidia comandă astăzi un ecosistem de soluţii hardware şi software pe care rivalii, de la AMD la Intel Corp. încearcă din greu să îl învingă sau să îl copieze, datorită cotei sale dominante pe piaţa acceleratoarelor de înaltă performanţă folosite pentru antrenarea inteligenţei artificiale.