BusinessMagazin

Tag: BUDĂI

  • Budăi nu susţine reducerea contribuţiilor la asigurările sociale

    „Am discutat astăzi (miercuri – n.r.) în guvern (despre amendamentul susţinut de Partidul Naţional Liberal cu privire la reducerea contribuţiilor la asigurările sociale cu cinci procente – n.r.). În prima şedinţă de coaliţie se va lua această decizie, pentru că până acum în coaliţie nu s-a discutat. N-am depus eu acel amendament. În guvern nu s-a discutat decât astăzi la nivel de informaţie, că am primit informaţia, iar decizia va fi transferată către coaliţie”, declaraă ministrul Muncii, Marius Budăi.

    El spune că nu susţine amendamentul liberalilor.

    „Nu susţin, că acel transfer către Pilonul II va vitregi de o sumă de bani Pilonul I şi nu cred că este momentul acum să vitregim suplimentar Pilonul I de pensie cu o altă reducere. Dar repet, este o decizie politică, eu am spus, părerea mea personal”, adaugă Budăi.

    Deputatul PNL Gheorghe Pecingina a anunţat, marţi, că a depus împreună cu mai mulţi liberali amendamente la proiectul de lege pentru modificarea Codului Fiscal care au rolul „de a oferi sprijin real angajaţilor”, prin diminuarea CAS şi majorarea contribuţiei la Pilonul II de pensii.

    „Am depus, alături de colegii mei liberali, amendamente la proiectul de lege 35/2022, în cadrul Comisiei pentru muncă şi protecţie socială, care au rolul de a oferi un sprijin real şi efectiv angajaţilor, prin eliminarea suprataxării contractelor individuale de muncă, dar şi de a oferi o mai mare sustenabilitate Pilonului II de pensii”, a scris Gheorghe Pecingina, marţi, pe Facebook.

     

  • Turcan, către Budăi: PNRR….Tic-tac, Tic-tac! Orice zi de întârziere costă

    „PNRR….Tic-tac, Tic-tac! Se apropie termenul limită pentru transmiterea la Parlament, de către Guvern, a proiectului care reglementează activităţile casnice, desfăşurate în mare parte până acum doar la negru. Este un proiect pe care l-am lăsat finalizat la Minister, l-am inclus la finanţare prin PNRR şi care, în urma dezbaterii publice, a fost îmbunătăţit pentru a facilita şi mai mult accesarea serviciilor de către angajatori şi remunerarea corespunzătoare a prestatorilor, prin introducerea unei aplicaţii online, prin reducerea bazei de calcul a contribuţiilor şi prin colaborarea cu sistemul bancar şi oficiile poştale”, scrie pe Facebook Raluca Turcan.

    Ea apreciază că proiectul îi sprijină atât pe angajatori, cât şi pe prestatori.

    „Prin reglementarea activităţilor casnice, relaţiile de muncă din acest domeniu se vor înregistra şi contracta rapid, chiar şi pe baza unei aplicaţii descărcată pe telefon, sau chiar prin sms. Atenţie: Prin această măsură sunt avantajaţi, în primul rând, cei care desfăşoară astfel de activităţi, pentru că aceştia devin asiguraţi ai sistemului de pensii şi de sănătate! Astfel, în loc ca, la împlinirea vârstei de 65 de ani, mulţi oameni care fac menajul sau grădinăritul la negru de ani de zile să fie asistaţi social, ei vor fi pensionari ai sistemului public de pensii. Proiectul garantează inclusiv sporirea nivelului de protecţie socială sau de protecţie a muncii. Astfel, baza de calcul pentru CAS, pentru CASS şi pentru aplicarea impozitului pe venit este 50% din valoarea nominală a unui tichet de muncă, adică 7,5 lei”, adaugă Turcan.

    Ea precizează că suma netă care revine prestatorului casnic pentru un tichet de muncă de 15 lei va fi de 11,62 lei, cceea ce reprezintă 77,46% din valoarea nominală a tichetului de muncă, iar 22,53% din valoarea nominală a tichetului de muncă reprezintă contribuţii şi impozit.

    „Acestea sunt argumente concrete că acest proiect contribuie şi la sustenabilitatea financiară a statului, întrucât activităţi până acum desfăşurate la negru devin fiscalizate. Orice persoană fizică care a împlinit vârsta de cel puţin 16 ani va putea sa fie înregistrată drept prestator casnic. De asemenea, vor putea beneficia de prevederile legii şi şomerii indemnizaţi, fără a le fi afectat dreptul stabilit la indemnizaţia de şomaj şi beneficiarii de venit minim garantat, fără a le fi afectat dreptul stabilit la venitul minim garantat. Suma alocată statului pentru implementarea acestui proiect, prin PNRR, este de 4.538.000 euro şi, conform ţintelor asumate de România în PNRR, legea şi normele ei de aplicare trebuie aprobate până la finalul primului trimestru din anul 2022. Domnule ministru Budăi, transmiteţi proiectul Parlamentului, nu ignoraţi jaloanele PNRR pentru că orice zi de întârziere costă”, conchide Turcan.

  • Budăi: Au început plăţile pentru facturile aferente consumatorilor casnici de energie

    „ANPIS, unitate aflată în subordinea Ministerului Muncii, a început, astăzi, plăţile privind compensarea şi plafonarea către furnizorii de energie, pentru facturile aferente consumatorilor casnici”, afirmă ministrul Muncii, Marius Budăi.

    El precizează că s-au procesat deja cererile de plată emise de nouă furnizori de energie.

    „Vom continua plăţile în zilele următoare, până la remedierea situaţiei”, conchide Budăi, ministrul Muncii şi Solidarităţii Sociale.

  • Budăi anunţă semnarea ordonanţei privind majorarea alocaţiilor pentru copii şi a pensiei minime

    Prima ordonanţă semnată se referă la majorarea alocaţiilor de stat pentru copii, aşa cum a fost negociată în programul de guvernare.

    „Ordonanţa care a plecat de la Ministerul Muncii către ministerele avizatoare şi atunci când va primi avizul va fi promovată în şedinţa de Guvern”, declară Budăi.

    Cea de-a doua ordonanţă se referă la majorarea pensiei minime de la 800 de lei la 1.000 de lei, iar valoarea punctului de pensie va creşte de la 1.442 lei la 1.586 lei.

    Întrebat ce se întâmplă în coaliţie în legătură cu a 13-a pensie care ar urma să fie acordată pensionarilor care au venituri sub 1.600 de lei, ministrul Muncii a ţinut să precizeze că nu este vorba despre 13-a pensie, ci despre o sumă de bani care se va acorda o singură dată, în luna ianuarie, astfel încât cei cu pensii mai mici să fie protejaţi în faţa valului de scumpiri.

    „În momentul în care se va lua decizia pentru forma finală în coaliţie, cu siguranţă vom anunţa public”, susţine ministrul.

    Întrebat dacă există dispute în coaliţie în legătură cu acest subiect, cu atât mai mult cu cât deficitul ar fi destul de mare, şi dacă există şi varianta potrivit căreia oamenii să nu mai primească, Budăi a răspuns că există discuţii pentru forma finală a deciziei, nu dacă se vor da banii sau nu.

  • Ghinea îi răspunde lui Budăi pe tema procentului pensiilor: Lăsaţi smiorcăiala, la muncă şi succes

    „Nu daţi pensii la primari, munciţi pentru pensionari! Mă bucur că Marius Budăi învaţă lucruri noi şi că tocmai a aflat cât este media pensiilor din PIB în UE. Întrebat astăzi (vineri – n.r.) dacă vor băga în plată pensiile speciale pentru primari, Budăi execută o piruetă zicând că e vina mea că am negociat o limită de 9,4% din PIB pentru pensii în PNRR. Şi că media UE e la 13%. Ca orice medie, procentul ascunde diferenţe mari între ţări şi nu ajută cu nimic dezbaterea. Aşa pot să spun şi eu că să crească Budăi pensiile la nivelul din Estonia, Lituania, Letonia, Malta, Irlanda, Slovacia, Cehia. Ar suna bine dar ar fi o prostie, pentru că toate aceste ţări au cheltuieli cu pensiile/PIB mai mici de 9,4%. Toate cheltuie aproximativ 8%. România are acum o cheltuială pensii/PIB de aprox 8%. În linie deci cu cele mai multe ţări UE din est”, scrie pe Facebook fostul ministru Cristian Ghinea.

    Fostul ministru al Fondurilor Europene afirmă că problema României, şi a altor ţări, este deficitul la fondul de pensii care trebuie acoperit în fiecare an de la bugetul mare al ţării.

    „Ca să acoperi gaura, trebuie să iei bani de la buget, de unde se duce în deficitul bugetar, de unde preocuparea Comisiei pe subiect. Nu ar fi elegant din partea mea să dau detalii de la negocieri, dar pot spune că procentul de 9,4% din PIB care a rămas în final în PNRR este mult faţă de propunerea făcută de Comisia Europeană. Poate nu ştiţi, dar România a fost aruncată de PSD în procedura de deficit excesiv şi orice cheltuială trebuie să se raporteze la aceste constrângeri (care nu au legătură directă cu PNRR). Miza reală nu e media UE ci cum echilibrăm bugetul de pensii dezechilibrat în mod iresponsabil de PSD. Chiar cu contribuţia lui Budăi, care a mai fost ministru şi a contribuit la problemă. Dimpotrivă, 9.4% este un procent care permite creşterea de pensii acum. Îl provoc pe Budăi (şi pe Ciolacu), în general pe băieţii ăştia care în fiecare zi şurubăresc şi modifică PNRR cu câte ceva să scrie odată emailul acela la Comisie să ceară modificarea. Chiar vreau să văd negocieri pe pensii/PIB între Budăi şi DG Recovery”, adaugă Ghina.

    Ghinea afirmă că au fost propuneri alternative şi consultări cu ministerele implicate.

    „Cine crede că m-am dus eu cu un procent aşa pescuit din avion bate câmpii. Au fost propuneri alternative, problema a fost deschisă luni de zile, au existat consultări cu ministerele implicate şi am căzut la pace. Budăi să scrie mesaj că vrea să redeschidă negocierea asta sau să înceteze cu smiorcăiala. În plus, evident că anvelopa asta include şi pensiile speciale. Toate pensiile speciale. Este nesimţire să acuzi această constrângere când tu vrei să intre în plată pensii speciale noi. (…) Pentru cei ca Budăi care au făcut facultatea la peste 30 de ani (de ce e PSD club de studenţi întârziaţi?) zice acolo că e esenţială implementarea PNRR şi în mod particular reforma pensiilor prevăzută acolo. Hai, lăsaţi smiorcăiala, la muncă şi succes”, conchide Cristian Ghinea.

    Marius Budăi a criticat, vineri, ţinta de 9,4% din PIB negocietă în PNRR pentru cheltuielile cu pensiile: „Nu înţeleg de ce domnul Ghinea a pus acest obiectiv, în contextul în care media în UE este de 13%”.

     

  • Budăi, lui Cîţu: Dar benzină beţi? Nu de alta, dar şi asta s-a făcut 6 lei!

    „Domnule Cîţu, dar benzină beţi? Nu de alta, dar şi asta s-a făcut 6 lei! Când era senator PNL Cîţu zbiera zilnic, ca din gură de şarpe, că sub PSD creşte inflaţia, iar social-democraţii îndatorează viitorul ţării. Toate acestea în condiţiile în care creşteau alocaţii, salarii şi pensii, iar datoria publică era sub 35% din PIB (astăzi este peste 50% din PIB). De când e Cîţu la Guvern inflaţia a ajuns la 5%, iar ţara e mai datoare ca niciodată în istoria sa recentă. În schimb, veniturile românilor sunt îngheţate, iar preţurile cresc fulminant”, scrie pe Facebook Marius Budăi.

    Poziţia deputatului PSD vine ca urmare a faptului că premierul Florin Cîţu a spus marţi nu ştie cât costă pâinea.

    „Nu pot să spun. Nu mănânc pâine. Încerc să nu mănânc pâine”, a răspus Florin Cîţu, marţi, întrebat marţi care este preţul unei franzele sau al unui litru de ulei.

  • Budăi: Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Cîţu e şi mai ticăloasă decât am crezut

    „Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului Cîţu e şi mai ticăloasă decât am crezut! Guvernul Austerităţii PNL-USR+UDMR taie trei tranşe de creştere a alocaţiilor, fiecare de câte 20% şi aruncă doar câţiva lei copiilor”, transmite Marius Budăi.

    El afirmă că, astfel, creşterile din iulie 2021, ianuarie 2022 şi iulie 2022 sunt înlocuite cu o singură creştere, „din pix”, în prima zi a anului viitor, de la 214 lei la 243 de lei pentru copiii între doi şi 18 ani şi de la 427 de lei la 486 de lei pentru copiii de până la doi ani şi cei cu dizabilităţi.

    „Începând cu 1 ianuarie 2023 alocaţiile se vor indexa doar cu inflaţia. Toate acestea în condiţiile în care alocaţiile copiilor ar fi trebuit să fie deja, potrivit legii votate de PSD în Parlamentul României, de 300, respectiv 600 de lei”, conchide social-democratul.

  • PSD vrea să atace la CCR amânarea creşterii alocaţiilor copiilor

    „Nu numai de la 1 iulie. Nici de la 1 ianuarie 2022 (nu se măresc alocaţiile copiilor – n.r.), să spunem adevărul. Nu mai încredere, pentru că chiar premierul Cîţu ne-a spus foarte clar că ce spune în campania electorală nu e valabil când ajung la guvernare”, spune Marius Budăi, despre faptul că alocaţiile copiilor nu vor creşte la 1 iulie, aşa cum ar fi trebuit.

    El precizează că luni a propus ca în prima şedinţă a conducerii partidului să fie supusă aprobării atacarea la CCR a deciziei de amânare a creşterii alocaţiilor copiilor.

    Alocaţiile copiilor nu cresc de la 1 iulie, a spus, luni, preşedintele PNL, Ludovic Orban. El a declarat că o primă tranşă, de 20%, va fi la 1 ianuarie 2022.

    Orban a spus, luni, că va fi menţinut angajamentul coaliţiei de a realiza dublarea alocaţiilor conform legii.

    „Am stabilit să crească alocaţiile. Următoarea creştere va fi de la 1 ianuarie 2022, aşa cum este amendamentul la legea de adoptare a ordonanţei care a trecut de Senat şi care este în dezbaterea Camerei Deputaţilor”, a spus preşedintele PNL.

    Întrebat ce se va întâmpla dacă legea care prevede noul calendar va fi atacată la Curtea Constituţională, Orban a spus că s-a discutat această eventualitate.

    „Dacă va fi atacată la Curte, Guvernul trebuie să fie pregătit să dea OUG”.

    Majorarea de la 1 ianuarie 2022 va fi de 20%, aceasta fiind prima tranşă. Următoarele patru tranşe vor fi anunţate ulterior.

  • PSD acuză Guvernul că majorează valoarea tichetelor de masă cu un ban

    „Ultima umilinţă a guvernului PNL la adresa românilor este incredibilă. Vorbim despre creşterea în bătaie de joc – cu un ban – a valorii tichetelor de masă! Fantasticul premier Cîţu şi Violeta Alexandru sunt demnitarii care au semnat această nesimţire absurdă. Au crescut valoarea tichetului de la 20 de lei la 20 de lei şi un ban”, spune fostul ministru social-democrat al Muncii, Marius Budăi.

    El mai spune că românii au ajuns „de la guvernul zero al lui Cioloş la guvernul un ban al dreptei unite de Nicuşor Dan”.

    „Preţurile alimentelor au crescut între 5 şi 15%, dar Cîţu şi Violeta Alexandru le transmit românilor că nu dau nici măcar doi bani pe ei”, conchide Budăi.

  • Ministrul Muncii îl atacă pe Ludovic Orban pe tema salariului minim: Cineva ar trebui să îi dea un reset

    Marius Budăi a lansat un atac la adresa premierului desemnat, Ludovic Orban, pe tema salariului minim, pe care l-ar vrea majorat cu 100 de lei.

    „Când ţi-ai făcut ultima actualizare la sistemul de operare prin 1990 toamna, este normal că singurele puncte de reper sunt de dinainte de 1989. Când stai angajat fictiv pe la firmele unor prieteni şi când ai obţinut primul loc de muncă pe filiera securistică a tăticului, este firesc să nu poţi înţelege valoarea muncii cinstite. Doar că românii nu au nicio vină pentru că prim-ministrul desemnat, căci despre el este vorba, are restanţe mari atât la capitolul economie cât şi la capitolul istorie. Şi nu este corect să vrei să blochezi orice măsură care îi ajută pe cei peste 1,3 milioane de oameni care muncesc pe salariul minim. (…) Ar trebui să ştie domnul Orban că, din toate ţările din lume, 195 la număr, doar în 9 nu există salariu minim. Iar din Uniunea Europeană, România încă are al treilea cel mai mic nivel al venitului minim, dar şi cel mai mare nivel al emigraţiei forţei de muncă. Domnule Orban, ia vedeţi, reuşiţi să uniţi punctuleţele într-o linie continuă?”, a scris, pe pagina sa de Facebook, ministrul Marius Budăi.

    Budăi afirmă că o creştere a salariului minim propusă de Guvern va avea ca efecte imediate reducerea sărăciei şi reducerea exodului românilor care pleacă la muncă în străinătate.

    „Dar domnul Orban nu ştie şi nici nu este interesat de aceste lucruri. Poate cineva ar trebui să-i dea un reset”, mai scrie ministrul pe Facebook.

    Viorica Dăncilă a declarat, marţi, în timpul unei acţiuni electorale la Botoşani, că Executivul va majora salariul minim cu 100 de lei. Anterior, ministrul Muncii, Marius Budăi, afirmase că miercuri va fi pus în transparenţă publică un proiect hotărâre de guvern în acest sens.

    Ministrul demis al Muncii, Marius Budăi, anunţase că miercuri dimineaţă va fi pus în transparenţă publică un proiect hotărâre de guvern privind majorarea salariul minim pe economie cu 100 de lei.

    La rândul său, premierul desemnat, Ludovic Orban, a spus că decizia privind stabilirea salariului minim trebuie să o ia un Guvern legitim, în vreme ce Guvernul Dăncilă a fost demis prin moţiune de cenzură.

    În prezent salariul minim brut este de 2080 lei. De asemenea, persoanele cu facultate care au cel puţin un an vechime în muncă în domeniul studiilor superioare au un salariu minim brut de 2.350 lei lunar.

    Potrivit programului de guvernare, „salariul minim net va creşte anual cu 100 lei, astfel încât în 2020 acesta să fie mai mare decât echivalentul a 300 euro”.