BusinessMagazin

Tag: bucuresteni

  • O nouă construcţie de milioane de euro în “inima” Capitalei! Proiectul grandios pus la cale de stat: ce îi aşteaptă pe bucureşteni în curând

    În urma demarării procedurii de achiziţie publică privind atribuirea contractului prin publicarea anunţului nr. 1000219 din 17.04.2018, au fost depuse patru oferte:

    • DICO ŞI TIGANAŞ birou de proiectare

    • S.C. LUCIAN SIMION ARHITECTURA S.R.L

    • Asocierea EURODESIGN SOLUTION & CONSULTING S.R.L – lider şi MARIO PALMONELLA &  ARCHITETTI ASSOCIATI E.O.O.D – asociat

    • Asocierea S.C. PROFESIONAL CONSTRUCT PROIECTARE S.R.L. – lider, S.C. VARZAN & ARHITECTII S.R.L – asociat, S.C. YARDMAN S.R.L – asociat

    Potrivit ofertei câştigătoare (S.C LUCIAN SIMION ARHITECTURA S.R.L), durata pentru întocmirea studiilor de prefezabilitate şi fezabilitate va fi de 75 de zile, iar valoarea contractului pentru prestarea serviciilor de proiectare este de 310.500 lei fără TVA.

    Activitatea de elaborare a studiului de prefezabilitate se va face în corelare cu activitatea de elaborare a planului urbanistic zonal. Ordinul de începere a studiului de fezabilitate va emis după aprobarea planului urbanistic zonal.

    Cititi mai multe pe www.prosport.ro

  • Primăria Capitalei anunţă cum pot fi obţinute abonamentele de parcare în Bucureşti

    În contextul intrării în vigoare, de la 1 iulie a noilor tarife privind utilizarea locurilor de parcare din Capitală, în funcţie de zonă, Primăria Capitalei anunţă că va centraliza solicitările bucureştenilor privind tarifele preferenţiale (abonamente) pentru riverani aplicabile în parcajele publice cu plata.

    „Conform Proiectului de hotărâre nr. 322/2018 privind aprobarea tarifelor de exploatare a parcajelor aparţînând domeniului public şi/sau privat al Municipiului Bucureşti, adoptat de CGMB în şedinţa din dată 14 iunie, au fost instituite 3 zone de taxare la nivelul Capitalei, cu următoarele tarife pentru riverani:

    – Tarif de 120 lei/luna în Zona 0, compusă din 4 sub-zone: zona parcajului subteran Intercontinetal, străzile N. Bălcescu – C.A. Rosetti – D. Gerota – J. L. Calderon – T. Arghezi – Carol I; zona parcajului subteran din Piaţă Unversitatii , străzile N. Bălcescu -I. Câmpineanu – Calea Victoriei – Splaiul Independenţei – Halelor – I. C. Brătianu; zona parcajului suprateran Cocor, străzile I. C. Brătianu – Sf. Vineri – Calea Moşilor – H. Botev – C. Coposu; a patra zona este cea a parcajului suprateran Unirea, cu străzile C. Coposu – M. Basarab – Mircea Vodă – Unirii – Brătianu.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro. 

  • Sky is the limit – Birouri cu vedere spre miliarde de euro

     Sunt nume grele în real estate-ul local, cu proiecte de zeci şi sute de mii de metri pătraţi, dar şi oameni care şi-au clădit afaceri în alte domenii, imobiliarele fiind doar o preocupare secundară în portofoliul lor de businessuri. Capitala României rămâne un „teren de joacă” atractiv pentru investitori, mai ales că, pentru bucureşteni şi nu numai, clădirile moderne de sticlă rămân o aspiraţie fascinantă.

    Legea nescrisă” a pieţei de birouri din România spune că un angajat ar trebui să aibă alocaţi, în medie, între opt şi zece metri pătraţi la birou. La o suprafaţă de 2 milioane de metri pătraţi, un calcul simplu arată că cei 50 care ţin în mâini sectorul office găzduiesc în clădirile lor peste 200.000 de angajaţi.

    La o valoare medie a chiriei de 15 euro pe metru pătrat (în condiţiile în care în zona de nord chiria poate ajunge la 22 de euro/mp, iar în altele se situează la 8-10 euro/mp), înseamnă că cei 50 obţin din chirii venituri de aproximativ 360 de milioane de euro pe an. Portofoliile lor reprezintă peste 70% din stocul total de birouri din Bucureşti, care se îndreaptă spre 3 milioane de metri pătraţi. Şi povestea merge mai departe, cum spune reclama.

    „Dacă ne uităm la cifrele comparative din ţări precum Polonia sau Cehia, vedem că mai există loc pentru noi birouri în Bucureşti. Problema este însă unde le construim. În Pipera s-au construit multe clădiri moderne şi frumoase de birouri, dar acolo există o singură staţie de metrou”, spunea recent Mihai Rohan, preşedintele patronatului din industria cimentului, CIROM.

    El adaugă, de asemenea, că birourile, alături de segmentul rezidenţial, atrag cele mai mari cereri de ciment, susţinând astfel piaţa, într-un context în care investiţiile publice dau înapoi.

    Doar primii cinci proprietari de clădiri – Globalworth, Immofinanz, Genesis Property, CA Immo şi Atenor – au portofolii cumulate care depăşesc 3 miliarde de euro. Patru din cinci sunt străini şi, în acelaşi timp, veterani pe piaţa locală de birouri, România fiind o ţară-cheie în portofoliile lor. Ioannis Papalekas, omul de afaceri grec acţionar în Globalworth, şi-a clădit în România fundaţia pentru primul loc în topul proprietarilor de birouri. Portofoliul lui a atins, la finalul anului trecut, valoarea de 1,8 mili­arde de euro, iar veniturile din chirii au fost în 2017 de aproape 116 milioane de euro, mai mult decât dublu faţă de anul anterior.

    Imediat după Globalworth, în clasament urmează austriecii de la Immofinanz, al căror portofoliu s-a extins şi în retail, aceştia fiind de asemenea proprietarii unor centre comerciale în ţară. Birourile rămân însă segmentul lor principal de business, fiind spaţii de muncă pentru mai mult de 20.000 de angajaţi.

    În top trei şi-a făcut loc şi o companie românească, fondată şi condusă de Liviu Tudor. În cele două proiecte de birouri ale sale – Novo Parc şi West Gate – românul poate găzdui peste 15.000 de salariaţi. Printre chiriaşii celor două proiecte se numără companii precum Renault, Ericsson, Siemens, Alpha Bank sau Hewlett-Packard Enterprise.

    Între cei 50 se regăsesc şi alţi mari dezvoltatori, majoritatea străini, care au făcut din imobiliare principala lor activitate de business. Austrieci, israelieni, sud-africani, germani, belgieni, suedezi, cehi, turci – toţi fac parte din clubul investitorilor care vor să ducă România la acelaşi nivel cu statele dezvoltate ale Europei în materie de stoc de birouri.

    Imobiliarii din umbră
    Surprizele vin însă de la oameni de afaceri şi companii care s-au făcut cunoscute în business prin alte domenii de activitate. Augustin Oancea, omul care a dus traderul de energie Tinmar la afaceri de peste 650 de milioane de euro anul trecut, sau Romeo Pomponiu, cel care a dezvoltat businessul Steilmann din domeniul modei, sunt două dintre exemple.
    Lor li se adaugă Hili Properties, divizia imobiliară a grupului maltez Hili Ventures, care deţine în România circa 70 de restaurante McDonald’s. Hili Properties are în Bucureşti clădirea Art Business Center, pe care a cumpărat-o cu 30 de milioane de euro de la antreprenorul român Ion Chirescu.
    Petr Kellner, omul de afaceri ceh, fondator al fondului de investiţii PPF, a bifat şi el sectorul local de real estate, după ce se concentrase mai mult timp pe domeniul energiei. Între timp, a renunţat la sectorul energetic din România, însă businessul din imobiliare încă îi aparţine.
    Investiţiile celor mari, dar şi ale celor mici contribuie la creşterea numărului de angajaţi în clădirile moderne de birouri, un număr care a atins borna de 250.000 la sfârşitul anului trecut. Ţinând cont de proiectele de birouri a căror livrare este anunţată în 2018, precum şi de planurile de recrutare anunţate în special de companiile internaţionale prezente pe piaţa locală, numărul de angajaţi din clădirile moderne de birouri din Bucureşti (încadrate în clasele A şi B, în funcţie de confort şi de facilităţile oferite) ar putea urca spre 280.000 de persoane până la sfârşitul acestui an, după cum arată datele companiei de consultanţă imobiliară Cushman & Wakefield Echinox.
    Cei mai mulţi se găsesc în zona Pipera, care a devenit sinonimă cu aglomeraţia şi traficul sufocant, odată cu expansiunea birourilor. Cea mai aerisită din punctul de vedere al stocului de birouri este zona de sud, o destinaţie aleasă în special de companiile care oferă servicii de outsourcing.Imobiliarele, un business adiacent

    Petr Kellner, fondatorul fondului de investiţii PPF, este cel mai bogat om din Cehia, cu o avere de circa 16 mld. dolari. El şi-a făcut intrarea pe piaţa imobiliară din România în 2016, după ce a preluat clădirea de birouri Metropolis Center, din apropiere de Piaţa Victoriei, într-o tranzacţie de 50 mil. euro. PPF a fost anterior activ şi pe piaţa distribuţiei de gaze în România, controlând compania Gaz Sud. Ulterior, aceasta a fost cedată unui alt fond de investiţii ceh, Emma Capital, controlat de Jiri Smejc, un fost asociat al lui Kellner.

    Romeo Pomponiu, antreprenorul care a extins pe plan local businessul Steilmann din domeniul modei, a dezvoltat imobilul de birouri River Plaza prin reamenajarea unei clădiri industriale, construite la începutul anilor ’70. Imobilul este amplasat la câteva minute de Piaţa Unirii şi de Bulevardul Unirii. Potrivit datelor ZF, Romeo Pomponiu este cel care a adus şi grupul german de modă s.Oliver în România, în sistem de franciză, primul magazin fiind deschis în AFI Cotroceni în primăvara acestui an.

    Augustin Oancea, omul din spatele grupului energetic Tinmar, este unul dintre cei mai discreţi oameni de afaceri locali. Compania şi-a început activitatea în 2011 cu tradingul cu produse petroliere şi a ajuns, de-a lungul timpului, să alimenteze cu energie businessuri precum Lukoil, Lidl, Arctic sau Carrefour. În domeniul imobiliar, Augustin Oancea deţine două clădiri de birouri în zona Pieţei Victoriei.

  • Buşoi: Administraţia PSD-Firea nu a produs în Bucureşti decât blocaj şi un trafic de coşmar

    “De doi ani cu administraţia PSD-Firea Bucureştiul stă pe loc, deşi este unul dintre oraşele europene cu potenţial uriaş de dezvoltare. Cea mai importantă promisiune încălcată a administraţiei PSD-Firea este legată de traficul şi infrastructura din Capitală. După ce acum doi ani, în alegerile locale, promitea că va face revoluţie în traficul din Capitală, administraţia PSD-Firea nu a produs în Bucureşti decât blocaj şi un trafic de coşmar care îi face pe bucureşteni să piardă ore întregi, în fiecare zi, în trafic”, a afirmat liderul PNL Bucureşti, Cristian Buşoi, într-un comunicat de presă remis MEDIAFAX.

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Gabriela Firea ia în calcul introducerea unei noi taxe pentru bucureşteni

    „Avem în continuare poluare din cauza traficului. Nu ne-am gândit încă la o taxa de centru, deşi ea s-ar cere. Nu credem că Bucureştiul este pregătit şi nici cetăţenii, fără o consultare largă de a plăti taxa de a pătrunde în zona de patrimoniu, în zona central”, a declarat, marţi, primarul general al Capitalei, Gabriela Firea, în cadrul unei conferinţe de presă.

    Edilul Capitalei mai spune însă că şi alte capitale europene au implementat o astfel de taxă.

    „Teoretic, după toate componentele şi detaliile europene, taxa ar putea fi instituită, dar încercăm să multiplicăm şi să dinamizăm alte măsuri, în special încurajarea transportului public în comun prin achiziţiile electrice, încurajarea construirii pistelor pentru biciclişti”, a mai adăugat Gabriela Firea.

    Şi City Managerul Capitalei, Sorin Chiriţă, a declarat, săptămâna trecută, la o conferinţă de tema mobilităţii şi a traficului în oraşe, că Primăria Capitalei ar putea implementa un timbru de centru, fără să precizeze, însă, care ar putea fi cuantumul unei asfel de taxe.

    „Am delimitat zona centrală extinsă, am delimitat şi străzile pe care se va putea introduce timbrul de centru (…) Nu se va putea întâmpla peste noapte, ci după ce vom implementa toate măsurile de reducere a poluării, după ce vom aduce autobuzele şi vom face o analiză cu privire la acest aspect. Nu putem preciza în prezent care ar putea fi cuantumul unui timbru de centru. Dar el nu trebuie să fie nici disproporţionar, nici exagerat”, a declarat Sorin Chiriţă, în cadrul conferinţei „Viitorul Mobilităţii Urbane în România”.

    Cititi mai multe pe www.mediafax.ro

  • De ce cumpără bucureştenii case noi, în condiţiile în care totul în jur e vechi

    Aproape 4.000 de locuinţe noi au fost finalizate anul trecut în Bucureşti, iar interesul dezvoltatorilor imobiliari este în continuare la cote maxime, în condiţiile în care peste 10.000 de locuinţe se află în construcţie doar în câteva proiecte de mari dimensiuni din Capitală.
    Cu toate acestea, locuitorii care aleg să-şi cumpere locuinţe în aceste complexuri sunt nevoiţi să se folosească de o infrastructură de servicii existente, de multe ori, încă din anii comunismului. Investiţiile în grădiniţe, şcoli, clinici medicale şi alte servicii necesare locuitorilor se fac într-un ritm considerabil mai lent decât cele în locuinţe şi astfel se ajunge în situaţia în care şcolile sunt de multe ori supraaglomerate, iar drumurile de acces în ansambluri sunt dezastruoase.
    „Nu e suficient să ridici un bloc, e nevoie şi de şcoală şi de infrastructură. Cred că rezidenţialul îşi va continua creşterea cel puţin încă trei ani de acum înainte, iar în 2018, din toate sectoarele, cel rezidenţial va înregistra cea mai mare creştere”, spune Gustavo Navarro, directorul general al producătorului de ciment CRH România.
    Compania este furnizor de materiale de construcţii pentru numeroase proiecte rezidenţiale, atât finalizate, cât şi aflate acum în dezvoltare în Bucureşti. Observaţia şefului CRH vine în contextul în care în mai mult de jumătate din unităţile şcolare din Bucureşti efectivele depăşesc numărul de elevi prevăzut de legea învăţământului, din cauza supraaglomerării, iar în şapte şcoli şi licee din Bucureşti elevii învaţă în trei schimburi.
    Instituţiile locale au o implicare redusă în oferirea de facilităţi pentru locuitorii ansamblurilor rezidenţiale noi, astfel că, de cele mai multe ori, dezvoltatorii sunt cei care trebuie să se preocupe de aceste aspecte.
    Într-un interviu acordat ZF la începutul acestui an, Gabriel Mutu, primarul sectorului 6 al Capitalei, spunea că primăria nu poate ţine pasul cu ritmul în care construiesc dezvoltatorii imobiliari. „Dezvoltatorii mai serioşi îşi pun problema infrastructurii şi vin ei cu soluţii, dar ceilalţi nu“, spunea atunci Gabriel Mutu.
    Sectorul 6 este al doilea cel mai aglomerat din Capitală, iar la începutul acestui an, peste 3.000 de locuinţe se aflau doar pe machetele a trei dezvoltatori, responsabili pentru patru ansambluri rezidenţiale identificate de ZF ca fiind cele mai mari din sectorul 6 din Bucureşti
    – 21 Residence, Exigent Plaza Residence, Gran Via Park şi Rotar Park Residence.
    În faţa avalanşei de locuinţe noi care acaparează orice palmă de teren rămasă liberă, primarul sectorului 6 spunea că e încă departe de a pune capăt haosului creat în regiunea de care răspunde, unde infrastructura şi locurile de parcare sunt insuficiente pentru cei 360.000 de locuitori care trăiesc acolo.
    În jocul responsabilităţii dintre instituţiile locale şi investitori, locuitorii pierd ore întregi zilnic în trafic sau căutând locuri de parcare. Facilităţile oferite de dezvoltatori se limitează de multe ori doar la amenajarea unui spaţiu la parterul blocurilor pentru retailerii alimentari.

    Pe mâna investitorilor privaţi. Unul dintre dezvoltatorii care au decis să investească într-o grădiniţă pentru copiii cumpărătorilor de apartamente este compania spaniolă Gran Via, care are în sectorul 6 un proiect aflat încă în dezvoltare, ce va ajunge la 1.200 de locuinţe după ce va fi complet finalizat. Compania aşteaptă certificatul de urbanism necesar pentru a demara construcţia unei grădiniţe pentru copii în ansamblul rezidenţial Gran Via Park.
    Gran Via se află în discuţii cu un operator privat, care mai are şi alte grădiniţe în Bucureşti. Planul este ca grădiniţa să aibă o suprafaţă de 900 de metri pătraţi şi o capacitate de peste 100 de copii. Investiţia va fi de 650.000 de euro, fără preţul terenului.
    „Apariţia unui număr de 1.200 de locuinţe noi creează un dezechilibru în zonă, dacă nu sunt aduse şi noi facilităţi. Grădiniţele existente nu vor face faţă numărului de copii. Clientul final trebuie să ştie însă şi că, într-un proiect în care dezvoltatorul a făcut pe cont propriu şcoală, drum de acces, şi preţurile apartamentelor vor fi mai mari”, spune Antoanela Comşa, general manager al Gran Via.
    Planul Gran Via vine în contextul în care dezvoltatorii imobiliari au început să construiască din ce în ce mai multe locuinţe, însă infrastructura de servicii este în continuare aceeaşi.
    „Nu există nicio grădiniţă în ansamblul în care locuiesc, există doar una situată mai departe de blocurile de locuinţe. Din ce am înţeles de la dezvoltatori, nu există niciun plan să se construiască o grădiniţă nouă mai aproape”, spune Mihaela V., locatară în ansamblul rezidenţial Valetta Residence din zona Străuleşti din Capitală. Pentru a facilita o astfel de investiţie într-o grădiniţă, dezvoltatorii dintr-o zonă se pot asocia pentru a construi împreună grădiniţe şi şcoli, în condiţiile în care primăriile sunt reticente la astfel de investiţii, după cum spune Antoanela Comşa.
    „Vom avea de asemenea şi un parc în interiorul complexului rezidenţial, unde va fi o clădire, pe care o vom da asociaţiei de locatari, pentru ca ei să poată aduce acolo o cafenea, un restaurant, orice consideră ei necesar”, mai spune Antoanela Comşa.
    Proiectul Gran Via Park, din zona centrului comercial Plaza România din cartierul Militari, cuprinde două blocuri finalizate, cu 289 de apartamente, iar alte cinci clădiri se află în diverse stadii de dezvoltare. La sfârşitul lui 2017, compania a primit autorizaţia de construcţie a alte două turnuri de apartamente, cu 250 de locuinţe în total. Proiectul se află pe fosta platformă industrială Electrotehnica, de la intersecţia bulevardului Timişoara cu pasajul Lujerului din Bucureşti.
    După ce va finaliza şi ultimele două blocuri pentru care a depus acte în vederea obţinerii autorizaţiei de construcţie, Gran Via nu va mai avea niciun loc pentru noi blocuri în complexul din spatele Plaza România. În total, investiţiile în Gran Via Park ajung la 52 de milioane de euro. După finalizarea completă, proiectul va avea nouă blocuri de locuinţe, cu înălţimi cuprinse între două şi 16 etaje, 1.200 de locuinţe şi o suprafaţă construită de aproximativ 40.000 de metri pătraţi.

    ” O pâine de mâncat” pentru retaileri. Între timp, ansamblurile rezidenţiale rămân în vizorul marilor lanţuri de magazine, care profită de fiecare proiect nou pentru a se extinde.
    „Există o strategie de expansiune pentru magazinele de proximitate, pentru că ansamblurile rezidenţiale generează un trafic foarte bun. De regulă, dezvoltatorii sunt cei care abordează retailerii, dar uneori se întâmplă şi invers”, spune Cătălina Aldea, retail expert şi managing partener la Aldea Consulting Vision, Retail Management.
    La nivelul Bucureştiului, cel mai extins lanţ este retailerul olandezo-belgian Mega Image, care pariază intens pe ansamblurile rezidenţiale, astfel că de multe ori dezvoltatorii îşi construiesc proiectul lăsând suficient spaţiu pentru a putea integra ulterior unul din formatele de magazine ale Mega Image. Lanţul de magazine are mai multe formate pe piaţa locală, respectiv supermarketurile Mega Image, magazinele de proximitate Shop & Go şi unităţile Gusturi româneşti, care se axează pe produse de provenienţă locală. În România, există circa 600 de magazine Mega Image, dintre care 500 în Bucureşti.
    Pe segmentul magazinelor mici, care devine tot mai popular în ultimii ani, Mega Image concurează îndeaproape cu retaileri moderni precum Profi, Carrefour (cu formatele Market şi Express) şi Auchan (cu MyAuchan), dar şi cu micii comercianţi, care au devenit din ce în ce mai puţini.
    Cătălina Aldea mai spune că, din interacţiunea cu dezvoltatorii imobiliari, a constatat că există interes şi pentru deschiderea de săli de sport şi restaurante. În unele situaţii, investitorii aleg să aducă şi bancomate pe care le instalează în magazinele retailerilor, în lipsa unui spaţiu în care să fie amenajată o unitate bancară.
    „În proiectele lor iniţiale, dezvoltatorii iau în considerare tot ceea ce ţine de starea de bine a locuitorilor, însă rămâne de văzut câte din aceste facilităţi pot asigura în cele din urmă”, mai spune Cătălina Aldea.

  • Probleme la sistemul de taxare RATB. Unii bucureştenii au plătit mai mult pentru o călătorie

    “Sistemul Automat de Taxare (SAT) care asigură încasarea contravalorii călătoriilor în mijloacele de transport ale RATB prezintă unele probleme tehnice pe platforma online şi la validarea plăţii cu portofel electronic. Specialiştii care administrează SAT lucrează pentru identificarea cauzelor şi remedierea urgentă a situaţiei”, reiese dintr-un comunicat de presă transmis de RATB.

    Concret, există posibilitatea ca bucureştenii, care folosesc mijlocul de transport în comun, să plătească mai mult pe o călătorie decât 1,3 lei cât costă în mod normal.

    Potrivit sursei citate, controlorilor RATB li s-a comunicat să nu aplice amenzi în astfel de cazuri.

    De asemenea, Regia Autonomă de Transport Bucureşti a precizat că cei afectaţi de această problemă îşi pot recupera diferenţa dintre tariful de călătorie şi suma dedusă de sistemul de taxare, solicitând acest lucru prin e-mail la info@ratb.ro sau prin poştă.

     

     

  • Buşoi: E ridicol ca primarul general să dea vina pe PNL pentru gropile din Bucureşti

    „Aş vrea să îi fie clar doamnei primar următoarele lucruri : PNL este în opoziţie, iar aşteptarea electoratului şi susţinătorilor ei este de a monitoriza îndeplinirea promisiunilor electorale şi cheltuirea corecta şi eficientă a banilor din bugetul bucureştenilor. PNL a făcut şi face o opoziţie raţională. Nu ne opunem unor proiecte benefice pentru Bucureşti, unor hotărâri care izvorăsc dintr-o obligaţie legală, nu am blocat funcţionarea aparatului Primăriei, şi pot aduce nenumărate exemple. Din păcate pentru bucureşteni, doamna Firea nu a venit până acum cu prea multe proiecte care să răspundă acestor principia”, a declarat Cristian Buşoi, prin intermediului unui comunicat de presă, remis, miercuri.

    Potrivit şefului PNL Bucureşti, afirmaţiile primarului general „sunt ridicole”

    Citiţi mai multe pe www.mediafax.ro

  • Surpriză pentru bucureşteni. Primăria propune creşteri de taxe şi impozite locale

    În expunerea de motive sunt invocate prevederile Legii nr. 227/2015 privind Codul fiscal, conform cărora, în cazul oricărui impozit sau oricărei taxe locale, sumele se indexează anual, până la data de 30 aprilie, ţinând cont de rata inflaţiei pentru anul fiscal anterior, comunicată pe site-urile oficiale ale Ministerului Finanţelor Publice şi Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, potrivit Agerpres.

    Conform datelor INS, rata anuală a inflaţiei (în decembrie 2017) a fost de 3,3%.

    De asemenea, în expunerea de motive este menţionat art. 489 din Legea nr. 227/2015, potrivit căruia autoritatea deliberativă a administraţiei publice locale, la propunerea autorităţii executive, poate stabili cote adiţionale la impozitele şi taxele locale prevăzute în Titlul IX, în funcţie de următoarele criterii: economice, sociale, geografice, precum şi în funcţie de necesităţile bugetare locale.

    Proiectul prevede şi pentru 2019 o bonificaţie de 10% pentru plata cu anticipaţie, până la data de 31 martie, a impozitului pe clădiri, terenuri şi mijloace de transport datorate de către contribuabilii persoane fizice pentru întregul an.

    Astfel, pentru terenurile amplasate în intravilan, înregistrate în Registrul agricol la categoria de folosinţă terenuri cu construcţii, impozitele ar urma să crească în felul următor: zona A – de la 10.353 lei/ha în prezent la 10.695 lei/ha, conform proiectului, pentru zona B – de la 8.597 lei/ha la 8.881 lei/ha, pentru zona C – de la 6.499 lei/ha la 6.713 lei/ha, pentru zona D – de la 4.447 lei/ha la 4.594 lei/ha.

    În ce priveşte terenurile amplasate în extravilan, taxele vor creşte după cum urmează: pentru terenurile cu construcţii – de la 27 lei/ha la 28 lei/ha, pentru teren arabil – de la 46 lei/ha la 48 lei/ha, pentru păşune – de la 24 lei/ha la 25 lei/ha.

    Pentru vehiculele fără capacitate cilindrică evidenţiată, impozitul va creşte de la 100 lei/an la 103 lei/an.

    Taxa pentru eliberarea autorizaţiilor sanitare de funcţionare ar urma să fie majorată de la 17 la 18 lei, iar cea pentru eliberarea atestatului de producător, respectiv pentru eliberarea carnetului de comercializare a produselor din sectorul agricol de la 69 de lei la 71 de lei.

    De asemenea, ar urma să fie majorată taxa pentru eliberarea/ vizarea anuală a autorizaţiei privind desfăşurarea activităţii înregistrate în grupele CAEN 561 – Restaurante (de la 3.000 la 3.099 lei pentru suprafeţe de până la 500 mp şi de la 4.000 lei la 4.132 lei pentru suprafeţe mai mari de 500 mp).

    Sunt prevăzute creşteri şi în ce priveşte taxa pentru utilizarea temporară a locurilor publice pentru filmare – de la 2.205 lei/zi/locaţie la 2.278 lei pentru film scurt sau lungmetraj şi de la 2.730 lei/zi/filmare la 2.820 pentru videoclipuri cu caracter publicitar.

  • Primăria Capitalei, decizie în cazul bucureştenilor care nu au primit vouchere pentru biciclete

    Voucherele pot fi folosite exclusiv pentru achiziţionarea de biciclete, biciclete electrice, trotinete electrice, dispozitive de tip Segway/Ninebot şi accesorii ale acestora, destinate persoanelor cu vârsta minimă de 18 ani.

    “Pentru a fi incluşi în etapa a doua a Programului, participanţii care au transmis solicitări în perioada 24 – 25 iulie 2017 pe adresa de e-mail biciclisti@pmb.ro, şi nu s-au regăsit pe lista primilor 5000 de beneficiari vor fi invitaţi să-şi actualizeze datele de identificare prin accesarea, o singură dată, a link-ului personalizat ce va fi transmis de Organizator pe adresa de e-mail a fiecărui participant în perioada imediat următoare. După transmiterea datelor, participanţii vor primi pe adresa de e-mail un mesaj cu numărul de înregistrare alocat în Program”, arată Primăria Capitalei, într-un comunicat de presă remis marţi MEDIAFAX.

    Citeşte continuarea pe www.gandul.info