BusinessMagazin

Tag: buget

  • Găurile negre din bugetul de pensii. Asigurările de stat la şase luni au o gaură de 3,2 miliarde de lei: Deficitul bugetului de pensii a ajuns la 1,4 mld. lei, cel al Casei de Asigurări de Sănătate, la 1,8 miliarde de lei

    Deficitul bugetului de pensii a ajuns, la şase luni, la 1,4 mld. lei. Bugetul de stat şi nu bugetul de asi­gurări plăteşte şi pensiile speciale (militari, poliţişti, judecători etc) – în total 9 mld. lei, sume care, la rându-le, pot fi socotite drept deficit al sis­te­­mului public de pensii. Şi acesta este doar înce­pu­tul: de la 1 septembrie curent pensiile au fost ma­jorate, iar efortul, doar pentru această creş­te­re, în ultimele patru luni din an este socotit la 8 mld. lei.

    Ministerul de Finanţe nu a acordat bugetului asigurărilor sociale de stat (pensiile) niciun leu în primele şase luni din an, un lucru care nu s-a mai întâmplat din vremea în care bugetul de pensii era pe excedent. Ultimul an în care pensiile nu au solicitat sprijinul bugetului de stat este 2009. Acest lucru nu înseamnă că bugetul de pensii este din nou echilibrat sau pe excedent.

    Deficitul bugetului de pensii a ajuns, la şase luni, la 1,4 miliarde de lei (8,5% din veniturile bugetului de pensii), bani pe care, până la final, Ministerul Finanţelor trebuie să-i acopere din fondurile bugetului de stat. Bugetul de stat plăteşte, prin intermediul ministerelor de resort şi pensiile speciale (militari, poliţişti, judecători etc.) – în total 9 mld. lei.

    Aşadar, bugetul de stat nu a subvenţionat bugetul asigurărilor de pensii publice în primele şase luni, faţă de o subvenţie de 2,3 mld. lei acordată în primele şase luni din 2018. Veniturile pensiilor au fost la şase luni de 33,1 mld. lei, în creştere cu 17,4% faţă de primele şase luni din an din 2018. În aceeaşi vreme, cheltuielile au crescut de la 31,5 mld. lei în primele şase luni din 2018 la 34,7 mld. lei, un plus de 10,5%.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro

  • Câţi bani sunt dispuşi să cheltuie studenţii români pe locuinţele închiriate

    Cei mai mulţi studenţi aflaţi în căutarea unei locuinţe în chirie şi-ar dori să găsească o garsonieră, să împartă spaţiul închiriat cu un coleg de apartament şi să aibă un contract de închiriere pentru o perioadă de un an. Ce bugete şi ce preferinţe au studenţii români atunci când vine vorba de locuirea în chirie sunt informaţiile scoase la iveală de studiul OLX Imobiliare „Student român, caut garsonieră în chirie”.

    Cei mai mulţi studenţi locuiesc în chirie (87%), în cămin (8%) sau cu familia (3%), iar principalele oraşe în care aceştia studiază sunt Bucureşti (20%), Iaşi (15%), Cluj-Napoca (13%), urmate de Braşov (8%) şi Timişoara (7%), după cum reiese din studiul OLX Imobiliare „Student român, caut garsonieră în chirie”.
    Întrebaţi ce îi împiedică să locuiască în chirie, cei mai mulţi dintre studenţii care stau în cămin s-au referit la costurile mari (86%) şi la faptul că e mai distractiv să stea în cămin (6%). Cei care locuiesc alături de familie au declarat că nu stau în chirie tot din cauza costurilor mari (86%), dar şi din cauza responsabilităţilor implicate de acest tip de locuire (11%).

    Peste jumătate dintre cei aflaţi în căutarea unei locuinţe în chirie au spus că au un buget lunar de 100-200 euro (55%). Pe locul doi s-au situat cei care vor să aloce 201-300 euro pentru chiria lunară (23%), urmaţi de cei care au un buget sub 100 euro (15%). Pe de altă parte, 7% dintre aceştia sunt dispuşi să aloce un buget de peste 301 euro pentru chiria lunară.

    În ceea ce priveşte bugetul pentru întreţinere, 55% dintre studenţi au declarat că alocă o sumă cuprinsă între 100 şi 200 lei pe lună. Cei care pot aloca între 201 şi 300 lei au reprezentat 22% din total, iar cei care pot plăti peste 300 lei – 8%. În acelaşi timp, 15% dintre studenţi au declarat că vor să plătească sub 100 lei pentru întreţinerea lunară.

    Atunci când vine vorba de tipul de locuinţă pe care şi-l doresc, 54% dintre respondenţi au declarat că îşi caută o garsonieră, 39% – un apartament cu două camere şi 5% – un apartament cu trei camere. Cei mai mulţi studenţi îşi doresc să locuiască timp de un an în locuinţa pe care o vor găsi (37%), în timp ce 27% îşi doresc să stea unul sau doi ani, procentaj care rămâne valabil şi în cazul celor care vor să stea peste doi ani. Numai 9% vor să stea sub un an în viitoarea lor locuinţă în chirie.

    Cât despre zona pe care o preferă, cele mai importante criterii pe care le iau în considerare studenţii sunt preţul accesibil, accesul la mijloacele de transport şi apropierea de facultate. Întrebaţi care sunt aşteptările de la proprietatea pe care o vor închiria, studenţii care au participat la realizarea studiului au mai menţionat costurile rezonabile, proprietarul – mai precis cât de prietenos este acesta, dar şi confortul.

    Aproape jumătate dintre studenţi vor împărţi locuinţa cu un coleg de apartament (49%), 31% vor locui singuri şi doar 8% vor sta cu doi colegi de apartament. „Începutul de toamnă marchează mereu o perioadă mai efervescentă în sectorul imobiliar, iar acest lucru este generat şi de valul de studenţi care se mută în oraşele universitare. Am profitat de acest moment cheie pentru a descoperi care sunt alegerile pe care le fac tinerii care se mută în chirie, ce criterii iau în considerare, dar şi care sunt bugetele lor. În urma studiului derulat pe OLX.ro, am aflat mai multe lucruri interesante, printre care faptul că studenţii îşi aleg zona în care vor să locuiască în funcţie de preţ, accesul la mijloacele de transport şi apropierea de facultate. Am mai aflat, de altfel, că cei mai mulţi studenţi vor locui împreună cu un coleg şi caută apartamente cu un buget lunar de sub 200 de euro”, a declarat Mihai Sava, Real Estate Business Manager OLX Group.

    Studiul a fost derulat pe parcursul lunii septembrie 2019, printr-un chestionar online aplicat vizitatorilor OLX.ro şi a implicat 670 de respondenţi, bărbaţi şi femei, cu vârste de peste 18 ani, din diferite zone ale României.  

     

     

  • Cât cheltuie lunar angajatorii pentru beneficiile extra-salariale pentru angajaţi. Media lunară a acestor beneficii este de aproximativ 355 de lei

    Angajaţii care au folosit platforma de beneficii flexibile BenefitOnline în primul semestru al acestui an au cheltuit 111 milioane de lei, aproape cât bugetele cheltuite pe tot parcursul întregului an 2018 (114 milioane de lei), veniturile platformei majorându-se cu aproximativ 43%.

    Cea mai mare creştere a fost înregistrată de vacanţele în România, Sport & Wellness şi Sănătate, bugetele pe care angajaţii le-au cheltuit în categoria Sport & Wellness, de exemplu, crescând  cu aproape 100% în primul semestru din 2019 faţă de aceeaşi perioadă a anului precedent.

    „Creşterile înregistrate în anumite categorii sunt, pe de-o parte, consecinţa bugetelor mai mari acordate de angajatori, dar, mai ales, sunt determinate de semnarea unor companii client cu mulţi angajaţi tineri (sub 30 de ani), care, statistic, îşi aleg beneficii precum Turism, Sport & Wellness, Sănătate, Tichete Culturale şi, mai nou, fac donaţii”, spune Stelian Bogza, cofondator BenefitOnline.ro.

    Sumele alocate lunar de angajatori pentru beneficiile angajaţilor variază între 200 de lei şi circa 750 de lei per angajat, media lunară in 2018 fiind de aproximativ 355 de lei.

    Citiţi mai mult pe zfcorporate.ro.

     

  • Şefa ANAF anunţă încasări mai mari la buget cu 20 miliarde de lei, în acest an

    „În toate situaţiile în care Fiscul are de recuperat o creanţă certă, lichidă şi exigibilă. În toate situaţiile în care Fiscul are un titlu de creanţă care să confirme o creanţă certă, lichidă şi exigibilă, ne facem datoria”, a afirmat Mirela Călugăreanu, sâmbătă, la Antena 3, întrebată despre subiect.

    Chestionată care este stadiul recuperării, Mirela Călugăreanu a răspuns: „Aici sunt o serie de aspecte pe care instanţele trebuie să le clarifice”. 

    „Pentru că ne dorim într-adevăr să asigurăm confortul acestei ţări, prin realizarea veniturilor bugetare planificate, din acest punct de vedere suntem pe un trend pozitiv. Încasările din primele 8 luni ale acestui an sunt cu peste 20 de miliarde mai mari decât cele realizate în perioada similară a anului precedent. Un lucru important este că şi conformarea contribuabililor cu privire la obligaţiile fiscale a crescut. De asemenea, 20 de miliarde în plus au fost declarate faţă de anul precedent. Rambursările de TVA au crescut cu peste un miliard. Deci trendul este pozitiv”, a declarat Mirela Călugăreanu, sâmbătă, la Antena 3.

    Preşedintele ANAF a mai spus că rezultatele acţiunilor derulate de cei de la departamentul antifraudă au fost foarte bune în acest an.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Analiză PwC: Bugetul pierde mai mult de o treime din suma pe care ar putea să o colecteze din TVA

    Deficitul de încasare a TVA de 36% plasează România pe locul fruntaş în clasamentul publicat de Comisia Europeană pe 5 septembrie 2019. Faţă de anii 2013 şi 2014, când diferenţa dintre suma încasată efectiv la buget şi cea care ar fi trebuit colectată era de 38%, respectiv 40% din PIB, în ultimii doi ani analizaţi de CE, 2016 şi 2017, a fost de circa 36%.

    România este secondată de Grecia, cu 33,6% din PIB şi Lituania cu 25,3% din PIB. La polul opus se află Cipru (0,6%), Luxemburg (0,7%) şi Suedia (1,5%).

    În 25 dintre cele 28 de state membre, deficitul de TVA (VAT gap) a scăzut în 2017, cele mai mari reduceri înregistrându-le Malta, Polonia şi Cipru.

    “Polonia a reuşit să reducă substanţial deficitul de încasare a TVA, conform raportului CE, de la 24% în 2015 la 14% în 2017. Această performanţă a fost obţinută datorită faptului că, începând cu 2016, Polonia a implementat formatul standard de fişiere de audit pentru taxe (SAF-T). Prin utilizarea SAF-T, se simplifică mult raportarea de către operatorii economici şi capacitatea de procesare şi analiză a informaţiilor raportate de către administraţia fiscală. Beneficiile sunt multiple: scade povara de conformare fiscală pentru contribuabili, taxele sunt rambursate mai rapid, administraţia detectează mai devreme neregulile sau zonele de risc. În consecinţă întregul proces de declarare şi colectare a taxelor se îmbunătăţeşte”, explică Daniel Anghel, Partener şi Liderul serviciilor fiscale şi juridice, PwC România.

  • Autorităţile locale cer Guvernului ca bugetul pentru 2020 să fie aprobat până la sfârşitul anului

    Reprezentanţii consiliilor judeţene, municipiilor şi comunelor din ţară cer Guvernului să aprobe, până la finalul anului, bugetul pentru anul 2020 şi crearea unui fond de creditare nerambursabilă care să asigure contribuţia proprie la proiectele finanţate din fonduri nerambursabile.

    Uniunea Naţională a Consiliilor Judeţene (UNCJR), Asociaţia Municipiilor din România (AMR) şi Asociaţia Comunelor din România (ACoR) au semnat, miercuri, un acord între cele trei structuri asociative ale administraţiei publice locale din România şi au transmis primului -ministru şi ministrului finanţelor publice solicitările referitoare la echilibrarea bugetelor pentru anul 2020.

    Astfel, UNCJR, AMR şi ACoR solicită Guvernului modificarea Legii nr. 273/2006 privind finanţele publice locale, astfel încât finanţarea unităţilor administrativ-teritoriale să fie reglementată prin Legea finanţelor publice locale şi nu prin Legea bugetului de stat, aşa cum s-a întâmplat în ultimii doi ani, iar această modificare să intre în vigoare la data de 1 ianuarie 2020.

    De asemenea, UNCJR, AMR şi ACoR îşi doresc un calendar de aprobare a Legii bugetului de stat pe anul 2020, astfel încât bugetul să fie depus de către MFP la Guvern, pentru prima lectură, până la data de 30 septembrie 2019, Proiectul Legii Bugetului să fie depus de către MFP la Guvern până la data de 15 octombrie 2019, iar apoi să fie supus spre adoptare Parlamentului cel mai târziu până la data de 1 noiembrie 2019.

    Totodată, autorităţile locale mai cer ca începând cu ianuarie 2020, finanţarea sistemului de protecţie a copilului, a centrelor publice pentru persoane adulte cu handicap, finanţarea drepturilor asistenţilor personali ai persoanelor cu handicap grav şi a indemnizaţiile lunare ale persoanelor cu handicap grav de la nivelul comunelor, oraşelor, municipiilor, sectoarelor municipiului Bucureşti şi judeţelor să se aloce integral de la bugetul de stat, prin asigurarea de sume defalcate din TVA cu destinaţie specială, fără ca acestea să greveze bugetele minime de funcţionare ale autorităţilor locale.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro.

  • Destinaţia taxei pe viciu, neclară. PNL: Guvernul PSD-ALDE a confiscat banii de la bugetul Sănătăţii

    “Banii din ”taxa pe viciu” încasaţi pentru activităţile publicitare la produse din tutun şi băuturi alcoolice nu se mai constituie în venituri la bugetul propriu al Ministerului Sănătăţii şi, prin urmare, nu mai pot fi folosiţi pentru finanţarea unor programe în favoarea pacienţilor români. Această constatare vine după ce am solicitat, printr-o întrebare adresată ministrului Sănătăţii, Sorina Pintea, lămuriri cu privire la modul în care au fost utilizate fondurile din taxa pe viciu în anul 2018 şi cu privire la previziunile existente pentru 2019”, a afirmat Antoneta Niţă, printr-un comunicat de presă remis, vineri, MEDIAFAX.

    Deputatul liberal notează că în urma Ordonanţei 114/2018, banii din “taxa pe viciu” nu mai intră în bugetul Ministerului Sănătăţii.

    “Răspunsul pe care l-am primit de la Ministerul Sănătăţii este o oglindă a modului în care actualii guvernanţi de la PSD-ALDE fac politicile publice şi care arată lipsa de respect faţă de sănătatea românilor. În urma celebrei Ordonanţe 114/2018, banii aferenţi ”taxei pe viciu” nu mai intră în bugetul Ministerului Sănătăţii, iar toate articolele referitoare la acest subiect, existente în Legea nr. 95/2006, privind reforma în sănătate, au fost abrogate”, notează Ioniţă.

    Ea spune că Guvernul a cheltuit banii din “taxa pe viciu” şi că nu sunt folosiţi pentru dotarea cabinetelor medicilor de familie tineri, spunând că această propunere din programul PSD de guvernare nu a fost onorată.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Sorina Pintea, despre Spitalul Săpoca: Sunt 45 de posturi aprobate, buget există

    Ministrul Sănătăţii, Sorina Pintea, a declarat, într-o conferinţă de presă la Brăila, că nu există justificare în privinţa lipsei de personal de la Spitalul din Săpoca, deoarece unitatea medicală are aprobare şi buget pentru 45 de posturi.

    „Există posturi aprobate de Ministerul Sănătăţii, am înţeles că vineri apăruseră posturile pe care spitalul urmează să le scoată la concurs. Eu le-am sugerat să scoată toate posturile aprobate la concurs, pentru că sunt 45 de posturi aprobate. Dacă nu era aprobare, nu erau finanţate, era o mare problemă. Ei spuneau că nu au buget, dar buget există. Cei de acolo ştiau că ministerul le plăteşte salariile. Nici vorbă, nu ministerul face aceste plăţi”, a declarat ministrul Sorina Pintea.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Ministerul Finanţelor a publicat proiectul de rectificare a bugetului

    Au pierdut bani ministerele Educaţiei Naţionale, Fondurilor Europene, Cercetării şi Inovării, Agriculturii şi Dezvoltăroo Rurale, Pentru Mediul de Afaceri, Comerţ şi Antreprenoriat, Economiei, Apelor, Pădurilor şi Mediului, Transporturilor, la care se adaugă Secretariatul General al Guvernului.

    Bugetele componente ale bugetului general consolidat care au înregistrat majorări ale veniturilor sunt: bugetul de stat +2.250,9 milioane lei, bugetul general centralizat al unităţilor administrativ-teritoriale +3.719,0 milioane lei, bugetul asigurărilor pentru şomaj +834,3 milioane lei, bugetul Fondului naţional unic de asigurări sociale de sănătate +45,1 milioane lei iar diminuări ale veniturilor s-au înregistrat la bugetul asigurărilor sociale de stat -1.442,5 milioane lei şi bugetul instituţiilor/activităţilor finanţate integral şi/sau parţial din venituri proprii -415,6 milioane lei.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • E bine că faceţi autostradă cu bani de la buget. Dar care buget?

    Nu a luat bine vântul vorbele din CSAT, cum că autostrada Comarnic – Braşov este „de interes naţional” şi se face cu bani din buget şi, jap, Ministerul de Finanţe a luat din bugetul Ministerului Transporturilor 3 miliarde de lei: pentru că „transporturile nu au cheltuit banii”, adică exact acei bani cu care trebuia să se facă drumuri şi căi ferate.

    An de an, luăm povestea de la capăt. Nu ştiu dacă, economic, autostrada Comarnic – Braşov se justifică. Ştiu că, pentru „Autostrada Transilvania”, din care ar fi trebuit să facă parte şi segmentul de la Braşov, au fost cheltuiţi un miliard de dolari, pe puţin. Degeaba.

    Ministerul de Finanţe este mai gol decât împăratul din poveste. Singurul lucru responsabil pe care poate să-l facă este să majoreze taxele. Dar, nu! Nu are nevoie de bani. Finanţele sunt preocupare de sănătate şi pun taxe pe zahăr. Cum în urmă cu câţiva ani, aceeaşi Mărie cu altă pălărie introducea acciza specială la carburanţi „ca să facă drumuri”. Sănătate? Sistemul de carduri e mort de două luni.

    Cititi mai multe pe www.zf.ro